În pofida dinamicii economice pozitive din ultimele luni, se amplifică tendințele ce ar putea periclita creșterea economică în perioada imediat următoare.
Factorii care pot limita expansiunea economică sînt determinați de vechile greșeli ale economiei naționale: competitivitatea scăzută și productivitatea joasă a muncii, dar și condițiile climaterice, și implicațiile alegerilor din toamnă asupra mediului de afaceri. Constatările au fost făcute într-o conferință de presă la IPN, la care Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat o nouă ediție a publicației trimestriale „Realitatea Economică”, transmite IPN.
Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup, spune că experții Centrului au identificat mai multe constrîngeri care pot periclita creșterea economică. Acestea țin de competitivitatea scăzută a economiei moldovenești pe fonul aprecierii monedei naționale, care va duce la deficit comercial și deficit de cont curent, în paralel cu competitivitatea scăzută a muncii, care va afecta inclusiv exporturile. Lipsa precipitațiilor ar putea compromite recolta agricolă la mai multe culturi, chiar dacă în primele luni producția agricolă, în special cea animalieră, a cunoscut o creștere. Riscul factorilor electorali se va manifesta și el prin reticența companiilor private de a investi, cu repercusiuni și asupra creditării bancare. În plus, o serie de inițiative cu tentă electorală care deja au fost lansate, cum sînt programul „Drumuri bune pentru Moldova” sau Programul „Prima Casă”, care nu au o acoperire bugetară clară, riscă să afecteze stabilitatea finanțelor publice.
Referindu-se la evoluția economică pe sectoare, Alexandru Fală, director program „Sectorul monetar și modelare economică” în cadrul Expert-Grup, a menționat că în agricultură în primul trimestru al anului curent s-a înregistrat o creștere minoră de 1%, care a venit după ce în trimestrul IV al anului 2017 a fost o creștere de aproximativ 20%. Ușor a avansat producția animalieră și sectorul zootehnic. În sectorul industrial creșterea a fost determinată de industria prelucrătoare, care a crescut în primele patru luni ale anului cu peste 10%. Cît ține de comerțul intern, dinamica este bună, unica componentă în descreștere este comerțul cu ridicata.
Economistul Iurie Morcotîlo a remarcat că primele trei luni ale anului curent salariul real a crescut cu peste 7%. Au crescut în această perioadă și remiterile, cu peste 20%. Colectările în cugetul public național au crescut cu 10%, ceea ce înseamnă mai puțin decît anul trecut, cînd a fost 20%. Cheltuielile au crescut lent pentru că există incertitudinea finanțării de către UE. Cheltuielile sînt transferate pentru a doua jumătate a anului, pentru inițiative cu tentă electorală.
Potrivit economistului Dumitru Pîntea, moneda națională s-a apreciat în primele trei luni în medie cu circa 15% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cursul de schimb leu-dolar înregistrează cea mai mică valoare din ultimii trei ani, ajungînd la circa 16,4 lei pentru un dolar. În sistemul bancar stocul total al creditelor scade pentru că creditele oferite anterior sînt rambursate într-un mod prea rapid.
Referindu-se la situația în comerțul exterior, expertul Vadim Gumene a spus că acesta s-a dinamizat în primele luni ale anului pe baza exporturilor, care a crescut cu peste 28%. S-au dinamizat exporturile către UE și s-au reluat parțial exporturile către Federația Rusă în contextul ridicării restricțiilor comerciale la import.
Potrivit Expert-Grup, în cadrul deciziilor de politică economică trebuie luat în considerare Indicele de Alertă Timpurie (IAT), calculat trimestrial de către Expert-Grup, care permite înțelegerea timpurie a situației din economie și tendința. Acesta este format din șase indicatori care aproximează PIB-ul, doar că este prezentat mai devreme cu circa patru luni.
Adăuga comentariu