Reforma sănătății mintale: îi vor trata pe toți?

Reforma sănătății mintale: îi vor trata pe toți?
Реформа психического здоровья: всех вылечат?
Foto: luchianiuc.com

Anghelina Taran

Se zice că toamna dereglările psihice se agravează.


În plus, și reforma lansată în domeniul sănătății psihice în Republica Moldova ridică multe semne de întrebare. Utilizatorii rețelelor de socializare sînt bulversați după ce au aflați că „bolnavii psihic vor fi tratați împreună cu oamenii sănătoși”. Am încercat să ne clarificăm ce prezintă această reformă.

Psihopați  în oraș

Au apărut zvonuri că spitalele de psihiatrie se închid. Și tocmai ”la momentul potrivit”, în anul Zilei Independenței, pe rețele de socializare a apărut informația despre un bărbat gol pușcă, plin de sînge cu un cuțit însîngerat, care a urcat în microbuzul de rută nr. 184, la stația de lîngă spitalul nr.3 de la Rîșcani. El îl amenința pe șofer și pe toți cei care încercau să-l oprească.

Citez sursa: „După el alergau medicii, nimeni nu dorea să se apropie de el. Pasagerii s-au speriat. Șoferul a pornit, a mers jumătate de stație, după el alergau medicii și asistentele medicale. Bolnavul psihic le-a permis oamenilor să iasă, slavă Domnului, nimeni nu a avut de suferit. El l-a împins pe șofer din mașină, dar acela a reușit să ia cheile. Apoi bărbatul a alergat pe drum, oprind mașinile, amenințînd cu cuțitul și încercînd să deschidă ușile. Așa a ajuns pînă la rond, unde a fost reținut”.

Un utilizator al rețelelor de socializare a scris pe această temă următoarele: „Mama mea este bolnavă de epilepsie, de două ori pe an ea se interna în Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru (cunoscut sub numele de „Costiujeni”, după numele străzii pe care se află – n.red.). Încă acum doi ani circulau zvonuri că spitalul va fi închis. Dar nu știu de ce nimeni nu a fost afectat de acest lucru. Și iată aceasta s-a întîmplat. Sora mi-a scris că secțiile au fost desființate. A rămas policlinica și se pare că doar o secție pentru bolnavii violenți. Reiese că în toată țara nu va mai exista niciun spital de psihiatrie. Mii de oameni vor rămîne singuri, fără ajutor. Este o bombă cu efect întîrziat. Va veni toamna – acutizarea de sezon, și gata! Sinucideri în masă, omoruri și alte minuni greu de imaginat. Însă doar mama mea în perioada acutizării ținea în frică întreaga scară pînă cînd nu am început să o încuiem în casă”.

Un alt semnal de ajutor a apărut pe rețelele de socializare de la o femeie care spune că este ținută cu forța în Dispensarul Psihoneurologic din satul Cocieri, raionul Dubăsari. Marina Bazatin le-a comunicat jurnaliștilor că ea a fost plasată prin înșelăciune în această instituție, i-au luat apartamentul, personalul medical o maltratează, o bat. „Nu sînt sigură că ea este absolut sănătoasă, poate psihicul ei este dereglat, dar ea vorbea clar și logic, vorbirea ei dezvăluia o persoană inteligentă. În trecut, ea a fost profesoară de muzică. Însă convorbirea noastră s-a încheiat brusc, de parcă cineva i-ar fi luat telefonul”, a relatat redactorul ziarului „Trud”, unde a sunat femeia.

Redacția portalului NOI.md solicită Ministerului Sănătății să acorde atenție acestui caz.
 
Psihiatrii, mai aproape de popor

În primul rînd, am plecat la Costiujeni pentru a afla ce se întîmplă în principalul spital clinic de psihiatrie din țară și ce impact asupra funcționării acestuia a avut reforma în domeniul sănătății mintale. Directorul spitalului, Victor Furtună, ne-a comunicat că, în cadrul reformei, pe teritoriul spitalului a fost deschis un centru național de sănătate mintală, ce urmează a fi transferat de la Costiujeni la Chișinău. În legătură cu aceasta, vor fi închise anumite secții? Potrivit zvonurilor, acolo nu mai activează psihiatri, ci doar psihoterapeuți și psihologi.

