Iurie Leancă: Avem şansa istorică să ridicăm ţara la un nou nivel de dezvoltare

Foto: noi.md

(Interviu acordat Agenţiei "Infotag" de către prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă)

"Infotag": Domnule premier, au trecut mai bine de patru luni de cînd dvs. aţi venit în fruntea guvernului. Se pare că v-aţi obişnuit deja cu funcţia nouă, iar observatorii şi-au făcut chiar impresia că activitatea de prim-ministru vi se dă uşor, fără prea multe dificultăţi. Este adevărat sau este o impresie înşelătoare?

Iurie Leancă: Nu este nici pe departe aşa. Sarcinile şi responsabilităţile sînt foarte mari. Este necesar să rezolvăm probleme sistemice în condiţii de timp limitat. Dar, în pofida încordării, am un calm lăuntric, pentru că există repere de mişcare ferme: modelul de dezvoltare european. Există conştientizarea faptului cum să atingem scopurile propuse şi există un sprijin serios. Sînt motivat de un obiectiv mai mare şi mai important decît eu însumi. Cu un asemenea ghid este uşor. Eu ştiu bine cum trebuie să fie Moldova.

"I.": Sînteţi satisfăcut de primele rezultate ale activităţii guvernului? Ce ați reuşit şi ce nu ați reuşit să realizați?

Iu.L.: Faptul cel mai important este că în continuarea activităţii guvernului precedent am reuşit să fortificăm "foaia de parcurs" a dezvoltării Moldovei. Programul de modernizare internă după modelul ţărilor Uniunii Europene a devenit proiectul de bază şi fără alternativă de dezvoltare a ţării. Acesta este motorul consolidării, al depăşirii înapoierii economice şi sociale, al combaterii sărăciei, al demontării sistemului de represiuni economice.

Direcţia noastră europeană presupune beneficii foarte concrete: instituţii de administrare publică independente, libertatea persoanei şi a antreprenoriatului, salarii şi infrastructură. Istoria ne oferă o şansă unică să lansăm ţara la un nivel de dezvoltare calitativ diferit. Moldova nu are şi nici nu se prevede un alt model, mai competitiv.

Avem de realizat o muncă vastă. Perioada de tranziţie s-a lungit excesiv. Sistemul politic este şubred, e nevoie de o reformă profundă a procuraturii şi a judecătoriilor, pentru a le recupera încrederea din partea societăţii. Sistemul de administrare şchiopătează: mulţi funcţionari adoptă decizii nu din considerente de oportunitate şi eficienţă economică, ci de dragul dobîndirii rentei din funcţiile de demnitate publică.

"I.": Dacă este să vorbim despre indicatorii concreţi ai activităţii guvernului, există multe critici la acest capitol. Unii analişti spun chiar că s-ar apropia un colaps economic.

Iu.L.: Voi invoca cîteva cifre plictisitoare, dar extrem de importante. Rata sărăciei în ţară s-a redus de la 21% în anul 2011 la 16,5% în 2012, şi statisticile pe primul semestru spun că tendinţa de scădere a acestei rate continuă şi în anul 2013. Veniturile bugetului pe 8 luni ale anului 2013 au crescut cu 8,6%, constituind 22732,3 mil. lei. PIB pe primul semestru a sporit cu 5%, salariile – cu 4,5%, pensiile – cu 2,5%. Rezervele valutare ale Băncii Naţionale se estimează la 2,7 miliarde, comparativ cu 2,3 miliarde în septembrie 2012. Valoarea investiţiilor străine directe în semestrul I 2013 a atins $177 mil., fiind mai mare cu $24,4 mil. decît în perioada similară a anului 2012. Creditele pentru economia naţională au alcătuit în primul semestru 8,1 miliarde de lei, cu 21,3% mai mult decît în prima jumătate a anului 2012. Dobînzile la creditele bancare au atins minimul lor istoric. În ţară se derulează proiecte de infrastructură, inclusiv investiţiile în gospodăria drumurilor, şi aceasta se face în special în regiuni, fapt ce permite crearea locurilor de muncă.

