Cui îi convine devalorizarea leului?

Foto: zf.ro

Banca Naţională a stabilit pentru vineri, 20 septembrie, un curs valutar oficial şocant – 17 lei 47 de bani pentru un euro. Ultima dată, moneda europeană a atins un asemenea nivel în luna martie 2010. A crescut şi cursul dolarului SUA – pînă la 12,89 lei. Acest indicator este cel mai mare din ultimii cinci ani. Acum, populaţia ţării este frămîntată de întrebarea: la ce nivel se va opri cursul valutar, se aşteaptă oare o scădere şi ce influenţă va avea devalorizarea asupra preţurilor la mărfuri şi servicii?


Versiunea oficială

Euro poate atinge 18 lei, iar dolarul – 13 lei. Această noutate este discutată în cercurile financiare ale Moldovei. BNM se abţine de la prognoze, însă probabil că, pentru prima dată într-o perioadă îndelungată, Banca Naţională a emis un comunicat, explicînd cauzele evenimentelor de pe piaţa valutară. În comunicat se arată că valuta naţională s-ar putea deprecia puternic faţă de moneda unică europeană, deoarece cursul de schimb euro/dolar SUA a atins nivelul maxim din ultimele şapte luni.

Fluctuaţia cursului euro pe pieţele externe „este condiţionată, în special, de decizia Comitetului Federal pentru Piaţa Deschisă al Băncii Federale a SUA, adoptată la reuniunea ordinară din 18 septembrie 2013 de a nu reduce volumul procurărilor de obligaţiuni”. Volumul acestora a rămas la nivelul de 85 mld. dolari SUA lunar. Banca Federală a SUA a decis să aştepte pentru a se convinge de refacerea economiei SUA. Iar majorarea sau reducerea achiziţiilor de active va avea loc în funcţie de evoluţia situaţiei economice în SUA. Decizia Băncii Federale s-a răsfrînt asupra pieţelor valutare.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, a declarat la începutul acestei săptămîni că nu vede nimic extraordinar în raportul cursului leului faţă de euro şi dolarul SUA. „Pe piaţa valutară se observă o situaţie obişnuită, lucrează cererea şi oferta. Puteţi fi atenţi şi la situaţia din alte ţări din regiune, unde se asemenea, au loc procese de devalorizare nesemnificativă a valutelor naţionale. De exemplu, Rusia, care are zăcăminte de resurse energetice – petrol şi gaze. În pofida acestui fapt, rubla rusească s-a devalorizat cu 10%, de la începutul anului 2013.

În unele ţări acest indicator este şi mai mare. Fiecare dintre ele caută cel mai acceptabil curs valutar pentru situaţia macroeconomică a ţării. De aceea, eu cred că situaţia pe piaţa valutară a Moldovei este absolut normală”.

Directorul Institutului de Modernizare a Moldovei, doctorul habilitat în economie, Vladimir Golovatiuc, a explicat că evoluţia cursului euro în Moldova nu are legătură directă cu conjunctura pieţei valutare din ţara noastră. „BNM poate influenţa doar cursul dolarului, în funcţie de situaţia pe piaţa valutară a Moldovei. Apoi îl înmulţeşte la cursul euro/dolar pe pieţele internaţionale. (adică cross-cursul).

De aceea, asupra cursului euro în Moldova acţionează cursul dolarului în ţară și cursul monedei euro pe pieţele internaţionale. Pentru a înţelege ce stă la baza modificării cursului euro, trebuie să urmărim cum se schimbă dolarul faţă de leu. Dacă el e la acelaşi nivel, iar euro a crescut, aceasta înseamnă că s-a majorat doar cursul euro în lume. Şi atît. Dar de ce el s-a modificat acolo? Aceasta tot are o explicaţie logică – sau cresc preţurile la petrol, sau se aşteaptă probleme în economia americană, sau se atestă succese în cea europeană”.

Experţii nu dau deschis prognoze privind căderea cursului leului, deoarece „piaţa valutară, în general, este foarte greu de supus prognozelor”. Totodată, menţionează ei, deocamdată într-o marjă largă, cursul este destul de stabil.

Acoperind găurile din buget

Unii experţi consideră că acum, pe lîngă şocurile mondiale prin care se explică evoluţia cursului, procesul este influenţat artificial şi din interiorul ţării. Se pare că guvernul a adoptat în secret cursul spre slăbirea leului. Această este o formă ascunsă a devalorizării propriilor angajamente bugetare şi sociale. „Actuala devalorizare nu este una spontană, cauzată doar de şocurile mondiale, - afirmă experţii. – Aceasta este o devalorizare planificată a leului, în scopul obţinerii unor venituri suplimentare în buget. Nu în zadar, Banca Naţională continuă intervenţiile valutare, majorînd rezervele, care la 6 septembrie 2013 au constituit 2,643 mld. dolari SUA, ceea ce constituie un record istoric absolut”. Astăzi, planul bugetar nu este îndeplinit, 20% din cheltuieli rămînînd neacoperite. Iar dacă ţinem cont de faptul că bugetul depinde în proporţie de 60% din TVA la produsele de import, atunci cu cît leul este mai slab, cu atît mai multe vor fi acumulările la buget, în lei. Devalorizarea înseamnă şi apariţia unei sume pentru buget. Aceasta nu este foarte mare, dar autorităţile sînt mulţumite şi cu puţin, deoarece şi la colectarea impozitelor au apărut probleme.

