Fermierii moldoveni sînt obligați să-și vîndă produsele intermediarilor la un preț foarte mic

Fermierii nu reușesc să-și vîndă propriile produse timp de cîteva zile și, ca urmare, le vînd la un preț foarte mic sau le aruncă, relatează eNews.

Printre numeroasele motive pe care lei e numesc, două sînt principale. Acesta este importul masiv de produse mai ieftine din străinătate și lipsa cumpărătorilor din cauza migrației, transmite tv6.md

La una dintre piețele capitalei, jurnaliștii au întîlnit un fermier din Dubăsari, bărbatul părea îngîndurat, fără o umbră de speranță pe față. Alături de el erau 20 de cutii de roșii, 18 cutii de castraveți și nici un client.

"Vom sta două-trei zile. Plătim pentru un loc în piață, pentru combustibil", a spus Valeriu Gîlea, fermierul din Dubăsari.

Pentru a nu se întoarce acasă cu produsele, fermierul le vinde intermediarilor cu preț foarte mic. În aceeași situație se află și alții.

"În anii precedenți, dacă cumpărau cu cinci lei, vindeau cu șase, iar acum cumpără cu cinci și vînd cu 10. Nu avem de ales. Anul viitor cred că nu vom crește nimic", a spus fermierul.

Familia Catînsus, de asemenea, este nemulțumită de cumpărătorii angro, deoarece cumpără varza lor cu doi lei și o vînd de trei ori mai scump.

"Anul acesta nici nu vom recupera banii investiți", a spus Ion Catînsus, un fermier din Șerpeni.

Angrosiștii, la rîndul lor, se plîng pe propriile greutăți.

"Dacă cumpați varză cu doi lei, cu cît o vindeți? - Cu patru. Prețul este dublu. Plătim vînzătorul pentru lumină", a spus comerciantul Grigore Chirtoagă.

Cu toate acestea, ambii sunt de acord că unul dintre principalele motive pentru care suferă pierderi este importul de produse străine vîndute la prețuri mai mici decît cele stabilite de ei. În plus, există o lipsă de cumpărători din cauza migrației în masă.

"A trecut o noapte de cînd am rămas. Am adus două tone pentru vînzare, iar acum au mai rămas 1,5 tone. Nu există cumpărători. -Unde sînt clienții? -Dacă nu în Franța, atunci în Italia, dacă nu în Italia, atunci în Anglia", a spus Stefan Gori, fermier din raionul Anenii Noi.

"Ne simțim foarte ofensați. Creștem, luăm credite, dar nu avem unde să realizăm bunurile. Nu știu de ce supermarket-urile nu se interesează de noi, producătorii locali", a spus Vera Caronovac, fermier din raionul Anenii Noi.

Un alt fermier, care a venit din nordul țării, nu și-a putut vinde produsele și acum cîteva zile a dat la păsări sute de kilograme de castraveți.

Ecaterina Grigorean, reprezentanta Ministerului Agriculturii, care a fost contactată de jurnaliști pentru comentarii, a declarat că agenția recomandă fermierilor să-și planifice producția în funcție de cererea de pe piața de consum.

"În același timp, este important și rolul asociațiilor specializate, avînd în vedere că acum statul nu dictează cine și cît să producă, în timp ce asociațiile pot efectua cercetări privind fezabilitatea creșterii anumitor categorii de produse", a declarat Ecaterina Grigoryan, purtătoare de cuvînt a Ministerului Agriculturii.