De ce PIB-ul Moldovei a fost mai mic în 9 luni din 2023, față de 2022

PIB-ul Republicii Moldova a fost cu 0,4% mai mic în primele nouă luni ale lui 2023, față de aceeași perioadă din 2022. Potrivit datelor provizorii, agricultura și sectorul IT sînt printre domeniile cu cea mai mare creștere, la polul opus fiind industria şi comerţul.

„În ianuarie-septembrie 2023, potrivit datelor preliminare, PIB a constituit 214,4 miliarde lei, prețuri curente de piață, fiind în descreștere, în termeni reali, cu 0,4% față de ianuarie-septembrie 2022”, transmite Biroul Național de Statistică (BNS), notează Noi.md cu referire la mold-street.

Agricultura a avut cea mai mare creştere în trimestrul III şi în 9 luni

De asemenea, BNS a calculat că în trimestrul III al lui 2023 PIB-ul Moldovei a constituit 80,5 miliarde lei, prețuri curente de piață, în creștere – în termeni reali – cu 2,6%, stimulată în special de evoluţiile pozitive din agricultură.

Astfel, valoarea adăugată brută (VAB) din agricultură a crescut cu 37,7%, în timp ce în informații și comunicații a crescut cu 11,7%.

Pe seria ajustată sezonier, PIB în trimestrul III 2023 s-a majorat cu 3,4% comparativ cu trimestrul III 2022 și s-a redus cu 0,8% comparativ cu trimestrul II 2023.

Influență pozitivă asupra evoluției PIB în primele nouă luni ale anului 2023 au avut următoarele activități, potrivit BNS:

• agricultura (a generat creșterea PIB cu 2,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 28,8%;
• sănătate și asistență socială (+0,8%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 14,4%;
• informații și comunicații (+0,7%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 10,7%;
• tranzacții imobiliare (+0,3%), cu o pondere de 6,6% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 5,1%;
• activități de cazare și alimentație publică (+0,3%), cu o pondere de 1,6% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 24,6%.

Ce domenii trag în jos economia

BNS precizează că, în 9 luni ale 2023, o contribuție negativă au avut următoarele activități:

• comerț cu ridicata și cu amănuntul;
• întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (a generat scăderea PIB cu 2,0%), cu o pondere de 16,8% la formarea PIB și o reducere a VAB pe activitățile respective cu 11,0%;
• industria prelucrătoare (-0,7%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,7%;
• construcțiile (-0,6%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 8,6%;
• producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,6%), cu o pondere de 2,0% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 22,8%.

Totodată, impozitele nete pe produs cu o pondere de 13,9% la formarea PIB, au cauzat descreșterea acestuia cu 1,0%, volumul impozitelor nete micșorîndu-se cu 7,1%, susţine BNS.

Prognoze pesimiste

Autorităţile se aşteaptă că în acest an economia Republicii Moldova va creşte cu circa 2%, iar anul viitor va accelera cu 3,5%.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, susţine că pentru a nu „rămîne la coada Europei” Republica Moldova ar avea nevoie de o creștere anuală de 8-10% în următorul deceniu.

„Noi nu ne putem permite luxul să creștem cu 3-5% anual”, afirmă ministrul în podcastul video „Pe Agendă”, de la Europa Liberă, spunînd că vede „primele semne de recuperare”. Prognoza Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este mult mai pesimistă. BERD estimează că economia Republicii Moldova va stagna în 2023 cu o creştere de 0%, care va fi urmată de o creștere de 3,5% în 2024.

Amintim că, în 2022, Republica Moldova a înregistrat o scădere economică cu 5%, arată datele actualizate ale MDED.

Economiştii de la Expert-Grup deşi sînt mai optimişti decît Guvernul şi BERD, estimînd o creştere de 3,3% a PIB-ului în acest an, constată că 2023 „va fi primul, din ultimele două decenii, cînd creșterea nu va fi suficientă pentru a compensa pierderile din recesiunea anului precedent".

Potrivit lor, evoluţiile pozitive din economie sînt rezultatul creșterii compensatorii în agricultură de circa 30%, pe fundalul unui an agricol relativ favorabil.

„Fără contribuția agriculturii, economia aproape că ar fi stagnat. Industria și comerțul intern urmează să stagneze din cauza unei cereri interne și externe slabe, iar construcțiile urmează chiar să rămînă pe minus din cauza nivelului înalt de incertitudine și a scăderii activității investiționale”, constată Expert-Grup.