Valeriu Kuciuk: E timpul expansiei constitutionale

Anul 2024 este un an aniversar pentru Constituția Republici Moldova, care în iulie curent împlinește 30 de ani. Tot în luna iulie este și ziua de naștere a dlui Valeriu Kuciuk, doctor în drept, lector universitar, avocat, președinte al asociației obștești „Institutul Justiției Constituționale”, redactor-șef al buletinului „Tribuna constituțională”, ex-membru al Comisiei constituționale din anii 2020-2021 – рersoană notorie în jurisprudența națională.

Avînd în vedere si faptul că în cei peste 22 de ani de activitate în domeniul juridic, de cercetare științifică și activitate didactică, dl Kuciuk a publicat zeci si zeci de lucrări dedicate dreptului constituțional, a predat dreptul la mii de discipoli, demonstrînd profesionalism, competență și dedicație, redacția noi.md a realizat acest interviu.

Domnule Kuciuk, anul acesta în iulie se împlinesc 30 de ani de cînd a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, cît de importantă este ziua Constituției?

Anul acesta într-adevăr este un an jubiliar al Constituției RM, fapt care ne obligă “să dăm Cezarului ce este al Cezarului”, or adoptarea Constituției la 29 iulie și parcursul constituțional al țării, are o semnificație specială în viața statului moldovenesc. Or, este axiomatic faptul că întregul proces al activității statale, urmează a se desfășura exclusiv în coordonatele exigențelor democrației constituționale, condiție imanentă a statului de drept. De aceea, în nume personal dar și al Institutului Justiției Constituționale pe care am onoarea să-l conduc, doresc să adresez cetățenilor Republicii Moldova sincere felicitări cu această aniversare a Legii fundamentale, temelia normativă a cadrului legal al țării, baza normativă care asigură realizarea principiilor de dezvoltare și edificarea constituțională a statului nostru, legalitatea, legitimitatea și stabilitatea puterilor de stat, garantînd drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor Republicii Moldova.

Cunoaștem că activitatea Dsv profesională a început în calitate de cadru didactic. Care este traseul didactic al Dvs?

Activitatea mea didactica de profesor a început încă la scoală-internat nr.2 din Chișinău, fiind continuată la scoală nr.50, ulterior după o pauză, la invitația respectivă am trecut în învățămîntul superior. Am predat la Academia de administrare publică, la ASEM, ULIM, etc. În ultimul timp am predat dreptul la Universitatea cooperatist-comerciala din Moldova.

Primesc de la activitatea didactica o satisfacție deosebită, or comunicarea cu colegii profesori și cu studenții, în special cu cercetătorii tineri, se circumscrie în valoarea unui schimb oportun de idei și experiențe profesionale, atît cu privire la aspecte teoretice de jurisprudență relevantă, cît și cu privire la raporturile practice de aplicare a dreptului național și a celui internațional, în special al Uniunii Europene.

Avînd în vedere că in luna iulie celebrați si Dvs ziua de naștere, cu care vă felicităm, spuneți-ne vă rog, care este locul Constituției în viata Dvs?

Indiferent de voința personală, este cert că Constituția ocupa un loc central in viată fiecăruia dintre noi, cetățenii acestei tari.

În primul rînd prin notorietatea ei – toți cunosc despre existenta ei, despre principiile de bază ale ei, despre garanțiile pe care le acordă etc.etc.

În al doilea rînd, în special datorită crizelor constituționale, de fiecare dată viața cetățenilor, dar și a autorităților publice, a conducerii statului, a fost puternic influențată, iar uneori chiar cardinal schimbată. Ca exemplu, ne aducem aminte de schimbările regimului de guvernare a țării, de alegerile anticipate declanșate, de rețineri spectaculoase, etc.

Cu referire la personal, pot să confirm, că fiecare celebrare a zilei de naștere, îmi aduce aminte și de ziua Constituției. Or tangența personală cotidiană cu Legea suprema, atît cu buchia dar mai ales cu spiritul ei, este una din principalele valori care mi-au trasat cîteva linii importante în viață, marcîndu-mă:

1. Așa, încă în a.1994, în calitate de președinte al Ligii Nationale a Tineretului din Moldova (membrul și activist al căreia a fost și ex-președintele Curții Constituționale dl A.Tănase), am participat la cîteva ședințe de lucru/întruniri în cadrul cărora sa discutat proiectul actualei Constituii.