Aceste date sînt dovada unei situaţii economice stabile. Nu este cazul să credem zvonurilor şi fundalului propagandistic, escaladat de unele partide. Acesta conţine foarte puţin adevăr. Mai bine este să privim cifrele. Iar acestea spun că nu există premise pentru criză şi că guvernul funcţionează stabil.

Problema, fireşte, este alta. Noi avem foarte multe probleme dureroase de nivel sistemic. De exemplu, avem de realizat o activitate vastă în combaterea corupţiei şi abia acum ne imaginăm bine proporţiile acesteia. Se fac multe pentru a elimina contactul funcţionarului cu cetăţenii şi cu businessul. A fost creat un sistem de servicii electronice. Se înlătură şi reglementarea excesivă. Dar sistemul opune rezistenţă. Noi sîntem obligaţi să rupem acest cerc vicios.

Sistemul judecătoresc este în genere o castă aparte, avînd sistem ierarhic propriu şi relaţiile sale. Este aproape că un stat în alt stat. Au fost create multe mecanisme bune, care permit reducerea nivelului corupţiei, dar sistemul se opune schimbărilor şi blochează reformele. Noi sîntem, pur şi simplu, datori, să le reîntoarcem judecătoriile oamenilor, sînt necesare măsuri dure şi noi intenţionăm să le întreprindem.

Mizăm foarte mult şi pe contribuţia partenerilor europeni. Le sîntem recunoscători pentru sprijin şi salutăm atenţia constantă pe care ei o acordă problemelor aprofundării reformelor. O parte considerabilă din comunicarea noastră este dedicată doar acestui subiect.

"I.": Ce este cel mai plăcut şi ce este cel mai complicat în activitatea dvs.?

Iu.L.: Cea mai plăcută este conştientizarea faptului că avansăm spre scopul nostru, în pofida tuturor dificultăţilor. Obţinem succese şi nu ne vom abate de la calea noastră europeană.

Dificultăţile constau în faptul că Moldova este o ţară în tranziţie. Schimbările necesare ating temeliile de profunzime ale societăţii noastre. Cum să ajungem la un sistem care va recompensa în loc să pedepsească munca şi eforturile individuale? Care va crea o clasă de proprietari ce îşi apără ferm interesele, inclusiv în faţa statului? Statul trebuie să le aparţină pe drept şi ei să se facă luntre şi punte pentru el. Deoarece poţi iubi doar ceea ce respecţi şi preţuieşti.

Cu regret, lipseşte şi consensul politic intern. Cetăţenii noştri văd vectorul de dezvoltare în mod diferit. Dar toţi fără excepţie îşi doresc o societate a oportunităţilor, o justiţie echitabilă, antreprenoriat liber, apărarea drepturilor. Avantajul principal al modelului UE constă în aceea că el le-a dat deja toate acestea multor ţări şi va fi în beneficiul tuturor cetăţenilor Moldovei.

"I.": Componenţa actuală a guvernului nu a suferit schimbări serioase comparativ cu cel precedent. Totodată, mulţi remarcă faptul că executivul munceşte mult mai constructiv, există o echipă în care s-a creat o atmosferă sănătoasă. Datorită cărui fapt o asemenea atmosferă a putut fi creată?

Iu.L.: Criza politică serioasă, cu repercusiuni asupra derulării reformelor, a fost depăşită. Dar ne-am dat seama cu toţii că este vorba despre nişte lucruri existenţialiste: depăşirea contradicţiilor de dragul intereselor ţării. Acestea sînt mai mari şi mai ponderabile decît orice interese de partid. Mă bucură faptul că am reuşit să depăşim această etapă complicată şi să ne concentrăm asupra proiectului de modernizare a Moldovei. Atmosfera sănătoasă de acum vorbeşte tocmai despre faptul că înţelegem importanţa sarcinilor care ne revin.