Experţii susţin că printre priorităţile băncii centrale acum se află ţintirea inflaţiei, dar experimentele cu stimularea economiei din contul leului devalorizat sînt periculoase: ele pot destabiliza aşteptările inflaţioniste, iar drept consecinţă, activitatea BNM din ultimii doi-trei ani va deveni inutilă.

„Anul trecut, economia era în recesiune, - spune Vladimir Golovotiuc. – BNM cumpăra valută, injectînd lei în economie. Astăzi, economia demonstrează o creştere de aproximativ 5%, iar BNM continuă să cumpere valută. Pentru ce? Pentru a îndeplini principala sa misiune – inflaţia de 5% (plus-minus 1,5%). Acum, indicatorul anual (august 2013 faţă de august 2012) este de 3,7%. Dar BNM continuă să cumpere valută, încercînd să reanimeze procesele inflaţioniste. Totodată, ea uită că ar putea ”să scape djinnul din sticlă” şi ar putea primi un val necontrolat de inflaţie. Desigur, BNM ar putea face faţă acestei situaţii, dar numai prin instrumente antiinflaţioniste dure. Iar aceste acţiuni, în cele din urmă, ar putea prejudicia creşterea economică”.

Expertul economic Tatiana Lariuşin afirmă că devalorizarea leului poate fi utilizată doar ca un stimulent pe termen scurt. Pe termen lung însă, deprecierea ar putea efect pozitiv, doar cu condiţia respectării unei politici structurale echilibrate. Pentru „lansarea creşterii economice” sînt necesare credite „lungi”, soluţionarea problemelor deficitului forţei de muncă, ale climatului investiţional etc.


Cei bogaţi se îmbogăţesc, iar cei săraci sărăcesc

Leul s-a depreciat, iar pensiile şi salariile nimeni nu le majorează. Societatea reacţionează foarte bolnăvicios şi nervos la astfel de fluctuaţii ale cursului. Şi e clar de ce. Doar acestea provoacă creşterea preţurilor, iar veniturile populaţiei nu se majorează. Potrivit Elenei Gorelova, dacă procesul de devalorizare a leului va continua, atunci el se va răsfrînge asupra inflaţiei. „Ea nu va mai fi planificată de Banca Naţională. Deşi trebuie de menţionat că şi inflaţia planificată de 5% (plus-minus 1,5%) va mînca veniturile cetăţenilor. Astfel, dacă privim creşterea reală a salariului, atunci, conform statisticii, din iulie anul trecut pînă în iulie 2013, acesta a crescut cu 1,9%, fără inflaţie, iar pensiile cu 1%, fără inflaţie. Sînt nişte indicatori foarte mici, adică majorarea veniturilor populaţiei practic nu se simt. De aceea putem vorbi despre existenţa unor riscuri sociale majore”.

În opinia Tatianei Lariuşina, în această situaţie au de cîştigat gastarbeiterii, iar locuitorii ţării care primesc salarii în lei devin şi mai săraci. „Economia noastră, din păcate, lucrează după principiul „bogaţii se îmbogăţesc, iar săracii sărăcesc”. Şi această problemă trebuie soluţionată în complex. Iar preţurile vor continua să crească, în pofida faptului că coşul de consum deja demult se află în pragul supraîncălzirii riscurilor. Dar aceasta e o tendinţă mondială”.

„Orice devalorizare conduce la creşterea preţurilor, - spune Vladimir Golovatiuc. – Doar circa 70% din coşul de consum îl constituie importul. Desigur, importatorii nu reacţionează la fluctuaţiile nesemnificative, deoarece ei au un nivel-limită de rentabilitate. Însă cînd au loc fluctuaţii serioase, atunci e altă treabă.

Totodată, devalorizarea conduce la creşterea preţurilor, chiar şi acolo unde nu există nicio legătură cu importul. E o reacţie în lanţ, legată inclusiv de presiunea psihologică şi mentalitatea populaţiei”.

Experţii vorbesc, de asemenea, despre componenta „exportului”, ce ar putea influenţa asupra modificării cursului valutar în Moldova. Avînd în vedere problemele cu exportul spre Est, este necesar de a compensa cumva aceste pierderi din contul exporturilor în Occident, majorînd, cel puţin, echivalentul acestora în lei.