Experți: Refuzul României de a oferi împrumutul Moldovei a fost previzibil

Foto: noi.md

Amînarea acordării de către Bucureşti a împrumutului de 150 de milioane de euro era previzibilă: România este membră a UE, iar organul executiv al organizaţiei a decis să amîne sprijinirea bugetului Republicii Moldova pînă la "clarificarea" situaţiei, inclusiv privind "folosirea raţională a banilor". Opinia aparține directorului executiv ala Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme (CISR), Galina Şelari.

Potrivit expertei, ultimele evenimente din România doar au impulsionat enunţarea publică a refuzului: ambele guverne – creditorul şi debitorul – au fost demise.

"Pentru Republica Moldova problema principală nu este lipsa sprijinului extern. Cu siguranţă, în existenţa acestuia ar fi mai puţine probleme ce ţin de executarea principalelor angajamente ale statului faţă de cetăţeni. Este evidentă lipsa totală de dorinţă a guvernării de a se adapta la condiţiile noi. Guvernanţii s-au obişnuit atît de mult cu asistențe financiare externe, încît nici nu încearcă să găsească resurse interne, inclusiv prin sporirea transparenţei şi calităţii gestionării finanţelor publice", a spus Şelari.

Expertul Institutului de Politici Europene şi Reforme, economistul Sergiu Tofilat a menţionat că în lipsa creditului românesc, puterea executivă va fi nevoită să "taie" din cheltuielile investiţionale.

În opinia lui, printre consecinţele negative anticipate se numără posibila apariţie a datoriilor la salarii, pensii şi indemnizaţii.

"Lipsa de valută în ţară va spori presiunea asupra cursului leului în raport cu dolarul SUA şi euro. Încasările externe s-au redus în 2015 cu circa 50%, exportul s-a diminuat cu peste 20%, iar aceasta înseamnă că în ţară se transferă mai puţină valută. Totodată, importul s-a redus cu 20%, ceea ce generează diminuarea cererii de valută. În sezonul de termoficare creşte consumul de gaze şi energie, care sînt achitate în dolari. Toate aceste componente se vor întrepătrunde și RM va trece printr-o nouă etapă de cădere a cursului leului", a menţionat Tofilat.

În opinia fostului director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică Victor Parlicov, refuzul preşedintelui României de a acorda cei 150 de milioane de euro semnifică înrăutăţirea situaţiei din RM.

"Din păcate, acest împrumut a fost introdus în legea bugetului pentru 2015. Acum viitorul Guvern va înregistra o insuficienţă de 3 miliarde de lei, pe care nu-i va putea cheltui. Acest «neajuns» guvernanţii îl pot acoperi prin «pornirea aparatului» de tipărire a leilor. În rezultat, aceasta va semnifica doar deprecierea leului moldovenesc şi un nou val de inflaţie", a menţionat expertul.

Parlicov mai consideră că nivelul de sărăcie din RM va creşte şi pe fundalul lipsei de încredere faţă de clasa politică, iar nemulţumirile populaţiei ar putea evolua într-o explozie socială incontrolabilă.

Fostul director al ANRE presupune că unica modalitate de a evita asemenea prognoză sînt alegerile anticipate. În acest sens, el remarcă necesitatea consolidării forţelor pe flancul drept a noului partid cu orientare proeuropeană.

Doctorul în economie Elena Gorelova este convinsă "cu sau fără creditul românesc criza economică din Moldova va continua, deoarece este generată de cauze ce nu sînt legate direct de finanţarea externă".

Ea susține că Parlamentul Moldovei a demonstrat lipsă de perspicacitate, aprobînd în aceeaşi şedinţă demisia Guvernului şi ratificarea acordului de credit cu România.

"Demisia Guvernului a semnificat destrămarea coaliţiei de guvernare, pentru a cărei sprijinire financiară şi se acordă creditul românesc. Deoarece Guvernul şi Parlamentul României au decis să acorde creditul în pofida faptului că Moldova nu are un memorandum cu FMI, că Banca Mondială şi UE au suspendat asistenţa financiară pentru bugetul republicii", a spus expertul.

"Decizia preşedintelui României de a nu promulga acordul de credit cu Moldova va readuce situaţia finanţării externe «la poziţia iniţială», respectiv va trebui din nou revizuit bugetul, reduse cheltuielile. Însă aceasta nu va afecta situaţia din economie. Fenomenele de criză vor continua", presupune Gorelova.