Riscurile ascunse din legea privind efectuarea decontărilor în numerar

Intenția autorităților de a reduce plafonul pentru operațiunile în numerar, inițiativă menită să producă efecte pozitive asupra dezvoltării economice și să combată evaziunea fiscală, ar putea produce un efect total invers.

Este opinia expertul în comerț internațional cu cereale, Iurie Rija, care spune că riscurile ar putea apărea în agricultură. Și raportul de expertiză anticorupție scoate la iveală unele lacune ale proiectului de lege privind efectuarea decontărilor în numerar.

Printre efectele așteptate ale prevederilor propuse în proiect se evidențiază reducerea numerarului în circuitul economic și orientarea spre efectuarea plăților prin viramеnt. Acest fapt va asigura creșterea transparenței și securității tranzacțiilor prin sporirea posibilităților de monitorizare și combatere a evaziunii fiscale, concurenței neloiale, susține Ministerul Finanțelor în nota informativă.

Dacă pînă acum plafonul pentru plăți în numerar era de 1 200 000 lei, noul proiect stabilește limite de efectuare a decontărilor în numerаr. Mai exact, limita pentru companii de a efectua plăți în numerar va fi de pînă la 100 mii lei cumulativ lunar, și limita de a face plăți în numerar către o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător (achizitor), de pînă la 100 mii lei anual.

La modul practic, efectul asupra economiei va fi unul de descurajare a potențialilor investitori și inhibarea spiritului antreprenorial, spune expertul Iurie Rija. Potrivit acestuia, companiile mari din domeniul agricol cumpără producție de zootehnie și horticultură de la fermierii din zonele rurale, acolo unde lipsesc bancomatele. De altfel, „decontarea cu oamenii de la țară se face doar în numerar- populația este îmbătrînită, ce face imposibilă achitarea cu card bancar”, punctează expertul.

„Mai mult ca atît, acei vîrstnici (și aici mă refer nu doar la cei care vînd, dar și la achizitorii care cumpără) nu știu să se folosească cu cardul, și cu cardurile lor se pot face diverse escrocherii din lipsă de informare. Aici se resimte o nuanță antisocială a proiectului, pentru că are loc impactarea directă a păturii sărace și vulnerabile a societății. Pentru acești cetățeni se crează noi obstacole și costuri adiționale ca deschiderea conturilor în bancă, deplasări spre filiale, etc”, a precizat Rija.

Modificările propuse i-ar putea face pe unii agenți economică să piardă potențiali furnizori de producție de fitotehnie și zootehnie.

„Totodată, pentru agenții economici, care lucrează oficial, apare riscul să piardă potențiali furnizori de producție de fitotehnie și zootehnie, pentru că există cazuri cînd persoanele fizice nu sînt cointeresate în oficializarea tranzacției, important să primească banii. Și aici la sigur vor apărea agenți economici mai aventurieri, care vor veni cu propuneri de modalități de plată în numerar, fără declararea oficială a mărfii. Prin urmare, se va accentua concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea, iar economia tenebră va continua să persiste”, este de părere expertul.

În plus, punctează Rija, „trecerea banilor prin bancă nu este gratuită, dar presupune anumite comisioane, care vor fi achitate de agenții economici. Aceste comisioane, la rîndul lor, vor fi incluse în sinecostul produsului autohton, care și așa deseori e necompetitiv la capitolul preț cu marfa din Ucraina”. În acest fel, băncile ar putea obține un control deplin al activității antreprenoriale prin stabilirea diferitor comisioane.

Expertul consideră că o modalitate mai ecologică ar fi implimentarea unei strategii de stimulare a plăților prin transfer, dar nu o lege cu caracter de restricționare.

La unele riscuri se referă și Centrul Național Anticorupție (CNA) în raportul anticorupție realizat asupra proiectului de lege privind efectuarea decontărilor în numerar. Expertul CNA recomandă autorului revizuirea prevederilor proiectului la capitolul plăților sub formă de dividende incluse în art. 6 alin. (1) lit. f), întrucît „ poate periclita eficiența măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și transparența finanțării partidelor politice şi a campaniilor electorale”.

„...utilizarea banilor (lei, euro sau dolari americani, cash ori pe card, plată facturi, cota parte din afacerile „protejate”, împrumut de bani), în calitate de mijloace de corupere, constituie liantul determinant al activității infracționale, în contextul implicării părților în manifestări de corupție și săvîrșirea infracțiunilor contra bunei desfășurări a activității atît în sfera publică, cît și cea privată (coruperea active/pasivă, darea/luare de mită, etc.)”, se menționează în raport.

Aceeași sursă indică faptul că, pe parcursul anilor 2020-2021, unii agenți economici au achitat dividende în valoare de 36,4 mil. lei, în anul 2022 au intrat în procedură de insolvabilitate cu datorii la bugetul asigurărilor sociale în valoare de 2,5 mil. lei . Astfel, în 16 cazuri, agenții economici, după achitarea dividendelor, în anul următor au fost în imposibilitatea de a-și onora obligațiile față de BASS. Procedura de insolvabilitate atrage după sine riscuri semnificative la stabilirea prestațiilor. În urma controalelor efectuate în 15 cazuri a fost sesizat organul de urmărire penală din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, privind întrunirea indicilor de insolvabilitate intenționată.