- Secțiile nu se închid, deoarece la noi trebuie să existe o continuitate în activitatea cu centrul comunitar, spune Furtună. Să zicem că la noi vine un pacient pe urgență, el beneficiază de tratament aici, apoi este eliberat acasă sub supravegherea centrului comunitar la locul de trai. În aceste centre, pe primul loc se află medicul psihiatru, iar în statele acestuia mai trebuie să fie un psihoterapeut, un kinetoterapeut, un psiholog, angajați sociali și un jurist. Tendința este următoarea – în urma creării acestor centre, pacienții nu vor fi nevoiți să meargă la consultații din raion la policlinica noastră și să cheltuiască bani și timp, deoarece medicii le vor prescrie tratament la locul de trai și îi vor ține sub observație. Dacă pacientul va avea nevoie de spitalizare, atunci medicul de familie sau psihiatrul îi va elibera îndreptare la tratament în spital.

Cum funcționează toate acestea

Vom examina în baza unui exemplu concret cum funcționează acest sistem în realitate. La redacția noastră s-a adresat o femeie a cărei mamă suferă, timp de 20 de ani, de epilepsie, însoțită de complicații psihice.

Iată ce ne-a relatat ea: „Acum doi ani, spitalizarea era accesibilă la dorința pacientului. De două ori pe an, mama primea obligatoriu un tratament la spitalul de la Costiujeni. Iar după ce acesta s-a transformat în policlinică și au creat în raioane centre comunitare de sănătate mintală, mama a fost înscrisă la un asemenea centru la Botanica. Eu am mers cu mama la primire la medicul psihiatru și am solicitat spitalizarea mamei. Medicul Viorica Șveț ne-a spus că în 2016 Spitalul de Psihiatrie de la Costiujeni a fost desființat, acolo a rămas doar o secție pentru cei violenți. „Eu pot s-o trimit pe mama voastră în această secție, dar dacă i se va face rău în WC, nimeni nu se va apropia de ea, deoarece acolo nu e nimeni”, a răspuns medicul față de pacientă, care imediat a început să manifeste nervozitate. Și ne-a propus o alternativă – staționarul de zi pe lîngă Institutul de Asistență Medicală Urgentă.

Dar nouă nu ne convine acest lucru, pentru că mama nu iese nicăieri singură, doar cu însoțitor. Iar în acea perioadă, nu avea cine să o însoțească, deoarece eu planificam să plec și contam că mama va rămîne sub supravegherea medicului. Or, faptul că ea se simte mai mult sau mai puțin bine este doar datorită faptului că ea se tratează cu regularitate la spital, unde face tratament profilactic. Ea are nevoie de aceasta, pentru că suferă de complicații la nivel mintal. Sînt perioade cînd ea are un comportament neadecvat și violent, ea era internată în secția „acută”, unde pacienții sînt legați, a încercat să-și pună capăt zilelor. Acest lucru este scris în cartea medicală și în istoriile bolii, de aceea, este incorect să i se refuze spitalizarea unui astfel de pacient. Ea devine periculoasă pentru societate și pentru mine personal.

Ajungînd la un alt psihiatru, am alat că în acea secție de profilaxie nr. 18 activează personalul din fosta secție epileptică nr. 10 a (fost închisă). Ea va primi tratament, ce-i drept, în această secție vor fi nu doar epileptici, dar și pacienți cu alte diagnoze, de exemplu, paralizie a sistemului cerebral”.

Cititoarea s-a revoltat: „Cîți oameni primește doamna Șveț și cîți oameni îi adresează această întrebare? Și cîți pacienți au plecat de la ea, fără a obține informația necesară? Medicul de serviciu ne-a trimis după îndreptarea la spital la medicul de familie, iar anterior aceasta era eliberată de psihiatru. De ce trebuie complicate lucrurile, dacă pacientul se află la evidența psihiatrului și vine în fiecare lună pentru a-i prescrie preparate compensate, iar medicul de familie nici nu știe nimic despre acest pacient? Reiese că, pentru a putea fi internat la spital, pacientul trebuie să știe o anumită informație. Însă acești oameni nu sînt moderni, avansați, ei au nevoie ca totul să fie clar și simplu”.

