Zgomotul de fond al Universului, auzit pentru prima data

Astronomii îl urmăresc de un sfert de secol: zgomotul de fond emis de vortexul găurilor negre gigantice a fost identificat în premieră graţie unei tehnici inedite de detectare a undelor gravitaţionale, despre care autorii unui nou studiu afirmă că a deschis "o nouă fereastră către Univers", informează AFP.

Aceste concluzii, dezvăluite joi, reprezintă rezultatul unei vaste colaborări între cele mai mari radiotelescoape din lume. Ele au reuşit să capteze această vibraţie din Univers cu "precizia unui orologiu", au declarat autorii cercetării, publicată simultan în mai multe reviste ştiinţifice, transmite Noi.md cu referire la agerpres.ro.

Prezise de Einstein în 1916 şi detectate o sută de ani mai tîrziu, undele gravitaţionale sunt distorsiuni infime ale continuumului spaţiu-timp, asemănătoare cu ondulaţiile apei produse pe suprafaţa unui lac. Aceste oscilaţii, care se propagă cu viteza luminii, se nasc sub efectul unor evenimente cosmice violente, precum coliziunea dintre două găuri negre.

Ele pot fi legate de fenomene masive, dar semnalul lor este extrem de slab. În 2015, detectoarele de unde gravitaţionale LIGO (Statele Unite) şi Virgo (Europa) au revoluţionat astrofizica detectînd un tremur foarte scurt - mai puţin de o secundă - generat de coliziunea dintre găuri negre stelare, ce aveau o masă de zece ori mai mare decît cea a Soarelui.

De această dată, un semnal mult mai lung în timp trădează un fenomen produs la o scară mai mare, captat de o reţea de radiotelescoape (din Europa, America de Nord, India, Australia şi China) administrate de consorţiul International Pulsar Timing Array (IPTA).

Este vorba despre unde gravitaţionale generate de găuri negre ce au "o masă de mai multe milioane sau miliarde de ori mai mare decît Soarele", a declarat Gilles Thereau, astronom la Observatorul Paris-PSL, care a coordonat activitatea părţii franceze din acest proiect.

Pentru detectarea acestor unde, oamenii de ştiinţă au utilizat un instrument inedit: pulsarii din Calea Lactee. Aceste stele prezintă particularitatea de a avea o masă egală sau de două ori mai mare decît cea a Soarelui, comprimată într-o sferă cu diametrul de aproximativ 10 kilometri.

"Am deschis o nouă fereastră către Univers", a spus Gilles Thereau. "Am adăugat o nouă gamă de vectori de informaţii", complementare cu cercetările întreprinse de LIGO şi Virgo, care operează cu lungimi de undă diferite, a explicat Antoine Petiteau. Noile descoperiri ar putea elucida misterul care învăluie formarea găurilor negre supermasive.

Studiile viitoare vor trebui totuşi să fie aprofundate pentru a permite o detecţie pe deplin robustă, aşteptată peste un an. Criteriul absolut avut în vedere este acela conform căruia "există o şansă mai mică de una la un milion pentru ca aceste lucruri să se producă din întîmplare", au subliniat cercetătorii de la Observatorul din Paris, CNRS, CEA şi universităţile Orleans şi Paris Cite, citaţi într-un comunicat.