2. Începînd cu a.2003, am pășit pe calea cercetărilor științifice fundamentale în domeniul dreptului public, ulterior apărîndu-mi și teza de doctor în drept.

3. Este necesar de subliniat că analizînd problemele de dezvoltare ale parcursului constituțional al Republicii Moldova și sumarizînd rezultatele activității de cercetare în domeniul dreptului constituțional, am formulat concomitent și propuneri oportune la provocările constituționale cu care se confruntă statul moldovenesc, publicîndu-le respectiv și promovîndu-le în calitatea de membru al Comisiei constituționale.

4. Urmare cercetărilor efectuate a problemelor cu valoare constituțională, am publicat mai multe monografii, articole și comunicări științifice în reviste specializate, în materialele diferitor conferințe și seminare științifice ale specialiștilor în dreptul constituțional.

5. Anume cercetările în domeniul dreptului constituțional, ne-au apropiat și ne-au împrietenit cu regretatul Victor Pușcaș – patriarhul justiției naționale. Vom păstra mereu memoria acestui Om cu literă mare, care subit ne-a părăsit anul trecut, dar cu care am colaborat rodnic în cercetarea științifică, publicînd în calitate de coautori rezultate științifice importante în monografii și articole.

6. Separat voi menționa activitatea didactică, unde pe parcursul a mai bine de 20 de ani, am avut plăcerea să împart cunoștințele mele tineretului studios, să comunic cu el, să-l ascult și acolo unde era dorință si cerere, să mă implic și să-l ghidez.

7. Am împliniși si 9 ani de activitate în Direcția generală juridică a Parlamentului, dar și de activitate în calitate de reprezentant al Parlamentului la Curtea Constituțională. Astfel, pe ordinea de zi personală au persistat subiecte constituționale nu numai de natura științifică, dar și cele practice.

Totuși, care ar fi importanta acestui jubileu constituțional pentru cetățeni?

Atunci, cînd avem o data jubiliara a Constituției, la sigur că ea te responsabilizează să meditezi asupra identității constituționale a statului moldav, dar și asupra parcursului constituțional al țării noastre, care este unul deosebit de important și interesant.

Așa, în ultimii 100 de ani ai țării noastre, statul moldovenesc a avut tocmai 10 constituții. Cu toate că o bună parte din ele au fost constituții tranzitorii de cîțiva ani, fiecare din ele și-a adus contribuția sa la evoluția și parcursul constituțional al acestui stat, formîndu-i identitatea lui constituțională.

Astfel, astăzi avem parte de o Constituție care corespunde tuturor standardelor internaționale, și care iată va păși în al 4 deceniu. Să-i urăm stabilitate și mulți mulți ani înainte!

Totodată, este de reținut că acest jubileu constituțional ne marchează viața tuturor. Or, Legea supremă a statului influențează viața fiecărui dintre noi, cetățenii acestui stat. Aceasta are loc prin cadrul normativ în vigoare care are la temelia sa normele constituționale, prin activitatea autorităților statului care de asemenea trebuie să corespundă rigorilor constituționale, dar și prin hotărîrile autorității de jurisdicție constituțională care efectuînd controlul actelor normative la sesizarea persoanelor abilitate de lege cu aceste competențe, le recunoaște constituționale sau le declară neconstituționale.

Astfel, viața cotidiană a cetățeanului este conectată direct la barometrul constituțional.

Avînd în vedere că totuși în 2024, Constituția Republicii Moldova sărbătorește a 30-a aniversare, putem spune că în acești ani Legea Supremă a trecut un test serios de fiabilitate și capacitatea de a asigura guvernarea durabilă a țării în condiții dificile?

Răspunzînd „da”, este de ținut cont de mai multe aspecte. Un factor important este starea juridică atît din țară, cît și din afara ei, din vecinătate, din regiune, dar și de pe continentul nostru, precum și situația din întreaga lume. Aceasta se reliefează clar în prezent, cînd avem condiții de instabilitate regională, stare de război la frontiere, tendința certă și clară de influență externă acerbă asupra puterilor de stat din Republica Moldova.