Spitalul de la Costiujeni nu va fi închis

În prezent, la Spitalul Clinic de Psihiatrie din Costiujeni sînt internate circa 640 de persoane în 13 secții, care sînt deservite de circa 700 de angajați. Anterior, acolo erau 2200 de paturi, iar personalul – 2200 de persoane, adică, cîte un angajat la un pacient.

Victor Furtună: Deocamdată, nu vom reduce numărul de paturi, singurul lucru pe care dorim să-l facem este să creăm condiții mai confortabile pentru pacienți, adică să fie cîte 2-3 persoane într-un salon. În prezent sînt cîte 7-8, ba chiar și 12 persoane. Am început să reconstruim saloanele dintr-o aripă a clădirii cu șase etaje. Pînă la Revelion vom putea vedea ce am reușit.

Noi nu lucrăm ca în alte instituții curative: dacă toate paturile sînt ocupate, nu mai primesc pacienți și planifică spitalizarea peste cîteva zile. Dacă există posibilitate, noi îi spitalizăm pe toți pacienții cu urgențe. Dacă nu sînt locuri într-o secție, în direcționăm pe pacienți în alte secții, unde sînt locuri libere.

- Ce s-a întîmplat cu secția pentru epileptici?

V.F.: Anterior, existau două secții de acest fel. Una fost închisă acum cîțiva ani, iar o parte dintre pacienți au fost transferați la Institutul de Medicină Urgentă. În prezent noi tratăm pacienții cu epilepsie, care suferă de dereglări psihice severe – halucinații, dereglări de comportament etc. Adică în staționarul de zi asemenea bolnavi nu trebuie ținuți – nu există condiții. În secția rămasă, în afară de acești pacienți, se tratează și pacienții cu traume, care de asemenea, pot prezenta și dereglări de comportament.

- De ce a fost nevoie de închiderea celei de-a doua secții de epilepsie?

V.F.: În general, este o experiență internațională – bolnavii cu epilepsie trebuie să se trateze la medicul neurolog. Dar dacă există dereglări psihice, atunci acești pacienți vin la psihiatri. Noi restructurăm secțiile existente: unele se unesc, dacă sînt de același tip sau acordă o asistență similară, adică are loc optimizarea.

- Circulă zvonuri că spitalul va fi închis …

V.F.: Spitalul nu poate fi închis, doar cu timpul se reduce numărul de paturi. Dacă vor veni mai puțini bolnavi, atunci, respectiv, nu va fi nevoie de atîtea paturi. Dar despre închiderea spitalului nu poate fi nici vorbă. Spitalele psihiatrice există în toate țările. Dacă vine un bolnav la noi, el primește aceeași asistență, indiferent dacă are poliță de asigurare medicală sau nu.

- De ce ar trebui să se reducă numărul adresărilor? Or, de la așa viață, oamenii, dimpotrivă, își ies din minți.

V.F.: Afecțiunile ce pot fi tratate în condiții de casă vor fi tratate acasă. Nu întotdeauna acutizarea maladiilor psihice are loc toamna, cum se consideră. Acest lucru depinde mai mult de faptul cît de regulat este efectuat tratamentul. În psihiatrie, starea pacientului se poate schimba în orice moment. Astăzi, a fost eliberat acasă în stare bună, iar dacă el o zi, două nu a administrat medicamentele, a consumat alcool – starea lui se înrăutățește. Deseori, starea se înrăutățește din cauza refuzului de a administra medicamente.

- Care sînt cele mai frecvente maladii în societatea noastră?

