Denis Roșca: "Numărul invențiilor făcute de moldoveni este unul enorm"

"Numărul de invenții făcute de oameni din Moldova este unul enorm. După numărul de patente pe cap de locuitor noi sîntem printre primii în lume, și nu este o glumă". Cu acest avînt și afirmații pline de entuziasm a început Denis Roșca discuția cu Noi.md.

Economist de profesie, dar pasionat de istorie și cultură, Denis Roșca a ajuns să scoată de sub tipar cîteva cărți, care aduc în prim-plan numele moldovenilor, cunoscuți lumii întregi pentru aportul lor în diverse domenii: medicină, astronomie, IT, cinematografie, sport, chimie, fizică etc. Printre acestea, este, de exemplu, lucrarea anterioară «Cartea de Aur», care întrunește biografiile a 1800 de moldoveni renumiți pentru diferite merite, iar recent a fost terminat lucrul pentru cartea "100 de inventatori din Moldova". De ce este important să fie citită și această lucrare și ce îl face pe autor să depună o muncă atît de minuțioasă vă propunem să aflați din interviul realizat de Noi.md.

-Ați depus o muncă extraordinară, adunînd pentru această carte atîtea nume, date, cifre. Ce vă motivează, aveți vreun crez anume?

Cunosc destul de bine istoria țării noastre, de care sînt fascinat. Poporul nostru există de minim două mii de ani pe acest teritoriu, a trecut și prin războaie, și prin alte vitregii, dar a știut mereu să supraviețuiască. Neamul moldovenilor este unul viteaz. Acum însă, mai ales, în ultimii 30 de ani, se creează o astfel de impresie că noi nu avem nicio șansă de reușită ca națiune și popor, iar ca să realizăm ceva trebuie neapărat să plecăm undeva peste hotarele țării.

Crezul meu este că noi NU trebuie să fim generația, care a eșuat. Noi trebuie să ne unim între noi, să ne autoeducăm și să transmitem copiilor credința fermă că lor totul le va reuși.

-Adică putem reuși și singuri ca popor și țară fără ca neapărat să ne "adopte" cineva?

O înțelepciune evreiască spune că o țară, care nu are eroi este o țară, care va dispărea. Așadar, noi trebuie să ne valorificăm eroii. Noi avem nevoie să facem acest lucru ca să le insuflăm copiilor noștri că și ei pot reuși și că, dacă vor alege să facă o profesie sau alta, vor fi respectați. Pentru că, prin prisma abilităților lor, acea profesie va deveni o autoritate. Așa cum, de exemplu, pe vremuri, era profesia de învățător. Acesta nu era o autoritate doar pentru elevi, dar pentru toată comunitatea.

Așadar, noi trebuie să creăm din oamenii, care rezistă în fața la orice și fac ceva măreț pentru țara noastră, o autoritate. Trebuie să arătăm tuturor că ei sînt eroii noștri, cărora trebuie să le spunem "mulțumesc".

-Și așa ați ajuns la conceptul cărții "100 de inventatori moldoveni" …

Da, din aceste considerente am făcut o carte despre inventatori. Am început să lucrez la ea anul trecut. La noi tinerii nu sînt prea atrași de domeniul științei, ei considerînd, în mare parte, că munca lor nu va fi apreciată în viitor. Se gîndesc de ce să facă un asemenea efort, dacă aici, în țară, nu vor putea să se întrețină nici pe ei, nici familiile lor. Și atunci aleg alte profesii, se orientează spre alte domenii.

Dar noi putem schimba această percepție: în cazul în care le vom arăta că ei, făcînd o anumită invenție, care poate schimba viața oamenilor, pot și să-și întrețină familia și să rămînă în istoria localității natale, unde copiii lor și mai apoi nepoții vor merge cu mîndrie, deoarece fac parte dintr-o dinastie de oameni atît de deștepți și respectați. Doar una dintre cele mai puternice moșteniri, pe care o pot lăsa părinții pentru urmași este un bun nume al familiei. În cazul dat, noi am arătat că astfel de oameni sînt în Moldova.

-Și care ar fi domeniile, în care moldovenii și invențiile lor au ajuns cunoscuți în lumea întreagă?

Numărul de invenții făcute de oameni din Republica Moldova este unul enorm. După numărul de patente pe cap de locuitor noi sîntem printre primii în lume, și nu este o glumă. Dar dincolo de acest entuziasm există o mare problemă: faptul că noi nu am valorificat aceste idei, invenții și nu le-am transformat în afaceri aici, acasă.

