Reforma poliției: pe ce va cheltui MAI 57 de milioane de euro

Reforma poliției: pe ce va cheltui MAI 57 de milioane de euro
Реформа полиции: На что МВД потратит 57 млн евро?
Foto: omega.md

Ion Munteanu

În pofida multiplelor reforme, esența sistemului de drept a rămas aceeași.


Blocul de forță din Moldova se reformează cel mai lent, iar anul acesta s-a înregistrat o nouă etapă. A fost lansată reforma procuraturii, se așteaptă schimbări de amploare în cadrul Serviciului de Informații și Securitate, sînt planificate reforme și în cadrul organelor de interne.

Guvernul a aprobat proiectul Acordului cu UE privind finanțarea noii etape a reformei poliției, în cadrul căruia instituția va obține peste 57 de milioane de euro. Tranșe solide, precum și asistență tehnică ce va veni de la alți donatori străini.

Totodată, mai mulți experți ajung la concluzia că autorii reformei acordă prea multă atenție factorilor externi, în timp ce principalele probleme sînt concentrate în interiorul sistemului. În opinia lor, o bună parte a inițiativelor sînt îndreptate spre valorificarea asistenței financiare europene, ținînd cont de interesele personale ale oamenilor carte au atribuție la această „troacă”.

Polițiștii vor fi învățați să fie respectuoși


Programul de reformare a poliției prevăzut pentru următorii ani are aceleași scopuri ca și documentele conceptuale anterioare. Actuala reformă, potrivit ministrului de interne, Alexandru Jizdan, are drept scop reducerea termenelor de reacționare a oamenilor legii în cazuri extreme și creșterea încrederii cetățenilor față de angajații MAI.

Cu ajutorul Uniunii Europene, în Moldova va fi creat un centru de instruire specializat pentru angajații tuturor organelor de drept. O altă intenție este legată de apariția unui centru chinologic și desfășurarea operațiunilor speciale de detectare a armelor cu destinație civilă.

Peste 3,5 milioane de euro va costa crearea propriului laborator genetic în cadrul MAI, unde vor fi efectuate teste ADN ale suspecților și ale altor mostre biologice colectate la locul infracțiunii. Potrivit polițiștilor, acest fapt va spori gradul de elucidare a infracțiunilor și va reduce durata anchetei.

În prezent, organele de drept utilizează, în special, baza de date a amprentelor, iar testele ADN, la necesitate sînt expediate la București. Din cauza lipsei mijloacelor și a procedurii îndelungate, acestea sînt efectuate doar în cazuri speciale. De asemenea, în cadrul MAI va fi creată o bază de date unică cu rezultatele testelor ADM, va fi organizată instruirea angajaților și specialiștilor în expertiza tehnico-criminalistică.

În cadrul noii etape a reformei, poliția va putea utiliza pe larg tehnologiile informaționale, aceasta va fi înzestrată cu utilaj și tehnică moderne, în special, subdiviziunile ei teritoriale. Un șir de măsuri sînt îndreptate spre sporirea eficienței poliției în teritoriu, inclusiv relațiile cu populația. Polițiștii vor fi instruiți să fie amabili și corecți. Totodată, vor fi organizate traininguri și aplicații tactice.

MAI, despre „condițiile de neimaginat” pentru cetățeni


Multe dintre argumentele ce au stat la baza reformei sînt enumerate în Strategia Națională privind ordinea și securitatea publică, elaborată recent în cadrul MAI. Documentul include zeci de acțiuni îndreptate spre îmbunătățirea imaginii poliției, o reacție mai operativă și sporirea eficienței în activitate.

Potrivit conducerii instituției, această reformă era necesară demult, însă, din cauza lipsei de finanțare, a întîrziat. Precum se menționează în strategie, astăzi, în Moldova există multe riscuri ce țin de ordinea publică și securitatea personală a cetățenilor. Cei de la Minister asociază această situație, în special, cu faptul că pe parcursul ultimilor ani, în țară au fost create „condiții de neimaginat” pentru populație.

În nota informativă se spune că printre riscurile interne, un rol aparte îl joacă mitingurile spontane și organizate, care s-au întețit în ultimul timp, incitarea la confruntare între manifestanți și structurile de stat. Potrivit MAI, în țară, pe fundalul nemulțumirii generale, tot mai des sînt generate artificial acțiuni violente.

Printre fenomenele negative răspîndite în Moldova, este menționată „percepția greșită a libertății, cînd aceasta este folosită drept o posibilitate pentru săvîrșirea încălcărilor și ignorarea instituțiilor de drept”. Reprezentanții MAI, de asemenea, atrag atenția asupra folosirii excesive a drepturilor la libera circulație, a tentativelor de pătrundere pe proprietate străină și a situațiilor frecvente cînd drepturile personale sînt folosite în detrimentul altor persoane.

Lista problemelor din a căror cauză poliția are mai mult de lucru este suplimentată de reducerea calității studiilor și creșterea numărului copiilor rămași fără supravegherea părinților, aflați peste hotare. MAI este îngrijorat de creșterea indicilor în asemenea domenii ca exmatricularea copiilor din școli și infracționalitatea juvenilă, circulația și consumul ilegal de droguri, mirgația ilegală și criminalitatea transfrontalieră etc.

Vorbind despre lacunele din activitatea lor, reprezentanții MAI evidențiază lipsa unei delimitări clare a funcțiilor, deficitul de cadre, nivelul insuficient de calificare a personalului, neasigurarea în măsură deplină cu mijloacele necesare pentru desfășurarea activității.