Un alt aspect nu mai puțin important, ține de situațiile neordinare și de crizele constituționale (din anii 2001, 2014, 2016, 2019), or atunci cînd se încearcă utilizarea normei constituționale și a forței Constituției pentru a exclude limitele exercitării puterii de stat în viața publică, persistă riscul de derapaj, riscul de denaturare a voinței Suveranului si a exercițiului puterii. Și s-ar putea ajunge la situația, care ar fi incompatibilă cu valorile unei democrații constituționale autentice.

Astfel, Constituția necesită nu numai aplicare, dar și de o protecție.

Conform normei constituționale în vigoare, avem o singură autoritatea de jurisdicție constituțională care este garantul Constituției Republicii Moldova – Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

Astăzi, se aud deseori opinii conform cărora rămîne de făcut o muncă atotcuprinzătoare pentru îmbunătățirea și modernizarea Constituției, astfel încît să corespundă realităților moderne. Împărtășiți aceste judecăți? Ce mai rămîne de făcut în această direcție?

În sensul întrebării Dvs, sunt adeptul teoriei „dreptului viu” împărtășită de Louis Favoreu, Ehrlich, Severino, Voicu și alții. Este de fapt o abstracție filozofică a dreptului, a evoluției lui, în condițiile dezvoltării umane. Or,

1. viața socială se schimbă în fiecare zi, aducînd noutăți tehnice, sociale, lingvistice, etc. Numai Internetul cît face - lucru la distanță, vînzări electronice, biblioteci digitale, și așa mai departe;
2. noile realități conduc la noi raporturi juridice, care pun presiune pe normele de drept existente;
3. pentru ca jurisprudența să stabilească o armonie între norma scrisă şi realitățile juridice noi, trebuie să se găsească noi formule juridice, să se adopte noi reglementări;
4. pentru aceasta există cercetătorii care analizează, investighează, pătrund în esența juridică a noilor realități, vin cu propuneri și soluții juridice;
5. autoritățile legislative ale statului și corpul parlamentar respectiv examinează, supun expertizei și promovează în condiții de pluripartitism și libertate a cuvîntului, anumite proiecte, inițiative și propuneri legislative, acceptîndu-le sau respingînd-le.

Astfel, calea expusă supra este una care se aplică real în toată lumea, și anume calea doctrinară a „dreptului viu”, urmărind scopul dezvoltării națiunii și a statului, prin reglementarea adecvată a raporturilor juridice contemporane, fiind în stare să asigure și asigură evoluția statală conformă cadrului constituțional necesar și viceversa – asigură dezvoltarea cadrului constituțional promovînd dezvoltarea țării.

Iar la capitolul ce mai rămîne de făcut, este de subliniat următoarele - așa cum suntem în timpul expansiei constituționale în cel mai bun sens al cuvîntului, considerăm că sunt necesare doctrina și cercetarea, dialogul și colaborarea, profesionalismul și orientarea spre rezultat întru dezvoltarea constituțională a Moldovei.

Comunitatea juridică și constituționaliștii cunoscuți au atras în repetate rînduri atenția asupra inițiativelor legislative care contrazic Constituția. Ce riscuri prezintă astfel de acțiuni din partea autorităților legislative și executive?

Ar putea exista careva inițiative legislative de rezonanță națională, care ar face impresia că contrazic Constituția. Însă,

• avînd în vedere faptul că la straja Constituției este o autoritate distinctă și competentă – Curtea Constituțională,
• că există procedura de contencios constituțional care prevede controlul constituționalității actelor normative ale Parlamentului și ale Guvernului la sesizarea subiecților abilitați cu acest drept – deputații, fracțiunile, Guvernul, președintele țării, autoritățile locale, etc.,

este cert, că acțiunile de promovare a unor norme pretins neconstituționale pot fi supuse unor aprecieri veritabile cu declararea neconstituțională a inițiativei legislative, care contrazice Constituția.

Mai mult decît atît, procedura existentă de ridicare a excepției de neconstituționalitate în fața Curții Constituționale, aparține oricărui cetățean al Republicii Moldova care a mers într-o instanță de judecată în vederea apărării drepturilor și intereselor sale vătămate. Dacă ridicați statistica adresării cetățenilor la Curte, o să constatați sute și sute de adresări.

În așa mod, careva riscuri existențiale la adresa cadrului normativ în vigoare, nu vedem.