În cartea "100 de inventatori din Moldova", menționăm, de exemplu, despre faptul că, la compania americană Aerospace Corporation se fac sateliți artificiali, în bază de patentă înregistrată la Chișinău. Vă dau un alt exemplu: puțini știu că primul om din istoria cinematografiei, care a luat două premii Oscar s-a născut la Chișinău. America a făcut Hollywood-ul, dar filmele calitative le-a realizat o persoană din Chișinău - Lewis Milestone. Însă acesta nici măcar nu are o stradă sau un monument în cinstea sa în Moldova, nu are recunoștință acasă.

Cine știe, bunăoară, că formula, prin care se calculează traiectoria meteoriților este creată de moldoveanul Eugen Grebenicov, iar mecanismul de calculare a dimensiunilor planetelor a fost creat tot de un conațional - Victor Nadolski. Sau că o persoană originară din Chișinău a descoperit 10 asteroizi, iar un om din Soroca este acela, care a creat camera duo pentru aparatul de fotografiat Polaroid, despre care am auzit cu toții.

-Ați numit doar cîteva nume invenții pînă acum, dar deja m-ați făcut curioasă să caut mai multe informații despre acești moldoveni și despre realizările lor ...

Partea cea mai amuzantă este că aceștia sînt, deocamdată, primii 100 de inventatori. Va urma și volumul doi, și trei cu alții. Pentru că astfel de invenții ale moldovenilor sînt multe. Și nu pot să nu vă dau iar un exemplu: creatorul extinctorului (stingătorului) tot este din Chișinău - Alexandru Laurent. Substanța din interiorul acestuia îi poartă numele – lorantină.

Mulți dintre noi au telefoane Iphone, care are aplicația Siri. Ei bine, prototipul inițial în cazul Siri a fost făcut de un chișinăuian. A fost creat în anii 90, existau întrebări și răspunsuri prestabilite. Într-una din cărți am pus un OR-cod, care, odată accesat, îl va trimite pe cititor la sursa oficială și va afla cum creatorii Iphone-ului s-a inspirat din algoritmii de funcționare a prototipului creat de conaționalul nostru.

Frîna de la bicicletă – cine cunoaște că aceasta a fost creată de Vitalie Belousov din Bălți. Această invenție a luat medalia de aur la Geneva în anul 1990. Belousov este un inventator de top, dar vă întreb, oare cîți îi cunosc numele?

Să ne amintim de filmele Transformers sau RoboCop. Vitaly Bulgarov din Basarabeasca este creatorul designului pentru acei roboți.

Și cîte nume încă nu cunoaștem, dar în momentul în care vom publica aceste nume și copiii le vor afla și studia va fi o schimbare a percepției, ei vor căpăta încrederea în ei, în forțele lor de a reuși.

Sînt niște nume, care pe plan internațional sînt cunoscute, acești oameni sînt respectați în lumea întreaga și invitați să rezolve probleme globale, dar noi aici, acasă nu-i cunoaștem.

-Ar putea cumva Moldova să profite în sensul bun de pe urma acestor persoane notorii? Ce premise ar trebui să existe în acest sens?

Pentru început, cred că ar trebui să se schimbe curricula școlară, unde aceste informații să fie reflectate. Ar trebui ca noi, în curricula școlară, să învățăm nu doar chimiști francezi sau ingineri americani, dar să-i cunoaștem și pe-ai noștri.

Dacă vom reuși să obținem aceste schimbări în curricula școlară, copiii vor deveni persoane mai puternice și vor fi încrezători în capacitățile și abilitățile lor. Și totul va porni de la gîndul că, dacă acești moldoveni au reușit să realizeze astfel de invenții mărețe, atunci pot și ei.

-Ați făcut poate anumite demersuri în acest sens către autorități?

Pînă a ajunge la autorități, noi întreprindem pașii noștri. Bunăoară, am găsit sponsori, oameni cu suflet mare, care au cumpărat cărți pentru toate cele 1200 de școli din Moldova. Și-n viitorul apropiat vom distribui cu titlu gratuit aceste cărți, care vor ajunge cu siguranță în fiecare școală din țară. Cititndu-le, fiecare copil treptat își va dezvolta curiozitatea pentru lucruri, oameni, realizări și invenții.

-Dvs. sînteți de specialitate economist. Cum se leagă această specialitate cu realizarea acestor cărți?

Am o curiozitate nemărginită, mă ocup cu biografiile deja de 13 ani. Am mai spus că inițial am vrut să fac un calendar, unde la fiecare zi să menționez cîte un nume al vreunei personalități din Moldova. Respectiv, mi-am dorit ca fiecare zi din an să se asocieze cu un astfel de nume mare. Dar, în proces, colectînd multe date, am înțeles că noi avem mult mai multe nume și personalități interesante decît cele 365 de zile din an și atunci deja mi s-a schimbat conceptul.

-Este foarte multă informație, nu ați ajuns niciodată în punctul, în care ați vrut să renunțați?

