Moldova va achiziționa gaze prin UE: ce înseamnă aceasta?

Consiliul European a anunțat, la 25 martie, noi măsuri pentru diminuarea dependenței europene de energia rusă, inclusiv o platformă comună de achiziție care va fi deschisă și țărilor din Balcanii de Vest, precum și celor trei Parteneri estici asociați: Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Liderii UE au convenit că statele membre vor lucra împreună pentru achiziționarea comună voluntară de gaze naturale, gaze lichefiate și hidrogen. Autoritățile Republicii Moldova au salutat decizia Concluziile Consiliului European în Declarația finală a căruia este inclus angajamentul statelor membre de a achiziționa în comun gaze naturale, gaze lichefiate și hidrogen. Ce s-a întîmplat, ce s-a schimbat și ce se va întîmpla și se va schimba în viitor în urma deciziei Consiliului European, inclusiv pentru Republica Moldova, au discutat invitații dezbaterii publice, organizate de Agenția de presă IPN.

Explicînd termenii, Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a relatat că Consiliul European face parte din cele șapte instituții foarte importante ale UE, consacrate de Tratatul de la Lisabona, ca organizație care definește agenda politică a Uniunii Europene, iar pe plan extern acționează ca un șef colectiv de stat. Această instituție este compusă din lideri naționali, șefi de state și de guverne ai țărilor UE. Consiliul European aduce puterea executivă a statelor membre la un numitor comun în cadrul UE și influențează domeniile politice de profil foarte înalt. Consiliul European nu are competențe legislative, dar are competențe în înaltele numiri, așa cum este numirea propriului președinte, a înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe și securitate, președintelui băncii centrale și propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene.

„Consiliul European are putere de influențare a executivului colectiv al Comisiei Europene și este un fel de autoritate politică supremă. Concluziile de pe urma întîlnirilor din 24 și 25 martie au cinci domenii cheie în care UE și-a manifestat voința politică. Este vorba despre; agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și modul în care UE intenționează să acționeze în continuare; apărare și securitate și măsurile care urmează să le întreprindă Comisia Europeană; securitatea energetică, economie și dezvoltare economică a Uniunii Europene în noile condiții; combaterea pandemiei COVID-19 și pregătirea Summit-ului UE-China”, a spus Igor Boțan.

În opinia expertului, este vorba despre decizii importante pentru că se atestă un context nou pentru Europa, în care ordinea internațională existentă este contestată de Federația Rusă care pretinde să fie un pol al lumii multipolare și a agresat Ucraina. „Acest lucru face ca UE să-și revadă multe din politicile sale esențiale, iar cel mai important lucru este cum să-și stabilească independența energetică față de Federația Rusă, care în ultima jumătate de an a recurs la șantaj energetic împotriva Uniunii Europene și a țărilor din Europa. Noua abordare a UE este îndreptată spre înlăturarea șantajului la care a recurs Federația Rusă, în calitate de așa numită putere energetică internațională, care folosește aceste pîrghii în scopuri politice. Noua strategie energetică urmează a fi încă elaborată de Comisia Europeană și pînă în luna iunie va fi perioada de reflecție asupra acestei noi abordări”. În acest context, Igor Boțan crede că li autoritățile din Moldova au de făcut un șir de lucruri foarte importante.

Adrian Băluțel, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, susține că Consiliul European a emis o declarație prin care a dat anumite directive politice și de securitate energetică în UE referitor la procesul de achiziție a resurselor energetice. „Acest lucru urmează să fie transpus într-o nouă strategie a Uniunii Europene cu privire la securitatea energetică și acolo vor fi stipulate la modul practic cum se întîmplă acest proces, această negociere, precum și în ce condiții țările membre a UE pot participa în acest proces. Important e că la această etapă, Consiliul European avînd o putere politică foarte mare în cadrul Uniunii Europene, a menționat expres Trio-ul Asociat - Georgia, Ucraina și Republica Moldova - și țările din Balcanii de Vest, ca țări asupra cărora politica de securitate energetică a Uniunii Europene trebuie și poate să se răsfrîngă. Acest lucru înseamnă că Uniunea Europeană este preocupată nu doar de securitatea energetică a țărilor membre ale UE, dar și într-un context mai larg, a țărilor care au ambiții de asociere cu UE, de o integrare mai profundă cu UE”, a spus Adrian Băluțel.

