Întrevedere de probă în ajunul summitului de la Vilnius

Foto: point.md

Irina ASTAHOVA

Întrevederea dintre premierul Iurie Leancă şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk, pe 23 septembrie, s-a încheiat, precum se preconiza, prin confirmarea poziţiilor celor două părţi. Chişinăul, în pofida tuturor greutăților, şi-a anunţat intenţia – dacă nu de a semna, cel puţin de a parafa Acordul se asociere cu Uniunea Europeană. Anterior, autorităţilor moldovene li s-a spus că divizarea ţării va împiedica integrarea cu succes în UE. De aceea, reprezentanţii malului drept şi-au anunţat de nenumărate ori disponibilitatea de a discuta aşa-zisul „al treilea coş”, adică chestiunile politice, inclusiv statutul Transnistriei în componenţa R.Moldova. Totodată, Tiraspolul îşi demonstrează activ intenţia de a merge „pe altă cale”, iar în relaţiile cu Chişinăul este de acord doar cu politica „paşilor mici”.

Regiunea transnistreană, ca răspuns la „riscul” asocierii

În ajunul întrevederii la Tiraspol, Chişinăul arată că este gata să împartă bunurile civilizaţiei europene cu malul stâng. La sfîrşitul săptămînii trecute, premierul R.Moldova, Iurie Leancă, prezidează o şedinţă a comisiei guvernamentale pentru reintegrare. Premierul accentuează importanţa dezvoltării şi fortificării dialogului dintre cele două maluri, astfel ca de rezultatele integrării europene să beneficieze şi populaţia din Transnistria.
În cadrul conferinţei de presă la Tiraspol, după întrevederea cu Evgheni Şevciuk, premierul R.Moldova, Iurie Leancă, a declarat că zona de comerţ liber cu Uniunea Europeană va avea un impact benefic asupra dezvoltării economiei Moldovei, inclusiv a Transnistrie. Pentru Transnistria, pînă în anul 2015 va rămîne în vigoare regimul preferinţelor autonome comerciale cu UE. Plus perioada de tranziţie – pînă la 9 ani pentru diferite grupuri de mărfuri, pînă cînd acestea vor deveni competitive.

Însă Tiraspolul priveşte cu suspiciune această perspectivă şi consideră că semnarea Acordului de liber schimb cu UE va conduce la înrăutăţirea situaţiei economice a Transnistriei şi la acutizarea relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Iar perioada de tranziţie pentru malul stîng este foarte mică pentru ca întreprinderile din Transnistria să poată face faţă condiţiilor de liber schimb cu UE.

„Nu e secret că activitatea economică externă a întreprinderilor transnistrene, în virtutea particularităţilor istorice şi acordurilor istorice, într-o măsura oarecare este legată de anumite organe de stat din R.Moldova, a spus în cadrul conferinţei de presă Evgheni Şevciuk. - Modificarea regulilor pentru activitatea economică externă va avea impact asupra agenţilor economici din Transnistria, iar noi avem ne facem griji serioase în legătură cu unele ramuri ale activităţii, care
afectează interesele noastre. Considerăm că dacă nu vor fi clarificate şi precizate detaliile şi perspectivele acordului, atunci implementarea acestuia ar putea conduce la acutizarea contradicţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău”.

În timp ce Chişinăul încearcă să atragă Tiraspolul cu avantajele comerţului european, Transnistria promite să contribuie la ridicarea bunăstării raioanelor limitrofe ale Moldovei şi Ucrainei, prin răspîndirea asupra lor a influenţei aşa-numitei „puteri blînde” („soft power”) a Rusiei. În ajunul întrevederii de la Tiraspol, ministrul afacerilor externe a aşa-zisei rmn, Nina Ştanski, a propus, ca răspuns la provocările regionale existente, să fie creată „Regiunea euroasiatică Transnistria”.
„Suplimentarea proiectelor social-umanitare ruseşti existente în Transnistria cu altele economice şi politice va fi un răspuns logic şi firesc la riscurile şi ameninţările legate de aspiraţiile europene ale elitelor politice de la Chişinău şi Kiev”, a menţionat Nina Ştanski.

Partea administrativă

Nu ne vom axa pe tradiţia iniţiată de Vladimir Filat – întrevederile cu liderul (preşedintele) Transnistriei nu a preşedintelui R.Moldova, ci a premierului. Deşi poate şi este ceva în această logică: de exemplu, başcanul autonomiei Găgăuze este membru al guvernului lui Iurie Leancă, deci şi conducerea celeilalte teritorii – raioanele din stînga Nistrului – la fel „se supune” premierului R.Moldova. Chestiunile examinate în cadrul întrevederii, în general, corespund acestei logici: doar nu preşedinţii vor soluţiona problemele practice privind transportul de mărfuri. Aceasta intră în competenţele administratorilor.

La Tiraspol, părţile au prelungit cu încă un an Decizia de protocol „Privind reluarea completă a transportului de mărfuri pe calea ferată prin teritoriul Transnistriei”, semnată pe 30 martie 2012. Anul trecut, semnarea documentului a permis deblocarea circulaţiei pe teritoriul Transnistriei, care a fost sistată în martie 2006.