Există o glumă, care spune că cei, care cred că vor scrie doar o singură carte, tare greșesc. Pentru că, după ce ai realizat-o pe prima, vrei s-o faci și pe a doua și tot așa. Acum văd necesitatea să facem accentul pe știință, pentru că noi trebuie să avansăm ca societate. În bază de cunoștințe orice țară are potențial de dezvoltare.

De aici și ideea colectării celor mai interesante invenții făcute de moldoveni. Și nu invenții pur și simplu, dar cele aplicate. Pentru că, dacă ne uităm după numărul de patente, ele sînt foarte multe și nu știm, dacă sînt toate utile sau nu. Dar dacă această invenție are un produs finit și utilizat de milioane de oameni atunci înseamnă că este cu adevărat una reușită.

-Ați avut parte și de anumite situații amuzante în procesul de lucru asupra acestei cărți?

Da! Este cazul cu Gheorghe Botezatu. El este inventatorul elicopterului Quatrotor, care este utilizat de Forțele Armate ale SUA. Dacă deschidem wikipedia în limba rusă, acolo scrie că el este născut în Sankt Petersburg, Rusia, deschidem Wikipedia în altă limbă – scrie că este născut la Chișinău.

Cum am procedat noi în acest caz? Am pus sursa veridică - angajatorul. Iar angajatorul lui Gheorghe Botezatu a fost NASA. Și dacă NASA, care a încheiat cu el contract de muncă a scris în 1956 că Gheorghe Botezatu este din Chișinău, atunci aceasta este sursa, nu Wikipedia. Respectiv, din aceste considerente spunem noi că el este din Republica Moldova.

-Ați avut ocazia să contactați nemijlocit cu cineva dintre aceste personalități, numele cărora figurează în carte?

Am fericita ocazie, în general, de a contacta în viață cu multă lume interesantă, inclusiv cu cei, numele cărora se regăsesc în lucrare. Unul dintre ei este Aurel Cojocaru, specialist în biologie, antrenat în niște proiecte foarte ambițioase. Dacă vorbim despre Pămînt, atunci știm că stratosfera conține pătura de ozon, care ne protejează de radiație și razele ultraviolete. Dar ne întrebăm oare cum este protejat omul, atunci cînd zboară în cosmos. O echipă de oameni de știință străini, din care făcea parte și Aurel Cojocaru, a explicat la nivel de membrană a celulelor, cum are loc întreg procesul.

Aurel Cojocaru este o persoană tare profundă și interesantă. Dar este cu atît mai plăcut cu cît vezi că oamenii de știință sînt și modești, și educați și vor să transmită bagajul acesta de cunoștințe mai departe.

-În discuțiile cu ei ce vă spun despre Moldova?

Moldova, pe plan internațional în domeniul științific nu este considerată ca o țară nepregătită. Noi aici credem că sîntem percepuți ca avînd o specializare slabă, însă nu există așa ceva pe plan internațional. Să vă dau un exemplu: în anul 1949, cînd a fost delegația din Uniunea Sovietică la ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, din partea URSS au fost delegate 4 persoane, oameni de vază, de știință și între cei patru doi erau moldoveni. În prezent, avem 4 profesori la Harvard, născuți în Chișinău. Amintim aici numele Lilianei Bordeianu.

Toți ei percep Moldova ca o sursă de minți luminate, dar noi, nu știu de ce, nu vrem să valorificăm aici, acasă, aceste minți.

Să luăm alt caz: în Moldova, a fost creată, în bază de patentă, substanța, care regenerează rădăcinile dinților imaturi la copii. Medicul Dorin Istrati a creat această substanță. Și ce credeți: în Moldova nu au fost găsite fonduri și programe ca tot acest proces să fie dezvoltat la nivel industrial. Doar ne dăm seama că aceasta este o necesitate pentru miliarde de oameni de pe glob. Noi stăm foarte bine la capitolul a inventa, a soluționa, dar la capitolul a produce și a vinde mai e nevoie să învățăm.

Dacă ne uităm la exemple din lume, atunci să luăm cel al Coreei de Sud. Această țară și-a trimis cetățenii la studii peste hotare, după care i-a invitat acasă, unde ei au contribuit la dezvoltarea propriei lor țări. Bunăoară, un coreean, care a mers în Japonia și a văzut cum se muncește într-o întreprindere de producere a aparatelor foto, cunoscînd deja procesul și toate subtilitățile, a revenit acasă, a creat propriul aparat de fotografiat pentru o întreprindere din Coreea de Sud, care a început să producă aparate foto mult mai eficiente deja decît cele din Japonia. Astfel de politici au fost utilizate și de către Israel, Italia, Irlanda.

-Prin prisma realizărilor acestor personalități cum ați putea caracteriza Dvs. Moldova?

