Casa Socială a Constructorilor sau cum să prevenim migrația forței de muncă

Foto: rdstr.ru

Xenia Florea

Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Regionale, în colaborare cu patronatele și sindicatele de ramură, încearcă să creeze Casa Socială a Constructorilor – Fondul de rezervă al ramurii, care trebuie să oprească exodul forței de muncă calificate peste hotare.

Industria de construcții este una sezonieră. În perioada rece, majoritatea angajaților sînt nevoiți să stea acasă. Fără salariu și lucru, deși Codul muncii îi obligă pe angajatori să achite în perioada inactivității tehnice angajaților săi cel puțin 75% din salariul lunar. Însă angajatorii nu dispun de mijloace reale pentru achitarea indemnizațiilor, fapt ce îi determină pe specialiștii calificați, care sunt nevoiți să stea iarna fără lucru, să plece în concedii din cont propriu, să-și caute altă slujbă. Cel mai des, peste hotare.

Casa Socială a Constructorilor (CSC) trebuie să soluționeze problema protecției sociale a angajaților în perioada inactivă a ramurii. Asta, desigur, dacă ea va fi creată.

Istorie cu barbă

Ideea de a crea în Moldova Casa ajutorului reciproc în construcții, similară celei românești, a apărut la patronate și sindicate acum cîțiva ani. În 2008, președintele asociației patronatelor ARACO, Laurențiu Ploșceanu, președintele sindicatelor, ”Familia” Dan Cristescu și directorul executiv al Casei Sociale din România, Mihai Damian au venit la Chișinău pentru a-și împărtăși experiența.

Casa Socială a Constructorilor din România a fost creată în 1998, cînd colegii români aveau deja suficientă experiență, așa că aveau ce povesti.

La momentul creării Casei, membrii CSC din România erau 573 de companii de construcții, în care activau 40% din toți angajații în domeniul construcțiilor. Acum, Casa Socială a Constructorilor din România include 631 de companii de construcții.

Casa românească de formează din contul cotizațiilor de 1%, achitate de către angajator din fondul de salarizare, a cotizației de 1,5% din volumul producției sau vânzărilor, precum și 0,5% achitate de angajator din cota tarifară. Practica românească (dar și cea europeană) prevede că membrii casei pot fi doar angajații calificați, adică cei în care angajatorul este interesat. Aceștia beneficiază de protecție socială 90 de zile calendaristice (1 noiembrie – 31 martie).

La data de 31 decembrie 2013, activele CSC din România constituiau 208,55 mil. lei românești (197,2 mil. – activele pentru protecție socială), dintre care 38,23 mil. lei au fost achitate în perioada rece a anului pentru 29 mii 940 constructori români. Și deși, precum se arată în raportul Casei sociale, în ultimii ani în ramură se atestă reduceri semnificative de cadre, indemnizațiile sociale achitate unui angajat asigurat în 2013 au crescut.

În afara protecției sociale a angajaților, Casa Socială a Constructorilor din România mai are și alte activități: participă la organizarea recalificării și perfecționării calificației cadrelor, participă la consorțiile investiționale ale băncilor comerciale, procură hîrtii de valoare la Bursa de Valori a României, precum și le eliberează membrilor săi scrisori de garanție. În 2013, casa românească a eliberat 17 scrisori de garanție, în valoare totală de 4,37 RON. Acum, aceasta intenționează să-și asigure membrii și cu pensii

Încercarea nr. …

Sindicatele și patronatele de ramură din Moldova au încercat să creeze ceva asemănător. Cu șase în urmă a fost elaborată versiunea moldovenească a legii privind Casa Socială a Constructorilor. Federația patronatelor constructorilor, drumarilor și producătorilor materialelor de construcții ”Condrumat” planifica să creeze CSC în vara anului 2009. Varianta inițială a proiectului de lege trebuia să asigure protecția socială a angajaților doar în perioada de iarnă: în mărime de 75% din salariu. Însă după inundațiile puternice din 2008 și din cauza crizei financiar-economice din 2009, autorii au corectat proiectul. Astfel, un articol separat prevedea că, în cazul calamităților sau a crizei financiar-economice globale (recunoscută oficial de către autorități!) constructorii rămași fără lucru, de asemenea pot beneficia de indemnizații. Mărimea și perioada achitării acestora vor fi stabilite de către consiliul de administrație a Casei Sociale.

Însă nici în anul 2009, nici mai tîrziu, proiectul de lege privind CSC nu a fost aprobat de Guvern și Parlament. Și iată, pe 25 aprilie, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a scos din nou pentru dezbateri publice proiectul Legii cu privire la Casa Socială a Constructorilor.

Documentul prevede că fondul special pentru achitarea indemnizațiilor angajaților din ramură va fi creat din contul cotizațiilor companiilor de construcție în mărime de 1% din producția fabricată sau realizată, 1% din salariul lunar al angajaților și 0,5% din costul lucrărilor de construcție și montaj pentru toți investitorii și proprietarii, dacă suma totală a investițiilor în lucrările de construcție depășește 1 mil. de lei.

