Irina Vlah: Cauza referendumului este politica internă şi externă a autorităţilor de la Chişinău

Foto: newsmoldova.md

Răspunzînd la întrebările corespondentului nostru, ea şi-a concretizat ideea astfel.

- Care sînt, după opinia Dumneavoastră, cauzele ce au determinat organizarea acestui referendum?

- În felul acesta, Găgăuzia caută că „bată la poarta” Chişinăului oficial cu două mesaje. Mai întîi, regiunea este categoric împotriva cursului politicii externe a Republicii Moldova. Şi doi, Găgăuzia nu intenţionează să mai suporte în continuare nesocotirea statutului ei juridic special.

- Dacă e să vorbim despre prima „pretenţie”, ce anume nu-i satisface pe locuitorii Găgăuziei în orientarea Moldovei spre integrarea europeană?

- Locuitorii autonomiei sînt îngrijoraţi de faptul că sub pretextul integrării europene pîrghiile puterii vor aluneca dinspre autorităţile de la Chişinău spre birocraţia europeană. Şi de fapt ce raţiuni i-ar face pe aceştia să apere interesele naţionale ale ţării?

La sfîrşitul anului trecut, Moldova a parafat acordul de asociere cu UE la Vilnius, care, între altele, presupune şi liberalizarea relaţiilor comerciale prin intermediul semnării acordului de liber schimb. Şi aici ne punem următoarea întrebare: ce ar putea vinde mica noastră regiune agrară ţărilor UE, în care subvenţiile pentru un hectar de teren arabil se ridică la cîteva sute de euro? Oare nu se va întîmpla aşa că după usturoiul din China, cartofii din Polonia, roşiile din Turcia vom fi inundaţi cu vinuri spaniole şi merele franţuzeşti?

Mai mult decît atît, astăzi în societatea găgăuză există senzaţia că relaţiile cu EU se fortifică pe contul instigării în societatea moldovenească a rusofobiei şi a deteriorării relaţiilor cu Rusia, care reprezintă piaţa tradiţională pentru desfacerea producţiei de fructe şi legume şi a celei vinicole, ce provin de la întreprinderile din sudul Moldovei.

Noi nu înţelegem, de ce ar trebui să alergăm după efemerul vis european dacă în Est are loc un proces de integrare nu mai puţin interesant, Uniunea vamală, în cadrul căreia ţara noastră - iar alături de ea şi regiunea noastră - ar putea ocupa un loc respectabil.

- Vorbeaţi despre un şir de contradicţii existente între Chişinău şi Tiraspol.

- În ultimii ani, alianţa de guvernămînt a iniţiat o serie de reforme în domeniul învăţămîntului, a ocrotirii sănătăţii, a autorităţilor publice locale, care hăcuiesc competenţele regiunii şi aduc atingere intereselor locuitorilor lui.

Copiilor noştri li se impune o programă de învăţămînt copiată după standardele româneşti. Printre obiectele obligatorii figurează şi „Istoria românilor”, care nu conţine nici un rînd despre istoria poporului găgăuz. O altă problemă dureroasă pentru elevii noştri este nivelul extrem de scăzut al predării limbii de stat, asta în timp ce la examene absolvenţii din Găgăuzia nu se bucură de nici un fel de înlesniri. Ca rezultat, anual sute de elevi ai claselor a noua şi a zecea părăsesc regiunea şi se mută în Transnistria, ca să absolvească şcoala după programele din Rusia.

Nu mai puţin dramatică este şi situaţia din sfera ocrotirii sănătăţii. Gagauziei i se refuză dreptul de a dispune de un spital regional. Potrivit planurilor Ministerului Sănătăţii, acesta urmează să fie amplasat nu la Comrat sau Ceadîr-Lunga, ci la Cahul, raionul învecinat cu noi, unde a ajunge fără o unitate de transport personală este destul de problematic. De altfel, subdiviziunile multor structuri centrale deja au fost lichidate şi transferate din regiune la Cahul.