În opinia unor experţi transnistreni, această decizie este convenabilă doar pentru partea moldovenească. „Acest document, ce trebuie examinat la pachet cu acordul dintre serviciile vamale, nu este cel mai reuşit. El a permis vămii din Moldova să se amplaseze în oraşele rmn – Bender şi Rîbniţa”, consideră politologul Andrei Safonov. - Mai mult, pînă în septembrie 2013, Moldova nu a cedat Transnistriei în nicio chestiune. Care este atunci sensul prelungirii acestui acord?

În scoaterea în Ucraina a producţiei transnistrene, însoţite de certificate vamale moldoveneşti? ... Dar nicio piaţă importantă din Transnistria nu necesită exporturi în Ucraina. Fabrica de ciment din Rîbniţa, de asemenea, intenţiona să cucerească piaţa românească. Şi această întreprindere nu are nevoie să-şi exporte producţia în Est. Iar aceasta poate fi transportată prin Moldova în România, fără posturile vamale ale R.Moldova din Rîbnţia şi Bender. Iese că dacă se exportă ceva spre Est, atunci în cantităţi mici. Şi ce rămîne? Acest document constituie doar o cedare din partea Transnistriei”.

Totodată, aşa-zisul ministru al afacerilor externe al Transnistriei, Nina Ştanski, consideră prelungirea acestui document drept un rezultat important al întrevederii. Despre aceasta ea scrie pe Facebook: „Acordul pentru extinderea căruia s-au întîlnit conducătorii părţilor e semnat. El a fost prelungit nu pentru un an, dar pînă la 1 ianuarie 2015. Amintesc că acordul a fost semnat în martie 2012, pe o perioadă de jumătate de an, apoi a fost prelungit cu un an. Acum, cînd mecanismul s-a dovedit a fi eficient, prelungirea a fost semnată pe un termen mai îndelungat. Ţinînd cont de convulsiile isterice ale unor „experţi”, care nu obosesc să strige „Lupul!Lupul!”, sînt nevoită să anunţ „preţul problemei”: doar din reducerea itinerarului cu 300 km, care (cît timp calea ferată nu a activat) trebuiau parcurse în ocolire, întreprinderile economisesc astăzi 8 dolari la fiecare tonă de încărcătură. În jumătate de an, prin Transnistria, pe calea ferată, au trecut peste un milion de tone de marfă. În total, profitul întreprinderilor moldoveneşti şi transnistrene a constituit peste 10 milioane de dolari. Despre aceasta a vorbit astăzi la briefing Şevciuk.

Timp de jumătate de an, prin Transnistria pe calea ferată au trecut 16 000 de vagoane, dintre care 60% constituie tranzitul de mărfuri moldoveneşti şi din alte ţări. Pe cei care consideră că în acest an interesul faţă de tranzit a scăzut îi anunţ că în ianuarie calea ferată a primit 500 de vagoane, in august – deja 1300 de vagoane. Mecanismul elaborat în cadrul tacticii paşilor mici funcţionează. Iar meritul este al multor oameni implicaţi atît din căile ferate din Transnistria şi Moldova, cît şi din organele vamale ale ambelor părţi, şi din departamentele diplomatice. Aceasta este o conlucrare reală, care aduce rezultate palpabile. Am vrea mai multe asemenea rezultate!))”.

Divergenţele politice şi măsurile proporţionale

În ceea ce ține de restul problemelor, celor politice, inclusiv privind colaborarea dintre poliţia moldovenească şi miliţia transnistreană la Tighina, privind introducerea posturilor migraţionale la frontiera cu regiunea, deocamdată, soluţionarea lor nu s-a mişcat din loc, însă părţile şi-au anunţat intenţia de a continua examinarea acestora.

“În domeniul politic avem mari divergenţe. Noi nu am discutat astăzi detaliile divergenţelor politice. Noi considerăm în continuare că trebuie să discutăm problemele dureroase, în care putem să obţinem un compromis – problemele sociale. Noi am demonstrat astăzi acest lucru prin semnarea acordurilor”, a spus Evgheni Şevciuk

Totodată, Şevciuk a menţionat că Tiraspolul îşi rezervă dreptul de a introduce măsuri proporţionale pentru protejarea populaţiei din Transnistria – în cazul în care Chişinăul va opera modificări în politica sa migraţională.

Iurie Leancă însă a declarat:, „Chiar şi restricţiile ce există acum pentru locuitorii regiunii vor fi scoase. Vă asigur că decizia va fi una pozitivă şi îndreptată spre simplificarea regimului actual de ieşire din R.Moldova a cetăţenilor Rusiei şi Ucrainei care locuiesc pe teritoriul Transnistriei”.

Iurie Leancă a menţionat că, organizînd o evidenţă a cetăţenilor străini ce intră din Transnistria, Moldova „îşi îndeplineşte angajamentele faţă de Comisia Europeană”.