IDIS Viitorul: Integrarea sistemelor bancare din R.Moldova şi Transnistria poate avea loc doar după reglementarea conflictului

Foto: viitorul.org

O eventuală integrare a sistemelor bancare din Republica Moldova şi Transnistria poate avea loc doar după reglementarea politică a diferendului transnistrean. De această părere sînt experţii IDIS Viitorul, care au prezentat joi studiul „Perspectivele reintegrării ţării prin prisma apropierii sectoarelor bancare din Republica Moldova şi regiunea transnistreană”.

Solicitat de „Infotag”, autorul studiului, Ion Tornea, a precizat că, la momentul actual, între cele două sisteme bancare lipseşte cu desăvîrşire o legătură, iar sistemul bancar al regiunii transnistrene are un cadru de reglementare „împrumutat” din Rusia.

„Pînă la soluţionarea politică a conflictului pot fi făcuţi o serie de paşi care ar ajuta apropierea dintre cele două sisteme bancare. Cea mai mare problemă constă în faptul că nu există contacte şi dialog între părţi. În aceste condiţii este foarte dificilă identificarea unor soluţii”, a spus expertul.

Potrivit autorului, între „sistemele” bancare de pe malurile drept şi stîng ale Nistrului, se poate observa o disproporţionalitate atît în privinţa mărimii, cît şi a structurii acestora. Astfel, activele sistemului bancar din partea dreaptă a Nistrului, controlată de autorităţile din Republica Moldova, sînt de aproape nouă ori mai mari decît activele băncilor din regiunea transnistreană.

„După o perioadă îndelungată în istoria negocierilor şi a încercărilor de găsire a unor soluţii pentru diferendul transnistrean, în care accentul prioritar s-a pus pe aspectele reglementării politice, devine din ce în ce mai evident că interacţiunea economică dintre părţi poate constitui premisa cea mai bună în vederea găsirii unei soluţii politice ulterioare. În acest context, apropierea dintre cele două sectoare bancare ale părţilor poate fi una dintre cele mai productive soluţi”", consideră Ion Tornea.

În studiu, autorul face referire la o serie de abateri înregistrate în cadrul Băncii Centrale din regiunea transnistreană, printre care faptul că sistemul bancar din stînga Nistrului este unul închis, subordonat politicului, care permite creditarea administraţiei publice, fapt interzis de legislaţia Moldovei. De asemenea, lipsesc informaţiile cu privire la acţionarii băncilor.

Expertul recomandă ca pînă la reglementarea politică a diferendului să fie constituită o misiune internaţională de monitorizare a sistemului de plăţi în Transnistria, după exemplul Misiunii EUBAM.

„Aşa cum există EUBAM la frontieră şi monitorizează tranzacţiile care au loc la frontieră, poate fi creată o misiune internaţională care ar monitoriza tranzacţiile sistemul de plăţi internaţionale. În felul acesta vor fi eliminate suspiciunile privind folosirea de către grupările criminale internaţionale a sistemelor de plăţi din Transnistria pentru spălare de bani”, a spus expertul.

De asemenea, autorul propune creşterea transparenţei negocierilor pe marginea subiectelor economice şi crearea unor mecanisme de interacţiune bilaterale formate din reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, inclusiv bancare, societăţii civile, altor părţi interesate, dar care nu ar fi influenţate politic.