Tudor Copaci: Trebuie să stabilim şi în continuare prețurile-plafon pentru produsele petroliere

Anghelina Taran

Subiectul reducerii prețurilor la benzină și motorină în Moldova continuă să rămînă actual. Stabilirea prețurilor a fost comentată de experți, dar și de persoane care nu fac parte din domeniu, însă reprezentanții organismului de reglementare care stabilește prețurile-plafon pentru produsele petroliere de bază nu au făcut comentarii publice.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Tudor Copaci, în cadrul unui interviu exclusiv acordat portalului NOI.md, a vorbit despre poziția Agenției referitoare la acest subiect.

- Faptul că Guvernul a recomandat suspendarea deciziei ANRE de a majora prețurile din 29 mai, iar pe data de 31 mai recomandarea a fost îndeplinită, toţi l-au numit imixtiune în activitatea reglementatorului independent. Dar cei de la ANRE cum au reacționat?

- Agenția este un organism independent și nu se supune Guvernului, Parlamentului sau altor structuri de stat. Acest lucru este stipulat în Legea cu privire la energia electrică. Totodată, ANRE se află sub controlul Parlamentului, prezentînd acestuia un raport anual privind activitatea Agenției și, atunci cînd în cadrul comisiilor parlamentare apar întrebări cu privire la reglementarea prețurilor energiei, ne prezentăm la ședințele lor.

ANRE a suspendat decizia de a verifica toate datele referitoare la formarea prețurilor, ţinînd cont de faptul că ne aflăm sub controlul Parlamentului, unde a fost discutată creșterea prețurilor la benzină. Iar înainte de aceasta a fost o scrisoare de la deputata din partea Partidului Liberal Alina Zotea în legătură cu acelaşi subiect. Apoi a urmat scrisoarea de la prim-ministru, în care dlui solicita să ne revizuim decizia pentru a proteja interesele consumatorilor, dar fără a leza independența Agenției. În Legea privind piața produselor petroliere, în articolul 5, este stipulat că trebuie să protejăm interesele și drepturile consumatorilor. Astfel, în baza Legii am suspendat decizia Agenției. Însă noi nu am catalogat acest fapt drept presiune.

Voi spune chiar mai mult. În a doua sau a treia zi de la suspendarea deciziei Agenției, am comunicat cu reprezentanții FMI și cu cei ai Secretariatului Comunității Energetice. Aceste organizații au avut, de asemenea, temeri că există presiune asupra ANRE și au vrut să afle opinia noastră cu privire la această chestiune. Le-am explicat poziția noastră și, din fericire, ei au înțeles totul și au reacționat la situația creată în mod normal. Secretariatul Comunității Energetice a spus că nu consideră acțiunile noastre greșite.

- Ne-ați bucurat, fără îndoială, că prețurile-plafon pentru benzină și motorină au scăzut datorită ieftinirii petrolului, ceea ce este, desigur, o veste bună...

- Toată lumea trebuie să înțeleagă, în mod clar, că noi stabilim prețuri-plafon pentru a-i proteja pe consumatori și că există o concurență între companiile care vînd produse petroliere. Prin urmare, prețurile lor de vînzare sînt, efectiv, mult mai joase decît preţurile-plafon – cu 30-50 de bani pe litru. În rapoartele ANRE publicate pentru anul trecut și trimestrul I al anului 2018, este scris clar că, în 2017, prețul benzinei A98 a fost sub limita preţului-plafon cu 53 de bani, al benzinei A95 – cu 43 de bani, iar al motorinei – cu 66 de bani. Acest lucru vorbeşte despre o concurență normală. Companiile serioase se luptă pentru piața noastră și oferă reduceri, inclusiv corporative. Eu, spre exemplu, îmi alimentez mașina sîmbătă și duminică, deoarece, la una dintre rețelele de benzinării, în aceste zile prețul este redus cu 50-60 de bani pe litru.

Noi stabilim prețuri-plafon doar pentru a-i proteja pe consumatori și pentru ca să nu existe mașinații între operatorii de pe piață. Pentru comparație, Parlamentul a liberalizat prețurile pentru gazul lichefiat în anul 2016. Şoferii sînt foarte nemulțumiți de acest lucru, deoarece, în ultimul timp, prețurile pentru gazul lichefiat au crescut foarte mult. Datele statistice arată că rentabilitatea pentru gazul lichefiat este mult mai mare decît pentru benzină și motorină. Dacă profitabilitatea medie la vînzarea benzinei și motorinei este de 2-5%, atunci pentru gazul lichefiat – de 7-10%. Acest lucru vorbeşte despre faptul că metodele stabilite de ANRE au redus profiturile companiilor. Dar operatorii care dețin un număr mare de stații de alimentare cu combustibile au profituri mai mari decît cei care dețin una sau două benzinării (ei au o rentabilitate minimă, deoarece au cheltuieli mai mari).

