Natalia Gherman: Contez pe bunul simţ al colegilor transnistreni

Foto: noi.md

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a dezminţit afirmaţiile autorităţilor transnistrene, conform cărora Moldova nu a invitat reprezentanţii Tiraspolului la negocierile cu UE, cu privire la asociere şi zona de liber schimb (DCFTA).

În interviul oferit kommersant.md, citat de agenţia "Infotag", ministrul a subliniat că "fiind principalul negociator cu Uniunea Europeană, în decursul ultimilor patru ani, am invitat în permanenţă reprezentanţii administraţiei transnistrene la absolut toate rundele de negocieri cu UE, în special, în privinţa DCFTA".

„Aceştia au fost prezenţi la toate rundele şi, în principiu, autorităţile de la Tiraspol sînt perfect informate despre toate subiectele abordate în cadrul negocierilor, care au fost poziţiile părţilor şi care sînt rezultatele acestor negocieri. Aş fi vrut ca în timpul procesului de negocieri, colegii de la Tiraspol să mă informeze despre necesităţile, interesele lor, precum şi despre problemele cu care se confruntă, dar aceasta nu s-a întîmplat, deși constant trimiteam la Tiraspol documente cu privire la pregătirea rundelor de negocieri şi mi-am dorit foarte mult să primesc o reacţie din partea lor, pentru ca interesele părţii transnistrene să fie luate în consideraţie", a spus Gherman.

Potrivit ei, Tiraspolul a reacţionat „destul de pasiv”.

„Sper că informaţia, în special în privinţa DCFTA, a fost transmisă conducerii întreprinderilor şi oamenilor de afaceri. Cunoaştem că volumul mărfurilor exportate de agenţii economici din regiune pe pieţele europene a atins cota de 38%. Este un procent destul de impunător. Ar fi firesc ca acest comerţ să fie dezvoltat în cadrul DCFTA. Apare o perspectivă de dezvoltare a relaţiilor comerciale cu piaţa ce are o capacitate de 500 milioane de consumatori. Este un potenţial enorm. Este important de menţionat că preferinţele comerciale asimetrice – acel regim care astăzi funcţionează în Moldova – va fi prelungit pentru Transnistria pînă la data de 1 ianuarie 2016”, a reiterat Gherman.

Pînă atunci, potrivit ministrului, ar fi de dorit „să muncim cot la cot cu colegii transnistreni pentru a pregăti cît mai bine posibil economia regiunii pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de DCFTA".

„Contez pe bunul simţ al colegilor transnistreni. Beneficiile oferite de aderarea la zona de liber schimb sînt evidente. A fost oferit un termen de cîţiva ani pentru a ne pregăti cît mai bine pentru activarea în condiţiile DCFTA. Sîntem gata să o facem împreună cu colegii din Uniunea Europeană pentru a moderniza anumite ramuri şi întreprinderi. În principiu, cred că fluxul de investiţii străine va creşte pentru toate ramurile economiei Moldovei, deoarece zona de liber schimb este garanţia faptului că investiţiile vor fi gestionate corect. Condiţiile de gestionare a businessului vor fi similare celor din UE. În Moldova nu trebuie să existe două regimuri economice diferite. Sîntem un stat mic, trebuie să ne dezvoltăm, să progresăm. În rezultatul acestui progres, viaţa oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului se va îmbunătăţi”, s-a arătat convinsă Natalia Gherman.

Autorităţile autoproclamatei RMN tind să adere la Uniunea Vamală. Acestea sînt împotriva asocierii Moldovei şi Ucrainei cu UE, considerînd că în acordurile de asociere şi liber schimb nu sînt luate în considerare interesele Transnistriei. Iar liderul tiraspolean Evgheni Şevciuk a declarat că „asocierea moldo-europeană este folosită pentru a presa Transnistria, în primul rînd, din punct de vedere economic, cu scopul de a obţine concesii politice”.