Procuratura fixează priorităţile

Foto : procuratura.md

Victor Surugiu

În cel mai scurt timp urmează să aibă loc ședința comună a legislativului şi executivului, în cadrul căreia vor fi stabilite priorităţile sesiunii de toamnă-iarnă. Pe ordinea de zi a fost inclusă și chestiunea privind reforma procuraturii. Aceasta este unica subdiviziune din domeniul justiţiei, care se eschivează de reforme şi continuă să activeze conform legilor vechi. Dacă autorităţile nu o vor reforma, riscă să rămînă fără alocaţiile promise de partenerii de dezvoltare. Spicherul Igor Corman a declarat că va lansa acest proces chiar la primele şedinţe ale legislativului. Grupul special pentru reformarea procuraturii este la sfîrşit de cale, de aceea, sugestiile experţilor vor fi discutate la şedinţele din septembrie a comisiei parlamentare. Fără îndoială, modificările vor provoca discuţii aprinse, întrucît este vorba despre o reformă la nivel constituţional. Deputaţii urmează să-şi expună poziţia vizavi de multe chestiuni sensibile din punct de vedere politic.


*În uniformă nouă şi fără armă


După demisionarea lui Valeriu Zubco şi numirea în funcţia de procuror general a lui Corneliu Gurin, a fost luată decizia de a da start elaborării noii concepţii a reformei. În componenţa grupului de reformare au intrat procurori, angajaţi ai Ministerului Justiţiei, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale şi observatori străini. În fruntea grupului a fost numit directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea. Rezultatul acestor eforturi este pachetul de modificări a Constituţiei, a Legii cu privire la procuratură şi alte acte normative ce reglementează activitatea instituţiei de drept. În prezent au fost elaborate unele propuneri referitoare la reformarea procuraturii. În septembrie pachetul de modificări legislative urmează să fie transmis pentru examinare instituţiilor naţionale şi străine. Discuţiile dintre fracţiunile parlamentare privind aspectele de bază vor avea loc în paralel.

Esenţa reformei constă în revizuirea procedurii de aprobare a candidaturii la funcţia de procuror general, stabilirea regulilor privind numirea acestuia în funcţie şi demisionarea lui, sporirea gradului de autonomie a instituţiei. Totodată, se preconizează consolidarea statutului autonomiei Consiliului Superior al Procurorilor, atribuindu-i-se mai multe împuterniciri ce ţin de luarea deciziilor referitoare la cadre. Procurorii vor fi demilitarizaţi, ceea ce, de fapt, înseamnă schimbarea uniformelor acestora, anularea distincţiilor militare, suspendarea permisului de portarmă pe perioada de exerciţiu. Urmează să fie luat un complex de măsuri ce ar spori gradul de responsabilitate al procurorilor şi respectarea termenilor rezonabili de urmărire penală. În faţa grupului de elaborare a modificărilor se află şi sarcina de a proteja procurorii de influenţe externe şi interne.

Este foarte posibil ca procurorii, la fel ca şi judecătorii, să aibă în subordine şi asistenţi.

Acest principiu este răspîndit în majoritatea ţărilor europene precum Olanda, Franţa, Suedia, Germania, Estonia. După cîţiva ani de specializare şi acumulare a experienţei, asistenţii vor putea pretinde funcţia de procuror. Dacă această sugestie va fi aprobată, consultanţii vor fi aleşi din cadrul salariaţilor auxiliari ai instituţiei. Ei vor scuti procurorii de atribuţiile cu caracter tehnic sau formal: citarea persoanelor, organizarea predării forţate a figuranţilor ce se eschivează, întocmirea proceselor-verbale procesuale, solicitarea actelor şi materialelor necesare de la cetăţeni.


*Statutul magistratului: a fi sau a nu fi ?

În acelaşi timp, încă nu există certitudine în ce privește atribuirea statutului de magistrat procurorilor. Această posibilitate este discutată încă din perioada guvernării comuniştilor, însă de fiecare dată decizia a fost luată în defavoarea procurorilor. Reformatorii nicidecum nu pot hotărî dacă procuratura este pregătită pentru asocierea la corpul de magistraţi şi dacă acest lucru este necesar. Se presupune că în acest mod va fi asigurat un nivel maxim de independență şi autonomie a procurorilor atît în interiorul sistemului, cît şi faţă de factori externi. În plus, adepţii acestor iniţiative afirmă că vor spori autoritatea, prestigiul, funcţionalitatea şi gradul de încredere faţă de procuratură. Cu toate acestea, experţii presupun că această idee a luat-o pe o cale greşită.