- În prezent, petrolul se ieftinește, acesta însă este un fenomen temporar. Cînd petrolul începe din nou să crească în preț, problema noastră legată de prețurile ridicate la produsele petroliere se va întoarce. Totodată, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a discutat despre posibilitatea reducerii prețurilor. Deputații văd două modalități: prima – de a reduce accizele pentru produsele petroliere, iar a doua – de a oferi subvenții pentru aceste domenii. Dar în primul caz, bugetul de stat va fi lipsit de o parte dintre venituri, iar în al doilea va fi nevoie să fie suportate unele cheltuieli suplimentare. Ce ieșire din situație vedeți Dvs.?

- ANRE trebuie să formeze prețurile de piață, însă, atunci cînd acestea cresc, segmentele vulnerabile ale populației sau sectoarele economiei trebuie să primească subvenții de la bugetul de stat. Despre acest lucru vorbeşte atît FMI-ul, cît și Banca Mondială. Însă preţurile nu trebuie reduse în mod artificial, distrugînd astfel piața.

Politica subvențiilor este determinată de strategiile Guvernului și de politica statului, deoarece aceasta depinde şi de capacitatea bugetului de stat de a-i subvenționa într-o asemenea situație pe producătorii agricoli etc. Referitor la situația creată trebuie să se pronunțe Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii. Noi nu ne implicăm în acest proces.

În calitate de autoritate de reglementare, considerăm că pe viitor este, de asemenea, necesar să fie aplicat acest mecanism de stabilire a prețurilor-plafon pentru benzină și motorină. Experții Agenției consideră că acest lucru este corect, fiind înregistrat un rezultat pozitiv. Comparativ cu perioada anterioară, profitabilitatea și marjele de tranzacționare specifice ale operatorilor de pe piață au scăzut cu 50-70%. Dacă vom compara volumul marjei lor înainte și după reglementare, atunci aceasta va scădea la benzina cu 60%, iar la motorină – cu 70%.

Dacă e să explicăm mai simplu, utilizînd aceste metode, am redus profitul și rentabilitatea întreprinderilor. Către sfîrșitul anului 2017, rentabilitatea companiilor la benzină a constituit 2,8%, la motorina – 0,5%, iar la gazul lichefiat – 7,2%. Este evident că, acolo unde nu reglementăm, profitabilitatea este mai mare, pentru că piața moldovenească este mică, pe ea activează nu chiar multe companii. De aceea, dacă vom face liberalizarea, există riscul unor înțelegeri de cartel, iar prețurile vor crește.

În general, în lume există patru metode de stabilire a prețurilor: prima – de liberalizare totală, a doua – de stabilire a prețurilor-plafon (în țările în curs de dezvoltare), iar a treia – statul stabilește prețurile ca și în Belarus, a patra – e o variantă hibridă, ca în Rusia.

Și în alte țări există probleme cu majorarea prețurilor la benzină. De exemplu, în Canada, în acest an, cînd au început protestele automobiliștilor, în legătură cu majorarea prețurilor, operatorii au închis benzinăriile ca măsură de răspuns pentru o jumătate de zi. După aceea, toată lumea s-a calmat. După ce instanța a suspendat decizia ANRE, în baza cererii Ministerului Economiei, am primit o scrisoare din partea companiilor care importă și vînd produse petroliere. Operatorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aceste acțiuni, deoarece le-au adus pierderi. Dar împotriva deciziei instanței nu putem face nimic.

- Însă, pe de altă parte, dacă rețelele de benzinării oferă reduceri, înseamnă că au o anumită rezervă. Poate că au rezerve că să scadă un pic prețurile-plafon, iar operatorii nu vor oferi atunci, pur și simplu, reduceri?

- Acest lucru e greșit. ANRE stabilește limite de preț pentru toți participanții pieței. Pe acesta lucrează asemenea companii mari precum Lukoil, Rompetrol, Petrom și întreprinderi mici și mijlocii, care au cîte una sau două stații de alimentare cu combustibil, situate, în principal, în sate, în apropierea gospodăriilor agricole etc. O marjă de tranzacționare specifică este stabilită pentru toţi. Reducerile sînt oferite doar de către jucătorii mari, deoarece ei au o cifră de afaceri mare și cheltuieli mai mici, iar Lukoil cumpără, totodată, produse petroliere de la filiala sa din România. Dar dacă reducem marja comercială specifică, atunci îi vom distruge pe toți operatorii mici şi numai marile companii vor rămîne pe piață, iar atunci va exista cu certitudine monopol și înțelegeri de cartel.

