La Bruxelles a fost discutată reglementarea transnistreană

Vlad Bătrîncea, vice-președintele Parlamentului RM, Grigore Novac, președintele Comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice, Tatiana Cunețchi, președintele Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice și Olga Cebotari, membru al Comitetului Executiv al PSRM, au avut la Bruxelles o întrevedere cu reprezentantul special al UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, șeful departamentului Serviciului European de Acțiune Externă pentru Georgia, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Belarus, Dorota Dlouchy Suliga.

În cursul dialogului, socialiștii au menționat că opoziția constată stagnare şi tendințe negative în procesul de reglementare transnistreană. Aflîndu-se la putere de cîțiva ani, președintele țării, Guvernul și partidul PAS nu au reușit să prezinte un plan coerent sau o strategie de reintegrare a țării.

De asemenea, reprezentanții PSRM au subliniat că problema transnistreană trebuie rezolvată pe principiile unei reglementări pașnice, bazate pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional, cu oferirea unui statut special pentru regiunea transnistreană.

Socialiștii au subliniat că nu vor admite și consideră drept o trădare a intereselor naționale încercarea de a diviza soarta celor două maluri ale Nistrului în favoarea integrării în Uniunea Europeană.

Totodată, a fost abordat subiectul referendumului constituțional, inițiat de Maia Sandu. Reprezentanții opoziției s-au referit la mai multe încălcări a normelor de drept în acest sens, inclusiv la imposibilitatea desfășurării referendumului intr-o zi cu alegerile naționale. A fost abordat și subiectul oportunității acestuia, or plebiscitul se petrece după finalizarea negocierilor cu UE, cu condiții și condiționări clare și cunoscute.

Referendumul în formula propusă are ca scop promovarea interesului electoral al președintelui actual al RM și este o încercare de a monopoliza politic parcursul european.

Opoziția s-a referit și la politizarea excesivă a reformei justiției, controlul politic asupra procuraturii și instanțelor de judecată, politizarea Comisiei Electorale Centrale, dar și a Curții Constituționale.

O atenție deosebită a fost acordată degradării situației în domeniul respectării drepturilor omului în Moldova, fapte reflectate în rapoartele OSCE, Departamentului de Stat al SUA, Amnesty Internațional, precum și în rapoartele mai multor ONG din țara.