Ministerul rus de Externe: "Conducerea Moldovei nu trebuie să priveze poporul de suveranitatea sa"

Autoritățile ruse îndeamnă Republicii Moldova să depună eforturi sincere pentru a respecta drepturile și libertățile poporului moldovean și să nu-l priveze de propria suveranitate și limbă.

Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing, răspunzînd la întrebările jurnaliștilor, transmite Noi.md

Potrivit ei, autoritățile de la Chișinău cer Rusiei să respecte dreptul Moldovei de a alege "în ce parte a lumii" să se afle.

"Respectăm acest drept nu în cuvinte, ci în fapte. În ceea ce ne privește, solicităm conducerii republicii să se străduiască sincer să respecte drepturile și libertățile poporului moldovenesc și să nu-l priveze de propria suveranitate și limbă. Dacă autoritățile rusofobe din Moldova vor realiza acest lucru, își vor transforma țara într-o periferie a continentului european. Nu Rusia face acest lucru. Noi sîntem pregătiți pentru o cooperare reciproc avantajoasă. Dar măsurile luate de actuala conducere de la Chișinău lovesc direct în Moldova și în cetățenii săi", a subliniat ea.

Maria Zaharova a declarat că, atunci cînd au vorbit despre ambițiile neo-imperialiste ale Rusiei, autoritățile moldovenești ar fi vrut să numească o altă țară care începe cu litera "R".

"Cu siguranță nu Rusia. Aș căuta în regiune pe altcineva care începe cu litera "R" și care are ambiții similare. Totul vorbește despre faptul că autoritățile actuale din Moldova nu fac decît să pună în aplicare ambițiile neo-imperialiste ale unuia dintre vecinii lor (dar nu Rusia), construind și modificând totul pentru ca această ambiție dureroasă să primească undă verde. Ei au redenumit limba moldovenească în limba română și fac pași similari în alte direcții", a spus ea.

Oficialul Ministerului rus de Externe a subliniat că, spre deosebire de oponenții săi, Rusia este deschisă pentru o cooperare egală și reciproc avantajoasă cu toate țările.

"Am propus în repetate rînduri Chișinăului să reia dialogul bilateral întrerupt la inițiativa sa pentru a rezolva problemele practice acumulate. Autoritățile Moldovenei evită acest lucru cu perseverență, ascunzîndu-se în spatele mantrelor despre "agresiunea rusă" și "solidaritatea nelimitată" cu regimul de la Kiev. Doar așa poate fi explicat comportamentul maniac cu care Chișinăul rupe legăturile dintre popoarele țărilor noastre în detrimentul intereselor propriilor cetățeni", a declarat Maria Zaharova.

Potrivit ei, din aceeași serie fac parte și declarații menite să denatureze istoria comună și contribuția semnificativă a Rusiei la formarea și păstrarea statalității moldovenești.

"Din evenimentele mai noi - acuzații la adresa țării noastre că, în 1812, ea ar fi "smuls Moldova din trupul Europei". În principiu, totul se aseamănă cu "culturile de anulare", răspîndite acum în Occident datorită faptului că cineva și-a amintit ceva ce a fost cu mult timp în urmă în legătură cu membrii unui alt gen. Absurdul este că, în 1812, cea mai mare parte a teritoriului Moldovei de astăzi făcea parte din Imperiul Otoman, iar autorul acestor "excursii istorice", președintele Parlamentului Igor Grosu, istoric de formație, nu putea să nu știe acest lucru", a declarat reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe.

Ea a prezentat cîteva date suplimentare, subliniind că, înainte de 1812, Basarabia - cea mai mare parte din ceea ce este acum Moldova - era o regiune slab populată și înapoiata din punct de vedere economic a Imperiului Otoman. După ce s-a alăturat Imperiului Rus în 1812, pentru mai bine de un secol ea a scăpat de războaie, devastări și tulburări interne.

În momentul în care a devenit parte a Rusiei, Basarabia avea mai multe școli conduse chiar de către învățători. Încă din 1813, la Chișinău a fost deschis un seminar, unde studierea limbii moldovenești era obligatorie, iar la începutul anilor 1820 au fost deschise școli primare în Chișinău, Bălți, Bender și în alte orașe.

În 1814, a fost deschisă prima tipografie, care tipărea cărți în limba moldovenească, inclusiv abecedare și manuale de gramatică.

Din 1812 pînă în 1856, populația regiunii a crescut de 4 ori, de la 240 de mii la 990 de mii de oameni.

Recolta anuală de cereale din 1814 pînă la începutul secolului XX a crescut de 18 ori.

Basarabia a devenit una dintre principalele zone viticole din Rusia. Pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, suprafața podgoriilor a crescut de 10 ori față de începutul secolului.

Veniturile din producția agricolă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au crescut de la 3,7 milioane la 40 de milioane de ruble, adică de peste 10 ori.

"După cum spun în mod ironic experții moldoveni independenți, astăzi doar datoria externă a Republicii Moldova crește într-un asemenea ritm din cauza pompării neîngrădite în țară a împrumuturilor occidentale și a achiziționării din acestea a echipamentelor NATO învechite ", a declarat Maria Zaharova.