Există diferite politici comerciale ale companiilor. Unii oferă o reducere bună, dar cumpărătorul plătește imediat banii. Jucătorii mici creditează întreprinderile agricole pentru două-trei luni, incluzînd preţul banilor. Aceste companii iau împrumuturi de la bănci pentru a cumpăra combustibil și acestea trebuie să poată avea posibilitatea de a acoperi cheltuielile de deservire a mijloacelor băneşti împrumutate din contul marjei comerciale de tranzacționare. Iar producătorii agricoli nu au nevoie de reducere, ci de amînarea plăţilor, pentru a colecta și pentru a-şi vinde recolta.

De asemenea, există companii mici care creditează Parcul de Autobuze din capitală sau alte organizații de transport cu amînarea achitărilor de pînă la trei luni. Respectiv, la acele companii nu există reduceri mari. Realizarea produselor petroliere este o afacere destul de complexă. De aceea, pentru a păstra piața, este necesar să le oferim tuturor oportunitatea de a lucra, astfel încît să existe concurența. Dacă e să comparăm prețurile de pe panourile benzinăriilor diferitor companii, pot fi observate diferenţe destul de mari dintre preţurile afișate de acestea – de 10-20 bani pentru aceleași tipuri de benzină sau motorină.

Cota marjei comerciale specifice în costul benzinei este de 17%, în prețul motorinei de 19%. Aceasta include toate cheltuielile: transportul, depozitarea produselor petroliere, salariile personalului, amortizarea stațiilor, chiria, achitarea utilităților, plățile pentru asigurare, taxele de mediu și rentabilitatea. Pentru calcule luăm prețurile pentru produsele petroliere de la bursă, iar rafinăriile de țiței adaugă la prețurile de la bursă o sumă suplimentară de 30-40 de dolari per tonă. Acestea, de asemenea, sînt incluse în marja specifică de tranzacționare, deoarece, cînd se fac aceste calcule, nu se ia în considerare prețul de import. În raportul nostru sînt, de asemenea, date privind cotațiile Platts și cheltuielile pentru import.

- Apropo, cu privire la diferența de preț a achizițiilor petrolului de către rafinăriile de petrol. Mulți atrag atenția asupra faptului că procesatorii cumpără petrol în baza contractelor futures pe o perioadă de cel puțin trei, șase sau 12 luni. În acest timp, petrolul reușește să crească în preț, adică, de fapt, petrolul la ei este mai ieftin decît cotaţiile. Această diferență de metodologie nu este luată în calcul, dar sînt luate în considerare cotațiile de la burse din ultimele 14 zile.

- Dar astea sînt riscurile lor. Căci prețurile la petrol nu numai că scad, dar şi cresc, adică pentru cîtva timp rafinăriile lucrează în pierdere. În orice caz, noi în Moldova nu putem reglementa prețurile de vînzare ale producătorilor de produse petroliere. Iar prețul petrolului depinde nu numai de factorii economici, ci și de cei politici, de exemplu, de declarațiile președintelui SUA. El a anunțat că SUA se retrage din Acordul privind Iranul și impune sancțiuni împotriva acestei tari, din a căror cauză Iranul nu poate exporta petrol, astfel imediat petrolul a început să se scumpească.

Rafinăriile de petrol, atunci cînd cumpără petrol în baza contractelor futures, plătesc imediat banii, dar îl primesc, de exemplu, peste trei luni, ceea ce include și costul banilor. Importatorii noștri, atunci cînd cumpără produse petroliere și combustibil diesel, nu investesc mulți bani. Formula de calcul a prețurilor-plafon ia în considerare cotațiile Platts de pe parcursul a două săptămîni, deoarece operatorii cumpără benzină și motorină pentru vînzare în această perioadă. De ce ei nu au cumpărat 1 milion de tone la începutul anului și nu așteaptă să crească prețul la benzină? Deoarece la achiziționarea unui volum mare trebuie să investești mai mulți bani, care au, de asemenea, prețul lor, la import trebuie plătite TVA și accize, acestea fiind nişte sume considerabile. De aceea, dacă politica statului este îndreptată spre a ajuta anumite sectoare și segmente ale populației, atunci trebuie să ne gîndim cum să le susținem.

- În metodologia existentă este determinat un anumit preț pentru un litru de benzină sau motorină, iar importatorii plătesc pentru o tonă, adică nu pentru volum, ci pentru greutate.În metodologie este luată în considerație această diferență?