În plus, activitatea guvernului de coaliţie a devenit mai coerentă, pentru că avem deja un anumit preistoric, înţelegerea mecanismelor. Ne străduim să prevenim eventualele disensiuni, nu să le aducem pînă la punctul extrem.

"I.": Care sînt principalele sarcini ale guvernului pentru perioada următoare: în economie, în politică şi în promovarea reformelor?

Iu.L.: Noi trebuie să rezolvăm problemele care reprezintă cauza primară, nu doar derivatele acestora. Aceste cauze primare s-au regăsit şi în programul nostru de o sută de zile – crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru business, a locurilor de muncă, combaterea corupţiei, dezvoltarea infrastructurii.

M-am referit deja la combaterea corupţiei. O altă prioritate importantă este încurajarea iniţiativei private, crearea condiţiilor pentru business, debirocratizarea economiei, micşorarea numărului de controale şi optimizarea funcţiilor de control. Trebuie să punem un obstacol aparatului birocratic al nostru, astfel încît acesta să-şi îndeplinească sarcinile administrative, nu să meargă călare pe business.

Continuarea reabilitării gospodăriei drumurilor şi a infrastructurii reprezintă o direcţie importantă. Noi accelerăm proiectele de infrastructură, inclusiv spitalele, şcolile, gazoductele şi apeductele.

De asemenea, trebuie să atragem investitori strategici, capabili să impulsioneze dezvoltarea producţiilor conexe şi să asigure creşterea ratei de ocupare. Se poartă negocieri cu mai multe companii care planifică să investească în Republica Moldova, şi există şanse ca în următoarele cîteva luni 2-3 companii internaţionale să lanseze linii de producţie în Moldova, făcînd posibilă înfiinţarea a mii de locuri de muncă.

"I.": Mulţi politologi prognozează că după summitul de la Vilnius se va declanşa o nouă criză politică, care va avea ca finalitate destrămarea Coaliţiei de Guvernare Pro-Europeană şi demiterea guvernului. În viziunea dvs., asemenea riscuri există?

Iu.L.:Sînt nişte riscuri exagerate. Am mai spus că partenerii de coaliţie sînt dispuşi să lucreze constructiv de dragul modernizării ţării. Nimeni nu va da peste cap programul de dezvoltare europeană, al nostru, de dragul unor avantaje îndoielnice şi de termen scurt.

Dar nu voi osteni să repet: minuni nu există. UE nu înseamnă marea şi sarea. Este un sistem care deschide oportunităţi enorme. În acesta sînt depuse toate stimulentele pentru realizarea potenţialului fiecărui individ. Iar formula de succes pe care o conţine este munca perseverentă şi siguranţa de sine.

În ceea ce priveşte Vilniusul, după semnarea acestor acorduri, planificate pentru anul viitor, vom avea un sistem de comerţ stabil. Competitivitatea mărfurilor moldoveneşti şi puterea de atracţie investiţională a ţării vor creşte. Reformarea instituţiilor şi armonizarea standardelor cu UE va avea loc mai rapid.

Îmi pare sincer rău că opoziţia a calomniat programul de modernizare, care reprezintă singura cale demnă de dezvoltare pentru ţară, şi declanşează o isterie lipsită de orice temei. Sarcina este una clară: crearea unei crize, provocarea unui haos artificial şi a anarhiei în ţară. Dar nu va reuşi.

"I.": Cum aţi caracteriza relaţiile economice şi politice bilaterale cu partenerii principali: SUA, UE; Ucraina, Rusia?

Iu.L.: Relaţiile sînt echilibrate şi stabile, în primul rînd, pentru că nu contrapunem relaţiile cu partenerii modelului european de dezvoltare. Sîntem un platou de cooperare, nu de confruntare, şi participarea noastră la pieţele şi din Est, şi din Vest ne oferă un plus de avantaje concurenţiale. Moldova este cunoscută în mod tradiţional prin ospitalitatea ei.

