COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 539 104   INFECTAȚI 258 581(+97)   TRATAȚI 251 347     DECESE 6242(+2)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2819
Puterea stiri: 6418
Coronavirus stiri: 7297

…Iar prețurile-s la nivel mondial

25 iun. 10:00 (reactualizat 25 iun. 20:14)   Analitică
4905 4

Cercetările experților arată că în ultimii 25 de ani în Moldova prețurile la produsele alimentare au crescut în medie cu 9,9% anual în lunile de iarnă și primăvară, iar vara ca regulă se înregistra o scădere de cca 3,1%. Însă în aprilie, curent prețurile s-au dublat comparativ cu aceeași perioadă a anilor trecuți. De ce în Republica Moldova se scumpesc produsele alimentare: este o tendință mondială, de vină-s condițiile climaterice, pandemia, căderea generală a economiei sau corupția? Economiștii spun și analiștii susțin că Moldova nu este unica țară din lume, în care cresc prețurile la produsele alimentare.

Tot mai sus și mai sus…

«De ce în Moldova produsele alimentare costă așa de scump?» – se întreabă de fiecare dată, la magazin sau la piață, cetățenii noștri. «De ce-s așa de scumpe la voi produsele alimentare, aproape ca în marile orașe din Rusia, dar salariile voastre nu se compară cu ale noastre?» – se miră rușii și ucrainenii veniți pe ospețe în capitala Moldovei. Și nu doar vecinii – chiar și concetățenii noștri stabiliți în țările UE spun că în Germania sau Franța pentru alimentație ei cheltuiesc mai puțin, deși nu-și refuză nimic.

Da, în raport cu salariile și pensiile majorității populației, în Moldova prețurile-s usturătoare. La finele lunii martie s-a scumpit radical uleiul vegetal – de la 24-28 la 38-48 lei per sticlă. Producătorii motivau : seceta anului 2020, recolta proastă, scumpirea materiei prime la nivel mondial, iar o atare situație există nu doar în Republica Moldova, dar și în România și Ucraina.

După Paște, au început să crească activ prețurile la produsele din carne. Cu 10-15 lei s-a scumpit carnea de găină, cea de porc și de vită, precum și produsele din această carne. Se majorează și prețurile produselor lactate. Comercianții spun că majorarea e de cca 20%. Și unii brutari particulari, după sărbătorile pascale, au majorat prețul produselor proprii.


Eduard Grama, directorul combinatului de panificație din Bălți, în comentariul pentru mass-media a spus că motivul scumpirii produselor lor este scumpirea ingredientelor.

– De la începutul a.2020 făina s-a scumpit cu mai bine de 40%, uleiul de floarea soarelui – cu 35%, – argumenta E.Grama. – S-a scumpit margarina, produsele lactate, precum și motorina, lucru important și al din punct de vedere logistic. Mai nou – a început să se scumpească cartonul și folia pentru ambalare, pe care o importăm din țările europene.

Pentru a nu-i speria prea mult pe consumatori, vom menționa că mulți producători au început să utilizeze fenomenul contracției – prețul mărfii per unitate este același, dar volumul – redus. Dacă observăm, majoritatea producătorilor îmbuteliază uleiul de floarea soarelui nu în sticle de 1 litru, ci de 0,9 sau 0,93 ml, laptele – în recipiente de plastic de 933 ml, smîntîna – în pachete de polietilenă de 450 ml, sucurile – 0,9 ml. etc. Dar aceasta este tema unui alt material.

Și expertul economic Veaceslav Ioniță este de acord cu opinia consumatorilor privind dezechilibrul dintre salarii și prețurile la produsele alimentare. Totuși, în comentariul pentru Noi.md el a menționat, că la noi produsele-s scumpe nu doar din cauzele obiective ale zilei.