Internetul și interesele „anumitor grupuri”


Reprezentanții MAI leagă unele riscuri de accesul larg al tuturor păturilor populației la internet și abuzul de dreptul la libertatea expresiei. Acțiunile preconizate în acest domeniu sînt finanțate nu doar de Uniunea Europeană, dar și de alte structuri – Consiliul Europei, Programul de Dezvoltare al ONU, Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, Fondul de dezvoltare a securității din Canada etc.

Precum menționează autorii Strategiei naționale a ordinii publice și securității, libertatea de expresie și răspîndirea internetului au condus parțial la creșterea propagandei antistatale, precum și la faptul că opinia publică în Moldova este formată în interesele „anumitor grupuri”. Oamenii legii sînt convinși că aceste procese au nevoie de o examinare detaliată, ce va permite evitarea consecințelor negative asupra ordinii publice și securității persoanelor.


Totodată, pe internet, în opinia autorilor documentului, apar teme cu caracter rasist și etnic, interzise anterior, fapt ce „deschide răni adînci cu un potențial sporit al escaladării radicalismului”. MAI menționează și riscurile de comunicare legate de relațiile personale ale utilizatorilor de internet și includ o probabilitate înaltă de a fi supuși unor insulte, diferitor provocări și atacuri din partea altora.

În această privință, în ajutorul organelor de drept vor veni și modificările legislative. Sînt prevăzute diferite pedepse pentru infracțiunile pe internet, iar providerii vor trebui să țină cont de noua regulă în relațiile cu structurile de forță – inclusiv pînă la deconectarea de la rețea a internauților care au încălcat legea.

Totodată, oamenii legii din Moldova planifică să-și extindă treptat prezența în spațiul informațional. Este vorba nu doar despre perfecționarea paginilor oficiale ale MAI și a subdiviziunilor lui, dar și despre lansarea site-urilor specializate. Astfel, în noiembrie, Centrul pentru Combaterea Crimelor Informatice al Inspectoratului Național de Investigații din cadrul Inspectoratului General de Poliție din Moldova a prezentat o platformă on line internetsigur.md pentru protecția drepturilor copiilor și tineretului în internet. A apărut și o linie fierbinte pentru cei care s-au confruntat cu acțiuni ilegale pe internet.

O parte dintre eforturi vor fi îndreptate spre asigurarea securității cibernetice. La traininguri vor participa nu doar polițiști, dar și specialiști de la Ministerul Apărării, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Justiției. Personalul, în special, este instruit să examineze situația și să reacționeze adecvat, să se conecteze la baza de date actualizate prin intermediul rețelei integrate.

„Troacă” pentru elită


Precum menționează experții, reforma MAI, corupt și puțin eficient, inclusiv modificările structurale și administrative, este una dintre cele mai complicate. Asupra lipsei succeselor palpabile s-a răsfrînt și instabilitatea politică din ultimii ani, inclusiv schimbarea controlului de partid asupra instituției, care a trecut de la liberal-democrați „sub aripa” PDM.

Potrivit sondajelor sociologice și ratingurilor organizaților neguvernamentale, polițiștii moldoveni rămîn a fi cei mai corupți funcționari de stat: aproape jumătate dintre moldoveni măcar o dată a dat mită unui reprezentant al forțelor de ordine. Demilitarizarea instituției, modificarea structurii ei, o delimitare mai clară a funcțiilor dintre subdiviziuni și alte reforme nu au condus la sporirea autorității poliției și creșterii încrederii din partea cetățenilor.

Încercările de a ridica profesionalismul poliției la un nou nivel și de a o proteja de presiunile politice, de asemenea, au suferit eșec. Experții și-au exprimat îngrijorarea că nici această etapă a reformelor nu va fi o excepție.

„Autorii reformei, în opinia mea, se mișcă din start într-o direcție greșită, menționează unul dintre experții NOI.md. Ei acordă prea multă atenție factorilor externi, în timp ce problemele principale trebuie căutate în interiorul instituției. Din organele de interne trebuie să dispară corupții în epoleți, conducerea poliției trebuie să înceteze să acopere păcatele politicienilor, poliția trebuie să pună o barieră sigură împotriva criminalității și să asigure securitatea populației. Desigur, multe depind de autorități – vor face oare acestea presiuni asupra poliției sau nu. Nu reformarea MAI trebuie să fie scopul, ci reforma tuturor instituțiilor societății ce răspund de menținerea ordinii publice și securitatea cetățenilor.

Deocamdată, în locul acesteia, la noi se discută despre pericolul major al libertății excesive pentru societate, pe care MAI o plasează de rînd cu criminalitatea transfrontalieră, migrația ilegală și traficul de droguri. Trebuie să menționăm și încercările de a limita accesul la Internet, fapt ce deja contravine Constituției și nu doar.

Totodată, multe dintre propunerile înaintate de MAI nu sînt o noutate și este evident că cele mai multe dintre ele sînt îndreptate spre valorificarea asistenței financiare europene, ținînd cont de interesul persoanelor ce au atribuție la această „troacă”. Spre exemplu, crearea unui laborator ADN în Moldova se încearcă din 2012, doar că atunci pentru deschiderea lui se cereau 135 de milioane de euro – pentru această sumă a și fost elaborat un studiu de fezabilitate. Reprezentanții MAI contau că vor obține banii în baza discuțiilor referitoare la îndeplinirea obligațiilor în cadrul Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE. În cele din urmă, finanțarea nu a fost obținută, iar acum apetitul lor s-a redus pînă la 3,5 milioane de euro. Cum s-ar zice, simțiți diferența.

Și efectul altor propuneri trezesc bănuieli. Cred că, dacă vom merge pe calea aleasă azi, vom obține ceea ce am avut în urma tentativelor anterioare de reformare – mimarea reformelor și lipsa unor rezultate reale. S-a schimbat doar denumirea, iar esența sistemului de drept a rămas aceeași”. 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load