Totul ar fi fost bine, doar că, spre deosebire de practica românească, ce prevede participarea benevolă la CSC, autorii proiectului de lege moldovenesc propun introducerea participării obligatorii: cel puțin pe parcursul a cinci ani din momentul publicării legii. Acest lucru se explică prin ”necesitatea stabilizării sistemului” și prin faptul că ”în cazul aderării benevole, crearea și dezvoltarea Casei Sociale va fi împiedicată de scepticismul businessmenilor moldoveni”.

Din cauza acestei cerințe, unele ministere și departamente deja au emis încheieri negative la proiectul de lege privind CSC. De asemenea, ridică semne de întrebare și alte prevederi ale proiectului propus.

De exemplu, potrivit art.18, în perioada inactivității nu toți angajații companiilor de construcții vor fi asigurați, însă doar cei, care vor fi aleși de conducerea întreprinderii și de sindicate.

Teoretic, în această categorie ar trebuie să intră cei mai calificați angajați, în care angajatorul este interesat. Însă cerința privind cotizațiile obligatorii de 1% din salariu se referă la toți angajații. Vor dori oare să se conformeze acestei cerințe ceilalți angajați, care vor fi nevoiți să-i sponsorizeze pe colegii lor mai norocoși? Dar și soluționarea problemei ”cui să i se plătească sau să nu i plătească?” nu va fi lipsită de subiectivism.

Totodată, spre deosebire de practica românească, unde protecția specială a constructorilor în perioada rece a anului (1 noiembrie-31 martie) este asigurată timp de 90 de zile, în proiectul moldovenesc de lege această perioadă este redusă cu o lună (1 decembrie – 31 martie), iar indemnizațiile sînt achitate doar pe parcursul a 60 de zile. Neachitarea cotizațiilor în casa socială de construcții, potrivit proiectului, va fi pedepsită cu amendă în mărime de 0,05% din valoarea datoriei pentru fiecare zi de întîrziere.

Oameni, au-u-u! Unde sînteți?

Potrivit Notei informative la proiectul de lege privind Casa Socială a Constructorilor, în prezent întreprinderile din domeniu se confruntă cu un deficit acut de forță calificată de muncă din cauza că majoritatea constructorilor instruiți sînt nevoiți, în timpul inactivității tehnice, să plece peste hotare, unde și rămîn.

Publicațiile din Moldova abundă de anunțuri privind angajarea la muncă a constructorilor de divers profil. Se cere o experiență de lucru nu chiar mare - de la 1 pînă la 3 ani, importantă este ”capacitatea de efectuare a lucrărilor repede și calitativ”. Salariul oferit este înalt – 8-15 mii de lei lunar (unii angajatori promit și 1500 de euro). Plus pachetul social, iar în unele anunțuri este garantată și cazarea.

Însă salariul mediu în construcții în 2013, potrivit Biroului Național de Statistică, nu a depășit 3,87-4 mii de lei. Mai adăugați la aceasta caracterul sezonier al lucrului și perioada de inactivitate de jumătate de an. De aceea, constructorii fug din Moldova. Cei mai mulți – în Rusia.

Potrivit Băncii Mondiale, Rusia ocupă locul întîi în lume după SUA după numărul migranților – peste 12 mil. de oameni, majoritate dintre care se află în FR ilegal. Potrivit surselor rusești, în Rusia se află 11,1 milioane de cetățeni străini, dintre care doar 1,8 dețin autorizații de muncă, sau patentă.

Potrivit datelor SFM și ale Ministerului de Interne al Rusiei, 40% din migranții de muncă în construcții, 30% - comerț, 10% - producție, 7% - agricultură, 13% - în alte lucrări.

Potrivit datelor “РБК-Недвижимость”, salariul mediu al angajaților moldoveni pe șantierele din regiunea Moscovei în 2012 a constituit 17 mii 350 ruble pe lună (minim – 14 mii, maxim – 20 de mii ruble). Adică, în medie, salariul pe șantierele Moscovei era egal cu 7-8 mii de lei.

Potrivit secretarului de presă al grupului de companii industriale și de construcții “СУ-155”, Roman Cernigovțev, migranții din CSI, de regulă, primesc mai puțin decît rușii, dar diferența nu este foarte mare: ”Pe fiecare poziție a statelor există o marjă stabilită de legislație, de exemplu, de la 25 pînă la 30 de mii, iar rușii, deseori primesc salarii mai aproape de limita de sus”. Însă migranții sînt cu mult mai harnici decît rușii și în unele cazuri pot primi pînă la 70 de mii de ruble pe lună, lucrînd pînă la epuizare.

În aceste condiții de salarizare și abordare față de achitarea indemnizațiilor în perioada inactivității, chiar și după crearea casei sociale, este puțin probabil ca constructorii ce lucrează peste hotare să revină masiv în țară. Asta deși FR din 1 ianuarie 2014 a înăsprit condițiile de aflare și angajare în cîmpul muncii pentru migranții din CSI și le cere acestora să procure la sosire patenta pentru activitatea de muncă și achitarea taxei lunare de 1000 de ruble.