Tineretul se opune majorării limitei de vîrstă: La 35 de ani oamenii au alte priorități și viziuni

Foto : doxologia.ro

Guvernul a avizat pozitiv un proiect de modificare a Legii cu privire la tineret, prin care a majorat limita de vîrstă pentru tineret de la 30 la 35 de ani. Potrivit autorităţilor, proiectul vine să extindă politica de stat în domeniul tineretului pentru mai mulți beneficiari. Asta deoarece unele programe europene sînt destinate tinerilor ce au peste 30 de ani. În timp ce unii experţi salută noua modificare, aceasta nu se bucură de susţinerea tinerilor.

Solicitată de NOI.md, experta în politici sociale și dezvoltare la IDIS Viitorul, Viorica Antonov, consideră că modificarea trebuia operată cu mult timp în urmă. ”În toate statele europene, vîrsta tineretului are limita de 35 de ani. E un lucru foarte necesar: astfel se categorisește vîrsta și poate fi divizată în mai multe subgrupe, apar mai multe posibilități de implicare în societate a tinerilor. Majorarea vîrstei ar da o altă conotație statutului de a fi tînăr în Moldova. În Europa există protecția tinerilor care vor să-și facă o familie, diversificarea în cadrul educației sau recalificarea. Dar ce se întîmplă azi în Moldova? Tînărul de 30 de ani deja se consideră bătrîn. Această politică, cu acest amendament în legislație, va crea condiții ca tînărul să aibă și facilități, și suport, dar și să aducă o contribuție societății. Statutul tînărului este foarte important. Anume el e pilonul pe care se ține economia națională”, conchide experta.
În același timp, decizia îi nemulțumește pe membrii Consiliul Național al Tineretului. Aceştia au declarat pentru NOI.MD că au expediat o scrisoare către vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici, și către președintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret sport și mass-media, Chiril Lucinschi, prin care solicită ca vîrsta tineretului să fie limitată la 30 de ani.

”Poziția noastră este ca tineri să fie considerați cei care au vîrsta între 14-30 de ani. La nivelul Europei există tendința de a scădea din numărul anilor. În Polonia, tineri sînt cei de 15-25 ani, iar în Croația – de 15-29. Pînă și Consiliul Europei recunoaște vîrsta de 30 de ani. În cazul în care va avea loc această modificare, tinerii vor avea doar cîteva beneficii economice. Dar noi vorbim de cadrul de acoperire a legislației de tineret. În momentul în care se majorează vîrsta cu cinci ani, atunci există șanse ca politicile create la moment, cu privire la tineret, strategii etc. să nu acopere și eșantionul de vîrstă de la 30 la 35 de ani. La vîrsta asta, oamenii au cu totul alte priorități și viziuni, pe care le-ar avea grupul acesta de pînă la 30. De asta, e o politică foarte complicată”, a spus Alexandru Petrov, secretar general al CNTM.

Proiectul de modificare a Legii cu privire la tineret urmează să fie adoptat de Parlament.