– Noi avem o piață mică, monopolistă, avem protecția și dominația factorilor politici, de aceea în Moldova prețurile-s nedrept de mari deja pe parcursul multor ani, – menționează expertul Ioniță. – Anul trecut am avut o inflație joasă, am urmărit scumpiri nesemnificative în general, inclusiv la produsele alimentare. În anul acesta totul se scumpește, și este o tendință mondială – se scumpește materia primă, mărfurile industriale, produsele alimentare. Dacă pentru Moldova inflația înaltă este deja o normă, țările dezvoltate se confruntă pentru prima oară cu scumpiri semnificative.

O tendință globală

Conform Organizației pentru alimentație și agricultură ONU (FАО),în ianuarie,2021 indicele mondial al prețului pentru alimente a crescut consecutiv a opta oară, ceea ce constituie cea mai înaltă rată timp de 8,5 ani. Acest indice măsoară schimbarea prețurilor coșului alimentar format din cereale, uleiuri vegetale, produse lactate, carne și zahăr.

Din informația plasată pe site-ul revistei agricole din Moldova Agroexpert, în ianuarie cerealele s-au scumpit cu 7,1% după ce pe piețele internaționale prețul porumbului s-a majorat cu 11,2% din cauza achizițiilor semnificative în China și scăderii producției în SUA. În ianuarie au mai crescut prețurile la grîu cu 6,8% din cauza cererii mondiale înalte și a majorării taxelor de export a cerealelor rusești, anunțate de Moscova oficială. Cu 8,1% au crescut prețurile la zahăr, cu 5,8% pînă la cel mai înalt nivel din mai,2012 – la uleiurile vegetale (după scăderea producției de ulei de palmier în Indonezia și Malaiezia).

– Creșterea globală a prețurilor la alimente are loc din cauza anului agricol nereușit în multe regiuni ale lumii, a perturbării logisticii și a problemelor de personal, provocate de pandemia COVID-19, – citează mass-media opinia lui Andrei Danilenco, expert rus în piața produselor alimentare. – Au mai influențat și gripa aviară, care a afectat puternic sectorul agrar în Europa, și ciuma africană a porcinelor din China. Să nu uităm și de cererea sporită la produsele alimentare din cauza carantinei îndelungate. Astfel, creșterea prețurilor globale a fost influențată de numeroși factori.

Și Ilia Berezniuc, partener de administrare al unei importante companii rusești, recomandă să privim creșterea prețurilor ca pe o tendință globală.

– Dacă luăm datele cercetărilor din ultimii 15 ani, vedem că indicele prețurilor crește treptat. Ar trebui să ne împăcăm cu faptul că în anii imediat următori tendința de majorare a prețurilor la produsele alimentare ne va afecta tot mai mult , – crede I.Berezniuc.

Aprilie a ”înghițit” indexarea

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în ultimii 25 de ani în Moldova prețurile la produsele alimentare au crescut în medie cu 9,9% pe an, din cauza lunilor mai scumpe de iarnă și primăvară, iar vara de regulă se înregistra o scădere de cca 3,1%. Însă în luna aprilie a anului curent prețurile s-au dublat comparativ cu aceeași perioadă a anilor precedenți. Expertul susține că procentul indexării pensiilor de vîrstă (de la 1 aprilie acestea au fost indexate cu 3,89%) a fost «înghițit» aproape total de aceste scumpiri din aprilie.

– În luna aprilie a anului curent produsele alimentare s-a scumpit cu 3,2%, ceea ce este mai mult ca creșterea sumară a prețurilor în primele trei luni ale anului (cu 3,1%), – argumentează V.Ioniță. – Această majorare s-a produs după ce în a. 2020 RM a înregistrat cel mai mic nivel al inflației, de la independență încoace. Ultima oară prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 3,2% în aprilie,2002, acum 19 ani. Chiar dacă mulți critică venirea rețelelor comerciale străine în Moldova, totuși ele fac regulă și reduc treptat din prețuri. Producătorii noștri s-au deprins să jupoaie de pe cumpărători 2-3 prețuri, acum însă învață să lucreze cu o marjă normală. În acest fel venirea rețelelor comerciale străine determină un preț mai civilizat și mai echitabil.