În anul 2013, volumele exporturilor noastre spre majoritatea pieţelor principale au crescut. În primele opt luni ale acestui an exporturile către UE au sporit cu 9,5%, către Rusia - cu 4,8%, către Ucraina - cu 16,3% şi în SUA - cu 1,2%. Dar există un mare potenţial neantrenat în planul de atragere a investiţiilor din aceste ţări. Aceasta vizează, în special, investiţiile tehnologice, extrem de importante pentru Moldova şi care permit reducerea întîrzierii tehnologice a noastre.

"I.": În viziunea dvs., cît de corect, transparent şi legal a fost efectuată emisiunea de la Banca de Economii, în urma căreia cota statului s-a redus de la 56,13% la 33,66%?

Iu.L.: Există atîtea speculaţii şi supoziţii la acest subiect! Aici există două aspecte ale problemei. Prima: cum a ajuns banca în prag de faliment. Aici vom avea de lămurit bine lucrurile şi de întreprins măsurile de rigoare, în special, cu caracter procedural.

Problema a doua: banca trebuia salvată. Ea se putea prăbuşi şi aceasta ar fi însemnat pierderea pensiilor, a salariilor, turbulenţa socială. Adică exista riscul ca managementul prost al băncii să fie repus pe umerii cetăţenilor şi statul ar fi trebuit să intervină, ceea ce ar fi însemnat iminent cheltuieli de fonduri bugetare. Bugetul nu ar fi putut asigura volumul de investiţii necesar. Din acest motiv, singura soluţie era atragerea capitalului privat.

Decizia care a fost luată nu este una perfectă, dar a rezolvat problema. Investiţiile de un miliard de lei au permis capitalizarea băncii şi aceasta revine la o stare stabilă. Pachetul de blocaj care a rămas în posesia statului va creşte în preţ. Lucrul cel mai important este că am reuşit să depăşim această situaţie fără coliziuni pentru cetăţeni.

"I.": Ce credeţi dvs. personal despre recomandarea FMI a cărei esenţă constă în faptul ca statul să nu deţină active în sectorul bancar, capabil să rezolve sarcinile care îi revin?

Iu.L.: Viziunile mele economice sînt similare. Eu consider că statul trebuie să-i permită iniţiativei private să se dezvolte în sectoarele în care există concurenţă şi capital. Cred că în sectorul bancar proprietarii privaţi sînt capabili să asigure servicii eficiente şi calitative. Nu cred că statul este proprietarul cel mai eficient. Sectorul privat face faţă mult mai bine acestei sarcini.

"I.": Pe cît de justificată este decizia de concesiune a Aeroportului Chişinău, care aducea un profit bun bugetului de stat?

Iu.L.: Aeroportul nu aducea profit. Acesta are nevoie de investiţii urgente şi de modernizare. Doar astfel va putea presta servicii calitative, accesibile şi, cel mai important, sigure. Fireşte, putem sigila aeroportul în proprietatea statului, fără modernizare sau sistem de securitate cuvenit. Dar atunci nu ne rămîne decît să aşteptăm cînd se va produce inevitabilul şi răsplata pentru o asemenea lipsă de clarviziune este o problemă de timp.

Aeroportul are nevoie imediată de investiţii. Fără acestea nu va fi nici securitate, nici calitate, nici servicii accesibile. Din buget asemenea investiţii sînt imposibil de efectuat. Aeroportul trebuia transmis în administrare privată, pentru că acesta este mecanismul cel mai eficient de administrare a proprietăţii la moment. Din aceste motive, consider că decizia de concesionare a aeroportului a fost una corectă. Aeroportul va fi modern şi accesibil, iar îndeplinirea angajamentelor investiţionale va fi supusă unui control minuţios.

"I.": Vă urăm succese. Vă mulţumim pentru interviu.