Invențiile moldovenilor ajută miliarde de oameni din întreaga lume. Și dacă ne referim nemijlocit la invențiile în medicină, aici sînt multe. De exemplu, sistemul de dezinfectare utilizat pe plan unional contra tuberculozei se numea Sreda Finn 2, adică Mediul Finn 2. Or, Finn este numele de familie al omului, născut în Chișinău. Emanuil Finn a inventat această substanță și, respectiv, a fost testat prima dată la spitalul din Vorniceni.

Primul observator cu spectroheliograf, care urmărește stelele din Europa Orientală este Nicolae Donici – numele căruia era un brand în astronomie, era membru de onoare al Academiei din Paris, a fost invitat în mai multe expediții pentru a urmări eclipsele de lună în mai multe regiuni ale lumii. Așadar, are Moldova cu cine se mîndri.

-Revenind la personalitatea Dvs., pe ce valori se bazează pilonul ei interior?

Fiecare dintre noi are o responsabilitate. Noi am obținut o țară, o societate, un popor de la străbunii noștri. Noi, cînd o vom transmite mai departe, această țară va fi mai bună sau mai rea? Noi, transmițînd o țară mai nepregătită, mai nefuncțională, îi ajutăm pe copiii noștri sau îi punem în dificultate?

Cred cu tărie că trebuie să ne asumăm schimbările, care trebuie să fie făcute doar în bine. Și asta ca viitoarele generații să trăiască mai bine, mai în siguranță, într-un mediu mai sănătos, cu o apă mai curată, cu mîncare mai calitativă etc.

-Cît de importantă este coeziunea cu rădăcinile? Pentru noi ca națiune, ca să putem face cîțiva pași în față, la ce ar trebui să ne uităm în urmă?

În general, dacă ne uităm la experiența țărilor puternice, dezvoltate, acolo fiecare își cunoaște bine rădăcinile sale individuale. Chiar și psihologii spun că, cu cît cunoști mai bine generațiile dinainte ta: numele, activitatea etc., te cunoști și mai bine pe tine, pentru că fiecare dintre aceste generații răspunde de o anumită componentă a personalității tale.

-Cum îi veți ghida pe copiii dvs să prețuiască valorile adevărate, să fie încrezători?

Încă sînt prea mici, dar le voi face cunoștință cu arborele lor genealogic și le vor vorbi despre aportul oamenilor din Moldova adus comunității internaționale. Dacă, într-o anumită situație sau alta, vor trebui să găsească o soluție, se vor gîndi, uite cîți oameni talentați au fost și sînt în familia mea, dar și în toată Moldova, ei au găsit soluții, înseamnă că pot și eu. Astfel, vor deveni mai responsabili și mai încrezători.

Ca să va dau un exemplu, eu am avut peste 300 de lecții despre moldovenii notorii în diferite licee. La ora clasei, mi se permitea să fac o prezentare și în ea vorbeam despre cei cu sînge de moldovean, care au luat premiul Nobel; cei care au cucerit Everestul și cei care au luat premiul Oscar. Și profesorii îmi spuneau ulterior că după astfel de lecții gradul de interes față de carte al elevilor creștea și unele licee au utilizat practica de a organiza evenimente similare pentru a menține tonusul acesta de a învăța la elevi.

Este bine cînd după o astfel de lecție se mărește ambiția și ei devin mai încrezători în propriile forțe și capacități. După prezentare, aveam discuții cu ei și eu le spuneam să-mi numească 3 domenii, unde ei cred că moldovenii nu au șanse să se realizeze și cînd îmi numeau domeniul, eu le dădeam numele omului, care deja a făcut acel lucru în acel domeniu. Cînd le dai exemple, ei devin curioși și interesați.

-Anual, în ultima sîmbătă a lunii iunie, în Republica Moldova, este marcată Ziua Inventatorului şi Raţionalizatorului. Dacă tot vorbim de invenții, ce ne puteți spune despre Dvs. la acest capitol?

Eu am mai multe brevete. Am scris o carte se numește "Etapele industrializării", unde are loc structurare a acțiunilor, pe care trebuie să le facă un Guvern ca industrializarea să meargă cu riscuri minime. În carte, sînt redate 74 de programe economice, care trebuie să fie aplicate, inclusiv în R. Moldova.

-La ce să ne așteptăm de la următoarele volume ale cărții "100 de inventatori moldoveni"?

În al doilea volum, tot vor fi mulți inventatori și nu va fi cu nimic mai slab decît primul. Vor fi iar invenții de-ale moldovenilor, care sînt utilizate de NASA, vom cunoaște și un economist puternic, nu vor lipsi, bineînțeles, invențiile în medicină.

La fel, ca și primul volum, descrierea activității acestor personalități va fi în trei limbi: cea de stat, rusă și engleză. Și nu mă voi opri aici, pentru că am o bază de date cu vreo 7 mii de oameni...

Interviu realizat de Alina Drăgălin