Deputatul PAS crede că procesul de aderare la UE oferă posibilități Republicii Moldova, sau oricărei țări care este în procesul de aderare la UE, de a face parte din mai multe programe accesibile pentru țările membre UE. „Este important că UE, indiferent de statutul de membru sau non-membru UE, vede regiunea din care face parte Republica Moldova ca una afectată de criza energetică și-și dorește să ofere anumite pîrghii de securitate energetică și pentru Republica Moldova și pentru țările afectate din regiune. Includerea Republicii Moldova în lista țărilor care vor putea accesa aceste resurse energetice în comun, demonstrează o preocupare a UE față de securitatea energetică a Republicii Moldova. Este o deschidere politică pentru o integrare mai profundă dintre UE și Republica Moldova. Sper ca mecanismele prin care acest lucru se va întîmpla vor fi cît mai accesibile pentru Moldova și nu vor exista diferențe comparativ cu statele membre”, a spus el.

Expertul în securitate energetică, Sergiu Tofilat, consideră că opțiunea de a achiziționa gaze în comun vine ca răspuns la agresiunile și tentativele de șantaj care vin din partea Kremlinului prin intermediul Gazprom, care este mai curînd o extensie a ministerului rus de externe și care folosește gazul ca o armă politică, ca un instrument de a înfăptui anumite scopuri politice. „În cazul dat, este vorba de un jucător care asigură aproximativ 40% din consumul de gaze în UE și acum situația se schimbă. Dacă Gazprom s-ar fi condus de politici corporative și interese economice și ar fi eliminat scopurile politice, atunci Moldova nu ar fi asistat la această inițiativă. Vladimir Putin încearcă să șantajeze orice stat care împărtășește valori democratice, respectă drepturile omului, în special dreptul cetățenilor de a-și alege singuri conducerea țării, evident că asta reprezintă un pericol pentru regimul său și el cu tot dinadinsul încearcă să anihileze orice aspirație democratică, anume de asta a și atacat Ucraina”, a spus Sergiu Tofilat.

„În situația în care încerci să creezi o piață concurențială, dar cel mai mare jucător care are cota de 40% din piață nu se comportă cum trebuie, reduce volumele, manipulează cu prețurile, e necesar de intervenit. Scopul deciziei Consiliului European este de a contracara tentativa Gazpromului de a șantaja UE. Cînd e vorba de negocieri, contează cantitatea și prețul. Cel mai probabil, operatorii sistemelor de transport din fiecare țară vor transmite un plan de achiziții sau grafic de livrări, ca cei care vor negocia din partea UE și a țărilor partenere să aibă o imagine clară ce cantități de gaze sînt necesare și în ce perioadă de timp. Respectiv, este un lucru benefic și pentru cei care livrează gaze pentru că ei își pot planifica lesne investițiile și au un orizont de planificare mai larg. Sub aspect comercial, pe Moldova nu o deranjează prin care punct de intrare în țară furnizorul va aduce gaz. El poate aduce gaz din Turcia, sau Polonia, România. Tehnic vorbind, da, traseul livrărilor de gaze se poate schimba. Dacă gazul va fi dus la terminale LNG din Polonia, de exemplu, atunci fizic el nu va fi livrat în Moldova, fizic volumul de gaz va rămîne în UE, dar va fi luat din tranzitul de gaze care vine din Rusia prin Ucraina spre piața europeană. Dacă gazul va veni din România sau dinspre sud, ruta se va schimba. Moldova acum are posibilitatea tehnică de a aduce gaz prin alte trei rute alternative, dar pentru acoperi integral consumul, mai ales în raioanele de sud, neapărat trebuie să fie gazoductul transbalcanic activ”, a spus expertul în securitate energetică.

Dezbaterea publică la tema „Republica Moldova va achiziționa gaze prin Uniunea Europeană: ce înseamnă aceasta și la ce efecte ne putem aștepta?”, organizată de IPN, a fost ediția a 232-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.