Pe parcursul ultimilor ani, în cadrul distribuirii mijloacelor destinate proiectelor de infrastructură de la bugetul central Găgăuzia ocupă în mod tradiţional ultimele poziţii. Mai puţin decît regiunea noastră primeşte doar oraşul Bălţi. Probabil, în felul acesta cineva se răzbună pe zonele care şi-au dat voturile pentru alte partide decît cele de guvernămînt.

Printe cauzele revoltei locuitorilor Găgăuziei sînt şi nenumăratele declaraţii ale preşedintelui României Băsescu despre iminenta unire a Moldovei cu ţara vecină, care nu au întîmpinat o reacţie adecvată, clară şi univocă din partea autorităţilor Moldovei.

Am pomenit aici doar cele mai acute probleme din lunga listă de pretenţii ale locuitorilor Găgăuziei faţă de actuala putere de la Chişinău.

- Cum reacţionează Chişinăul la referendumul de duminică?

- Puterea centrală aplică politica de momire şi de intimidare. Mai întîi, Procuratura Generală iniţiază dosare penale contra tuturor deputaţilor Adunării Populare, care au votat pentru referendum. Deputaţii primesc citaţii să se prezinte la procurori pentru a depune mărturii în calitate de învinuiţi. La Chişinău se declanşează o campanie de presă antigăgăuză, ne sînt atribuite etichetări de „separatişti”, „agenţi ai Kremlimnului”, „coloana a cincea în Moldova” etc.

După care la Comrat sosesc să se întîlnească cu deputaţii din regiune, cu un mesaj împăciuitorist, premierul Iurie Leancă şi preşedintele Parlamentului Igor Corman: renunţaţi la referendum, iar noi vă vom hotărî la sigur toate problemele, în plus vom majora alocările pentru Găgăuzia. Însă această vizită a întîrziat cu patru ani. Nivelul încrederii între Chişinău şi Comrat e aproape de zero, mecanismul referendumului este deja declanşat. Astăzi întregul corp al deputaţilor de la Comrat este solidar ca niciodată: autonomia dispune de dreptul de a organiza referendumuri şi acest drept va fi realizat neapărat.

- Nu vă este frică de posibile provocări în ziua referendumului?

- Îmi este, fireşte. Din informaţia pe care o posedăm, în regiune deja au sosit forţe suplimentare ale organelor de drept şi ale serviciilor speciale. Cu ce scop au fost aduşi aici, putem doar presupune. Doar MAI a refuzat în mod oficial să asigure ordinea la secţiile de vot, această funcţie fiind preluată de către autorităţile locale şi de gărzile populare. Tocmai de aceea pentru efectuarea cu succes a referendumului este extrem de importantă prezenţa unor observatori locali şi străini, precum şi ai reprezentanţilor presei, aspecte asupra cărora ne şi concentrăm atenţia în prezent.

- Partidul Comuniştilor, pe care îl reprezentaţi în Parlament, şi-a pronunţat poziţia faţă de referendum?

- PCRM a făcut apel către toţi alegătorii din Găgăuzia să iasă la secţiile de votare şi să-şi dea voturile pentru Uniunea vamală cu Rusia, Belarus şi Kazahstan. Iar reprezentanţii noştri în organele puterii locale din alte raioane s-au pronunţat în sprijinul acestei opţiuni.

- Care ar putea fi, în opinia Dvs., consecinţele acestui referendum?

- Cea optimistă ar fi următoarea. Referendumul va trece în linişte, cu un rezultat uşor de prezis. Puterea centrală trece sub tăcere şi ignorează consultarea populară. Cea pesimistă: provocări, ciocniri şi tentative de a intimida prin intermediul structurilor de forţă şi al judecăţilor pe liderii de la Comrat.

- În cazul celui mai pesimist scenariu, ar putea urma desprinderea Găgăuziei şi declararea independenţei regiunii?

- Aşa cum cunoaşteţi, în Găgăuzia nu există nici un fel de tendinţe separatiste. Găgăuzii sînt patrioţi ai Moldovei şi cetăţeni loiali ai ţării noastre. Sper cu toată sinceritatea că la o astfel de destrămare a ţării noastre nu se va ajunge niciodată.