Expert: În 25 de ani leul moldovenesc a trecut prin două șocuri puternice

Moldovenii resimt mai mult decît populația din alte țări fluctuațiile cursul valutar, în condițiile în care veniturile valutare ale cetățenilor noștri obținute din remitențe sînt mult mai mari decît veniturile salariale obținute în țară în lei moldovenești, consideră economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, majoritatea tranzacțiilor mari sînt efectuate în valută străină. O parte considerabilă a economiilor și depunerilor în bănci la fel sînt deținute în valută străină. Valuta este atotprezentă și orice fluctuație pe piața valutară, fie aprecierea sau deprecierea unei valute, afectează practic toți cetățenii.

Economistul arată că a elaborat un indicator denumit stresul valutar, care măsoară variația zilnică a leului față de dolarul SUA și se sumează lunar, trimestrial și anual. ”Cetățenii noștri au trecut prin două cele mai puternice șocuri în 1998-1999 și 2015”, scrie pe blogul său Veaceslav Ioniță.

În 1998-1999 șocul a durat un an jumate și s-a manifestat prin deprecierea de 2,6 ori a monedei naționale de la 4,8 lei/pentru un dolar (tr. III 1998) la 12,4 lei/pentru un dolar (tr. I 2000). În 2015 șocul valutar a fost provocat de doi factori – jaful bancar și speculația valutară (tr. I 2015), care pînă în prezent nu a fost investigată de către autorități. Deprecierea valutei a fost de doar 30 la sută de la 15 lei pentru un dolar (tr. IV 2014) la 19,9 lei pentru un dolar (tr. IV 2015). Însă șocul valutar a fost de 137,5% provocat nu atît de deprecierea valutei, cauzată de jaful bancar, cît de speculația valutară care a avut un impact mult mai puternic pe piața valutară decît jaful bancar propriu zis.

Cele mai bune perioade pentru moneda națională sînt anii 2005-2006, cînd am avut cea mai longevivă stabilitate pe piața valutară.

În 2018 stresul valutar a intrat în parametrii obișnuiți pentru Republica Moldova. În luna noiembrie 2018 acesta a constituit 2,3 la sută cea ce este mai puțin decît media lunară pe ultimii trei ani care este de 2,6 la sută. Pînă la finele anului, dacă nu se întîmplă nimic extraordinar stresul valutar anual va fi sub 31 la sută cea ce este minimul din ultimii trei ani.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în trimestrul doi al anului 2018 „o pondere importantă” în veniturile disponibile ale populației „dețin transferurile bănești din afara țîrii, contribuția acestora fiind de 16,5% din total venituri”. Volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a atins, în zece luni, nivelul de 1067,04 milioane de dolari SUA, cu 7,9 la sută mai mult decît în aceeași perioadă a anului precedent, conform BNM.

Date ale Băncii Naționale a Moldovei arată că în trimestrul trei al acestui an 38,8 la sută din totalul creditelor noi au fost acordate de bănci în valută străină.