V.F.: Printre acestea se numără schizofrenia – circa 80%, un mare procent de pacienți cu epilepsie cu dereglări psihice și restul – cu dereglări psihice acute sub influența unor factori. Trebuie de menționat că schizofrenia a întinerit. Această boală se întîlnește din copilărie – primele simptome pot apărea la 4-5 ani, iar preponderent se atestă la 15-20 de ani. Mulți părinți consideră că copilul se află în perioada de tranziție și nu acordă atenție dereglării de comportament și altor devieri, iar cu timpul, acest lucru devine evident. Părinții trebuie să acorde întotdeauna atenție asupra schimbărilor ce au loc. De regulă, la noi vin cînd agresiunea devine evidentă, iar bolnavii își agresează rudele.

- Cum este finanțat spitalul de la Costiujeni?

V. F.: În anul 2016, ne-au alocat 61 de milioane de lei – aproximativ cu 1 milion de lei mai mult decît în anul trecut. Achiziția medicamentelor este centralizată, prin intermediul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Din suma totală de finanțare, jumătate este alocată salariilor personalului, iar restul – pentru tratamentul, alimentația și întreținerea bolnavilor, servicii comunale etc. Pentru alimentația unui pacient noi cheltuim cîte 29 de lei pe zi, îi hrănim de cinci ori (ultima priză – la 20.00), pentru că ei primesc medicamente seara.

- Cum e posibil să fie hrănită o persoană cu 29 de lei?

V.F.: Dacă nu se fură, e posibil. Dacă nu credeți, veniți în orice zi la prînz și vă vom servi. Dacă pacientului i se cuvine să aibă în porția sa o bucățică de carne de 30-40 g, el trebuie s-o primească. În blocul alimentar, bucățelele de carne sînt numărate, în afară de terciuri și borș. Noi verificăm, periodic, porțiile în secții. Pot să vă spun că în ultimii ani mîncarea a devenit mai gustoasă și mai bună, datorită faptului că s-a schimbat conducerea spitalului (Victor Furtună a fost numit în funcție aproape un an în urmă, iar pînă atunci a lucrat în funcția de șef de secție, unde sînt tratați bolnavii cu acutizări).

Pentru ce reformăm

În afară de îngrijorările din societate, un alt motiv pentru a atrage atenția asupra acestei teme a servit și adoptarea cu o lună în urmă de către executiv a modificărilor și completărilor la hotărîrea Guvernului, prin care a fost aprobat, acum cinci ani, Regulamentul tip privind centrul comunitar de sănătate psihică și standardele minime de calitate (noua hotărîre încă nu a fost publicată).

Potrivit șefului Direcției asistență medicală primară, urgentă și comunitară a Ministerului Sănătății, Tatiana Zatîc, vorbind despre reforma în domeniul sănătății psihice trebuie să pornim de la faptul că sănătatea mintală este una dintre prioritățile sistemului de sănătate din țară. Acest lucru este dictat de faptul că în anul 2005 Moldova a semnat declarația de la Helsinki privind sănătatea mintală. Iar în anul 2010, parlamentul de la Chișinău a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. În legătură cu aceasta, Moldova s-a angajat să asigure accesul și să integreze în societate persoanele cu dizabilități.

Pe timpurile sovietice, bolnavii psihic erau spitalizați, iar spitalul era considerat drept o închisoare. Însă la nivel global, atitudinea față de asemenea pacienți se schimbă, ținînd cont de respectarea drepturilor omului. Acum există tendința de transferare a problemelor de sănătate psihică în asistența medicală primară. Mediul de familie trebuie să depisteze primul maladia, să o prevină, să pună diagnoza și să ajute pacientul să se integreze în societate.

„Scopul reformei noastre este schimbarea, în primul rînd, a mentalității și conștiinței medicilor psihiatri, deoarece anterior ei au fost învățați să trateze doar în condiții de spital, spune Zatîc, Deși în Moldova sînt doar trei spitale specializate în domeniul asistenței psihiatrice (la Costiujeni, Bălți și Orhei), toată țara trimite bolnavii acolo. Cu acești pacienți s-a lucrat foarte puțin la locul de trai. Sistemul de ocrotire a sănătății are sarcina de a instrui medicii, pentru ca ei să le asigure bolnavilor un tratament specializat în staționar. Iar maladiile ușoare de genul depresiei pot fi tratate de medicul de familie fără a trimite pacientul la psihiatru, deoarece toți au frică de psihiatru. Vizita la psihiatru este percepută ca un stigmat.

