X 
Transnistria stiri: 1445
Preşedintele stiri: 4067

Dodon: ”Dragi vecini români, sîntem prieteni și frați, dar nu săriți gardul, că nu e frumos”

4 apr. 14:22   Politică
5816 3

După ce premierul României, Marcel Ciolacu, a făcut o declarație scandaloasă, prin care a spus că limba moldovenească nu a existat niciodată și că în Republica Moldova trăiesc doar români, cu o reacție a venit și fostul președinte, Igor Dodon, care l-a avertizat pe prim-ministrul român că deși sîntem prieteni, vecini și frați, totuși moldovenii își doresc păstrarea statalității și identității moldovenești.

”Dreptul demnitarilor români (de a-și dori unire, se oprește exact acolo unde încep drepturile și libertățile noastre, ale moldovenilor. Interesul nostru național e să păstrăm statalitatea și identitatea moldovenească. Dragi vecini români, sîntem prieteni și frați, dar nu săriți gardul, că nu e frumos”, a spus Dodon.

Reamintim că, referindu-se la posibila unificare a Republicii Moldova cu România, Marcel Ciolacu a spus că Moldova este primul stat care trebuie să își dorească acest lucru.

Îi reamintim acestui funcționat român și altora ca el că Moldova este o țară multinațională, în care de secole trăiesc în pace și înțelegere reciprocă reprezentanții mai multor popoare au: moldoveni; acei moldoveni care se consideră români; ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, armeni, polonezi și reprezentanți ai multor alte naționalități. Moldova este casa lor comună, iar împreună sînt poporul multinațional unit al Moldovei.

În același timp, conform Constituției Republicii Moldova, statul recunoaște și garantează dreptul tuturor cetățenilor de a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă. După cum se știe, statalitatea Republicii Moldova are o vechime de aproximativ 700 de ani, iar Republica Moldova modernă există de mai bine de 30 de ani, iar pentru majoritatea cetățenilor nu este pusă la îndoială nici independența Republicii Moldova, deși o parte a societății și unele forțe politice încă încearcă să facă din aceasta un subiect de discuție.


Discursul politicienilor vremelnici că "Moldova a eșuat ca stat", că ar trebui să fie parte a României, are un caracter politic și speculativ pe termen scurt. Dar țara noastră nu aparține politicienilor-vremelnici. Existența sa este adînc înrădăcinată în istorie, iar sursele care o alimentează nu sînt determinate de voința oamenilor, ci de voința lui Dumnezeu.

Retorica unor politicieni români despre "două state românești" și o "țară divizată" este nesustenabilă, deoarece majoritatea absolută a populației Republicii Moldova are o identitate națională moldovenească, nu românească.

Niciun partid moldovenesc aflat la putere nu a declarat vreodată în mod deschis necesitatea unificării cu România. Unionismul nu este perceput la Chișinău, în Transnistria, Găgăuzia, precum și în raioanele Moldovei cu o proporție mare de minorități naționale.

Unirea cu România ar face imposibilă rezolvarea conflictului transnistrean și ar oferi Găgăuziei posibilitatea de a realiza condiția stabilită prin lege conform căreia "în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul găgăuz are dreptul la autodeterminare externă".

Trebuie să ne amintim întotdeauna că sîntem unul dintre puținele state medievale care se aflau pe harta continentului european. Am apărat Europa de răspîndirea islamului și am luptat pentru păstrarea creștinismului. Am făcut parte din unul dintre cele mai mari imperii din lume, Imperiul Rus. Am făcut parte din Regatul României și mai tîrziu din Uniunea Sovietică. Astăzi sîntem un stat independent, iar moldovenii sînt foarte conștienți de diversitatea intereselor lor și de necesitatea de a dezvolta o politică externă echilibrată.

Vă reamintim că informații ample despre istoria Moldovei puteți găsi pe site-ul moldovenii.md. Tot acolo, în secțiunea "Noi, moldovenii", există informații despre limba moldovenească și de ce nu sîntem români.

103
5
1
0
10

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?