Au îngropat în «Pămînt»

În opinia doctorului în economie Mihail Poisic, angajatul Institutului național de cercetări economice, ex-viceministru al industriei și comerțului (în anii 1995-1997 ), multe dintre problemele de azi au apărut în rezultatul implementării programului «Pămînt» în Moldova, care a nimicit producerea mărfurilor la scară largă.

– Dar numai în condițiile ei poate fi realizată o cultură înaltă a producției agricole folosind tehnica modernă de performanță și un șir de alți factori, care sporesc eficiența sectorului agrar, inclusiv irigarea, suprafețele care în anii de independență au fost reduse la cote minime, - argumentează M.Poisic . – În linii mari, din cele 192,9 mii de gospodării țărănești (de fermieri) înregistrate, 189,5 mii dispun de suprafețe agricole mai mici de 10 hectare. Și producerea de animale și păsări pentru sacrificare (în greutate vie) în gospodăriile populației este de 54,2%, a ouălor –56,6%, a laptelui – în genere de 93,5%. În rezultat, în a. 2020 nivelul volumelor de producere a produselor agricole, față de a.1990, a fost de doar 55,5%, inclusiv în sectorul zootehnic 45,5%. Și în ciuda faptului, că anul trecut în agricultură au fost ocupați 175,9 mii de oameni sau 21,1% din numărul total (în țările dezvoltate 1-5%), în Moldova au fost importate mărfuri alimentare în valoare de $658,5 mln., da exporturile au constituit doar $525,9 mln.

În rezultat, rezumă economistul M.Poisic, numai în anii guvernării proeuropene comparativ cu a. 2009 prețurile cu amănuntul la produsele alimentare au crescut de 2,1 ori. Inclusiv la făină și produsele de panificație cu 54,6%, la produsele lactate – cu 90,1%, la ulei – cu 116,1%, la ouă – de 3,3 ori, la legume– de 6 ori, la nuci – de 2,9 ori și la fructe – de 4,3 ori.

– Desigur, într-o oarecare măsură acești indici au fost influențați și de seceta de anul trecut, și de pandemie, și de corupție. Numai că la produsele alimentare prețurile au crescut în decursul a.2020 cu doar 7,35%, ceea ce în principiu corespunde datelor anuale medii din anii precedenți, – a concluzionat interlocutorul Noi.md.

Produci puțin – consumi puțin

Expertul economic Viorel Gîrbu a menționat, că în a.2021 nu putem vorbi despre o creștere totală a prețurilor la produsele alimentare în Moldova, și nivelul anual al inflației constituie în țara noastră 2,83% - el nu a depășit nivelul de 5%, stabilit de autorități. În opinia expertului, în cazul dat trebuie să vorbim nu despre prețurile înalte, da despre puterea de cumpărare redusă a majorității populației RM.

– Indicele prețurilor de consum la produsele alimentare este de 5,08%, și nu e nimic neobișnuit în asta, – opinează Viorel Gîrbu. – Cea mai mare creștere o vedem la uleiul vegetal (+ 47,94%), legume (+12%) și ouă (+15,77%). Scumpirea uleiului vegetal se explică prin recolta mică în rezultatul secetei din a.2020, și nu prin reducerea evidentă a producerii lui. O situație similară avem și în producerea făinii. De aceea, aici trebuie să vorbim despre puterea de cumpărare redusă a cetățenilor Moldovei… E mult de spus la această problemă . Pe scurt însă, voi exemplifica cu datele publicate cu ceva timp în urmă. În Moldova, un lucrător mediu produce într-un an volumul, pe care un muncitor din Germania îl produce timp de 18 zile... De aici concluzia: produci puțin – consumi puțin.