Din această cauză, multe persoane cu forme ușoare nu se adresează la timp la medic, boala avansează și devine incurabilă. Pentru a exclude stigmatizarea și discriminarea, este nevoie de o altă abordare. Potrivit statisticii mondiale, nouă din zece persoane ce suferă de maladii psihice se confruntă cu acest fenomen”.

Inițial, Moldova a obținut susținere în acest domeniu de la Organizația Mondială a Sănătății: în anul 2005, a fost creat primul centru de sănătate mintală la Buiucani. În prezent, acolo se află la evidența psihiatrilor peste 4 mii de pacienți. Dacă în primii ani, de acolo erau internați peste 800 de pacienți pe an, atunci în prezent – mai puțini. După ce Guvernul Elveției a ajutat la deschiderea centrelor comunitare de sănătate mintală la Ungheni, Cimișlia și Cahul, unde, la fel, au fost amenajate asemenea centre, în octombrie, ele au fost asigurate cu transport pentru acordarea asistenței la domiciliu.

În anul 2013, asemenea centre au fost deschise în toate raioanele țării, în afară de raionul Fălești și Dubăsari. La Fălești încă nu a fost deschis un centru, din cauză că acolo nu există psihiatru. Pe 1 noiembrie, au mai fost deschise două centre – la Chișinău, în sectoarele Rîșcani și Ciocana. Astfel, în total sînt 28 de centre. La 1 ianuarie, urmează a fi deschis un centru de sănătate în sectorul Centru al capitalei. Ministerul Sănătății planifică să direcționeze medici rezidenți în raioanele unde nu există suficienți specialiști. Aproximativ 30% dintre psihiatri au vîrste de pensionare.

În centrele comunitare de sănătate mintală, în afara cabinetelor medicilor mai este și o sală a centrului de zi, unde zilnic vin cîte 10-20 de pacienți pentru diferite activități și pentru a comunica. Medicamentele pentru bolnavii mintal prescrise de medicul de familie sau psihiatru sînt compensate 100% din mijloacele CNAS.

„În centrele comunitare de sănătate mintală este acordată o asistență mai complexă, deoarece, în afară de medicii psihiatri, acolo sînt și alți specialiști, spune Tatiana Zatîc. Ei privesc problema pacientului nu doar din perspectivă medicală. Acolo sînt soluționate și probleme de ordin social, psihologic și juridic. Acești pacienți au posibilitatea de a se afla la nivelul societății și nu au nevoie de spitalizare.

Pentru întreținerea a 36 de centre sînt prevăzute 17 milioane de lei, iar cele trei spitale de psihiatrie din țară costă bugetul peste 100 de milioane de lei pe an, adică, reforma este legată de reducerea cheltuielilor pentru tratamentul în condiții de spital. Dacă în anul 2012 în trei spitale erau 2080 de paturi, atunci pe 1 ianuarie 2016 – 1445, însă, deocamdată, cheltuielile pentru spitale nu s-au redus în asemenea măsură pentru ca din aceste economii să fie îmbunătățite condițiile de întreținere a pacienților. Din partea ONU și organizațiilor pentru drepturile omului vin experți ca să verifice condițiile din spitalele de psihiatrie. În ultimii ani, acestea s-au îmbunătățit considerabil”.

Lumea își iese din minți?
 
300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de dereglări psihice și de comportament. Ponderea acestor maladii în numărul total al bolilor constituie 13%. Riscul unui deces prematur la bolnavii ce suferă de dereglări psihice este mai mare cu 40-60%. Prejudiciul economic global din cauza acestor maladii în ultimii 20 de ani se cifrează la trilioane.

În Moldova sînt înregistrate anual circa 15 mii de persoane afectate de dereglări psihice, iar numărul lor depășește 100 de mii. La evidența psihiatrică se află circa 60 de mii de pacienți, dintre care 28 de mii cu dizabilități. În opinia Tatianei Zatîc, în realitate, numărul acestor persoane este mai mare, deoarece nu toți se adresează la medic. 
Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load