- În metodologie este indicată în mod clar densitatea pentru toate tipurile de produse petroliere. Atunci cînd calculam prețurile-plafon, luăm în considerare acest indice. Densitatea medie a principalelor tipuri de produse petroliere și gaz lichefiat (ρ) este stabilită la 0,758 kg / litru pentru benzină și 0,841 kg / litru pentru motorină. Noi nu-i amăgim pe oameni, toate acestea sînt luate în considerare. Greutatea în tone o trecem la volumul în litri. Dacă am fi lăsat în formulă prețurile în tone, atunci prețurile ar fi fost cu 15% mai mari.

În metodologie este luată în considerare valoarea medie a densității produselor petroliere (la o temperatură de 20°C), deoarece vara aceasta este una, iar iarna este alta, în funcție de temperatură. Credeți că cei de la rafinăriile de petrol nu văd diferența de temperaturi? De aceea ei vînd la greutate. În timpul verii există mai multe pierderi, din cauza evaporării sporite, iarna, respectiv, mai puține. Apropo, și aceste pierderi sînt incluse într-o anumită marjă comercială.

- Dacă e să comparăm prețurile la benzină în Moldova și SUA, unde venitul populației este mult mai mare, reiese că în SUA benzina este mai ieftină: un litru de benzină costă acolo în medie 0,83 dolari (2 iulie). În Moldova – 19,1 lei sau 1,14 dolari. Cum se explică acest lucru?

- Prețul benzinei este influențat de doi factori principali: impozitarea mărfurilor accizabile și existența propriei producții în țară. În țara noastră nu există produse petroliere, noi le importăm. În Moldova, accizele pentru benzină sînt de 17%, iar TVA-ul este de 20%, adică din prețul benzinei pentru plățile către buget revin 37%, iar din costul motorinei – 27%, aceasta fiind o povară fiscală destul de mare. Dar, spre exemplu, în Europa accizele sînt mult mai mari. Din prețul de 19 lei al benzinei 7 lei o constituie accizele și TVA-ul. Dacă nu ar fi existat impozitele, benzina ar fi costat 12 lei. Chiar și în Rusia, și în Belarus, unde se produce benzina, aceasta nu este mult mai ieftină decît la noi.

- Ce se poate face, în opinia Dvs., pentru ca prețurile la produsele petroliere în Moldova să corespundă nivelului de trai din țara noastră?

- În țara noastră prețurile de pe piață sînt reale. Este necesar ca în ţară să fie majorate salariile. Oricît ne-am dori, ANRE nu poate stabili prețurile-plafon la benzină la nivelul de 14 sau 15 lei/l. În acest caz nimeni nu va mai importa produse petroliere. Acesta este un business, întreprinderile nu vor lucra în pierdere. Noi trebuie să reglementăm prețurile-plafon pentru a permite businessului să cîștige ceva, controlîndu-i profitabilitatea și pentru ca să se dezvolte piața.

Iar ca raport procentual de la prețul-plafon al benzinei, spre exemplu, în 19,15 lei/l – 46,74% constituie cotațiile Platts, 19,63% - acciza, iar marjă comercială specifică a companiilor – 16,97% și TVA-ul – 16,66%.

Pentru motorină de la prețul-plafon de 17,09 lei/l 54% constituie cotațiile Platts, 10,3% - acciza, 19,02% - marjă comercială de tranzacționare specifică, 16,66% - TVA-ul. Adică, principalele elemente ale constituirii prețului sînt costul de la bursă și cheltuielile fiscale.

- De ce este necesar să folosiți aceste cotații, şi nu prețul de vînzare stabilit de rafinărie?

- Diverse rafinării au prețuri de vînzare diferite, de aceea luăm preţurile de la bursă, acestea sînt preţurile medii ale rafinăriilor situate în regiunea mediteraneană.

- Dar dacă ar fi să revenim la prețurile libere și să sperăm că Consiliul Concurenței va funcționa, asta ar fi o opțiune nepotrivită?

- Noi, cei de la ANRE, considerăm că trebuie să stabilim şi în continuare prețurile-plafon. Dar decizia în acest sens se află în mîinile Guvernului și ale Parlamentului. Dacă va fi luată decizia de liberalizare a pieței, o vom respecta. Însă toate calculele demonstrează că, atunci cînd marja a fost micșorată (cu 50-60%) și profiturile mari ale companiilor petroliere s-au redus, acest lucru a fost făcut corect. Astăzi marjele lor și profiturile sînt mult mai modeste.

- Vă mulțumesc pentru interviu.