Potrivit acesteia, gradul de pregătire diferă de la o instituție la alta, iar consolidarea capacităților administrative este esențială. „Ministerele trebuie să fie consolidate și să mențină memoria instituțională, astfel încât implementarea angajamentelor să fie consecventă și calitativă”, a subliniat Mihailov-Moraru.
Ea a menționat că mai multe instituții independente cu rol crucial în statul de drept – Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Serviciul de Prevenire a Spălării Banilor și ANI – au fost intens implicate în etapa de screening bilateral, finalizată în septembrie. În colaborare cu Ministerul Justiției, acestea au evaluat legislația și capacitățile interne, identificând necesități precum consolidarea resurselor umane, instruirea continuă și motivarea financiară.
Mihailov-Moraru a menționat că salarizarea rămâne o provocare, fiind un subiect prioritar analizat la nivel de Guvern și Ministerul Finanțelor, care pregătește o nouă lege în acest sens.
Consiliera prezidențială a subliniat rolul voinței interne și al mobilizării instituționale în ritmul rapid al reformelor din ultimii ani: „Energia și voința internă au fost esențiale pentru progresul înregistrat din 2022, de la obținerea statutului de candidat, până la deschiderea negocierilor pe primele trei clustere.”
Pentru etapa următoare, ea consideră vitală menținerea și chiar accelerarea ritmului: „Este nevoie de coordonare foarte bună la nivel instituțional, indiferent de subordonare, dar și de implicarea societății civile și a mass-media. Pregătirea pentru aderarea la UE este un proces care ne privește pe toți.”
Declarațiile indică faptul că, deși Moldova a avansat vizibil, continuitatea reformelor și pregătirea instituțională rămân principalele condiții pentru progresul în negocierile de aderare.
Adăuga comentariu