Proteste în Armenia: Aproximativ 190 de protestatari au fost reținuți

Aproximativ 190 de persoane au fost reținute în această dimineață la Erevan. Aceștia au ieși la protest pentru a cere demisia prim-ministrului armean Nikol Paşinian, scrie Ria Novosti.

Potrivit opoziției, luni dimineață era planificată demararea unor acțiuni de amploare cum ar fi blocarea străzilor și a autostrăzilor. Traficul în centrul Erevanului este planificat să fie paralizat.

Mii de persoane au protestat duminică în capitala Armeniei, Erevan, pentru a avertiza guvernul faţă de orice concesie făcută Azerbaidjanului în conflictul asupra enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, transmite AFP.

Manifestanţii au cerut demisia premierului Nikol Paşinian, pe care opoziţia îl acuză că ar dori să cedeze Azerbaidjanului întreaga enclavă Nagorno-Karabah, după ce el a declarat anterior că „comunitatea internaţională îndeamnă Armenia să-şi diminueze exigenţele”.

„Paşinian a trădat încrederea oamenilor şi trebuie să plece”, a clamat în faţa protestatarilor vicepreşedintele parlamentului şi lider al opoziţiei, Işkan Sagatelian.

Acesta a mai susţinut că mişcarea de protest „va conduce la răsturnarea guvernului în viitorul apropiat”.

Armenia şi Azerbaidjan îşi dispută provincia Nagorno-Karabah din anii ’90. Ultimul lor război, purtat în toamna anului 2000, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrîngeri iminente a trupelor armene.

Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90.

Armenia are în mod tradiţional relaţii strînse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivînd că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.