Într-un pas cu piața mondială

Conform pronosticurilor expertului Veaceslav Ioniță, în a.2021, la fel ca și în următorul, prețurile vor crește în continuare. Dar dacă pentru oamenii cu venituri medii și pentru cei bogați nu este critic, pentru pensionari și cei săraci este o catastrofă. Iar în Moldova cam 10-15% din populație au venituri medii, ceilalți trăiesc sub pragul sărăciei.

– Se consideră că o familie are venituri medii , dacă pentru produsele alimentare ea folosește mai puțin de 20% din cheltuielile lunare. În țările dezvoltate această cifră e de 12-15%, la noi – cam 50%, – argumentează V.Ioniță. – Este dovada sărăciei populației, a salariilor mici, care se duc în fond pentru produsele alimentare. Moldovenii cheltuiesc pentru alimentație 50% din veniturile lor, însă noi nu ne alimentăm ca în țările dezvoltate. Unde mai pui, că la noi există numeroase denumiri de produse alimentare mai scumpe ca în țările UE. Și toate - pentru că RM este o piață primitivă, cu rețele comerciale slabe, cu o insuficiență de libertate și concurență pe piață, de aici – prețurile înalte. Și asta durează deja de mulți ani.

Totuși, a menționat interlocutorul Noi.md V.Ioniță, azi în Moldova influența vremii și a evenimentelor din interiorul țării asupra prețurilor este mică. Spre exemplu, seceta din a.2020 și cea mai mare cădere a producției agricole, care a urmat, a afectat numai producătorii, nu și consumatorii, căci Moldova este integrată în economia mondială și a primit produse ieftine și materie primă din exterior. Chiar dacă în acest an producătorii agricoli vor avea o recoltă bogată (lucru prezis de fermieri), puțin probabil să vedem produse ieftine. Expertul a mai subliniat că, dacă pe piața mondială prețurile vor crește, acest lucru ne va afecta și pe noi.

«Nici mie, dar nici altora»

Dar principala cauză a majorării prețurilor, în opinia unui șir de observatori, este creșterea total nemotivată a ratei de schimb a monedelor străine față de leu. Numai în ultimele luni leul a căzut cu 10% - este un fel de anti-record al ultimilor 5 ani. Dat fiind că noi importăm multe produse alimentare, precum și aproape tot ce este necesar pentru producerea lor în țară (echipamente, energie, multe componente ale materiei prime, ambalaje etc.), respectiv creșterea absolut neîntemeiată a ratei de schimb a monedelor străine față de leu duce la majorarea prețului pentru produsele alimentare pe piața internă.

În opinia experților, căderea leului este total neîntemeiată, dat fiind că în paralel a sporit semnificativ volumul achiziționării monedei străine de către Banca națională, care ca întotdeauna a trimis-o înapoi în Occident – în rezervele valutare. Această situație indică un exces clar al cererii de lei față de cererea de monedă străină. Dacă e așa, par cam ciudate argumentele conducătorilor Băncii naționale cum că slăbirea leului nu face parte din politica autorității de reglementare, ci reflectă situația pe piață.

Asta în timp ce BN dă asigurări că slăbirea leului moldovenesc este în avantajul exportatorilor – chipurile, primind mai mulți lei ei plătesc mai puțin pentru consumabilele necesare producerii locale. Dar este un efect de scurtă durată, într-o perspectivă mai îndelungată noi deja vedem cu ce se soldează căderea neîntemeiată a monedei naționale.

Însă cel mai uimitor este faptul, că majorarea fulminantă a prețurilor are loc în timp ce rezervele valutare ale BN ajung aproape de 4,0 mlrd. de dolari, ceea ce este mai bine de 3 ori peste normativele stabilite. Ele ar putea fi utilizate pentru sprijinirea businessului local și pentru necesitățile populației, nu să zacă ca o povară nemișcată sau să lucreze în interesul altor state. Involuntar, îți amintești zicala: ”Nici mie, dar nici altora”.

Lidia Ceban

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


[No canvas support]
  • Votat 0
🔽🔽