„Pe parcursul mai multor ani, corpul de justiţie funcţionează în cadrul acestui model şi nu se poate spune că acest fapt a soluţionat toate problemele, susţine unul dintre experţi. Această situaţie este demonstrată de mai multe reclamaţii, referitoare la activitatea instanţelor de judecată. Aspectul calitativ al justiţiei lasă de dorit, o mare parte a deciziilor judecătoreşti rămîne să fie anulată de către instanţele superioare. De fapt, în Europa există cîteva modele recunoscute referitoare la rolul şi locul procuraturii în stat. Unul dintre ele, pentru care pledează actualii reformatori, prevede locul procuraturii în cadrul executivului.

Conform altui model, procuratura trebuie să aibă autonomie, iar procurorii – statut de magistraţi. Ambele modele funcţionează cu succes în diverse ţări, fapt ce ne demonstrează că problema constă nu în rolul procuraturii, ci în viaţa reală din ţara noastră, care nu are nimic comun cu standardele europene. În prezent, procurorii din ţara noastră se bucură de statutul asemănător cu statutul magistraţilor, au aceleaşi garanţii, însă, de fapt, nu sînt magistraţi. Această poziţie a fost înalt apreciată de UE şi Comisia de la Veneţia. Instituţiile europene au menţionat de mai multe ori că problemele noastre nu ţin de legislaţie, ci de aplicarea justă şi uniformă a legilor”.



„Nu avem de ales”

„Grupul de elaborare a modificărilor nu se abate de la sarcinile stabilite de Strategia pentru reformare a justiţiei şi Planului de realizare a acesteia”, a menționat la solicitarea portalului nostru un membru al grupului. Probabil, nu toate priorităţile ţin de interesele actuale, însă aceste documente sînt susţinute de către partenerii străini, de aceea nu avem de ales. Pentru a beneficia de alocaţiile externe, reforma procuraturii trebuie să continue cursul ales. Modificările vor fi complexe şi îi va viza pe toţi, începînd cu preşedintele instituţiei şi finalizînd cu procuraturile din teritoriu. Măsurile care nu necesită finanţare sau modificări ample pot fi realizate în cel mai scurt timp, cu toate acestea, reforma presupune finanţare considerabilă atît din buget, cît şi din alocaţiile străine”.

Reforma procuraturii va dura pînă în anul 2015. Prima etapă se estimează la aproximativ 16 milioane de lei. Se preconizează că aceasta va fi finanţată din fondul Comisiei Europene în cadrul Programului de ajutor bugetar în domeniul justiţiei. Acordul pentru finanţare, ce preconizează alocarea a 60 de milioane de euro, a fost semnat în iunie curent între Guvernul Republicii Moldova şi UE. O parte din sursele financiare va fi alocată pentru ameliorarea bazei materiale, tehnice şi majorarea salariilor în domeniul justiţiei, inclusiv a salariaţilor procuraturii. Se preconizează ca salariile angajaţilor din acest domeniu să fie majorate de trei ori pînă în anul 2016. Prima majorare a avut loc deja şi funcţionarii din acest domeniu au ridicat salarii mărite cu 35%.



*Caracter realist sub semnul întrebării

Potrivit experţilor, sarcinile trasate de autorităţi privind realizarea reformei pot fi realizate doar într-un anumit concurs de împrejurări. „Lista acţiunilor prioritare referitoare la reformarea procuraturii pare să fie destul de realistă, consideră unul dintre experţi. Dar aceasta numai la prima vedere. Sarcinile preconizate trebuie să fie respectate de către toţi participanţii la procesul de guvernare din Moldova. Schimbările sînt posibile numai în cazul colaborării tuturor instituţiilor de drept, care, după cum se ştie, au diverse apartenenţe politice. Fără o colaborare dintre ele reforma va stagna, fapt demonstrat în ultimii ani.


Alt moment complicat este interacţiunea dintre guvern şi parlament, care deseori nu dă dovadă de eficacitate. Dacă dorim să realizăm reforma, trebuie să modificăm Constituţia, în primul rînd la capitolul ce ţine de numirea în funcţie a procurorului general. În prezent, acesta este numit de parlament, modificările însă vor oferi această funcţie Consiliului Superior al Procurorilor. În primul rînd, reforma trebuie să asigure independenţa procurorilor faţă de proprii şefi, fapt ce le-ar oferi mai mult spaţiu pentru libere manevre. Vor reuşi sau nu să ajungă la un compromis referitor la procuratură vom vedea la sfîrşitul şedinţei deputaţilor şi miniştrilor”.