Stefăniță despre lucrările de pe 31 august: ”Toți ar trebui să iasă din spiritul de baladă și fabulă”

În cazul caldarîmului descoperit pe strada 31 august 1989 din capitală, atît autoritățile municipale, cît și cele centrale ar trebui să iasă din spiritul de spus balade și fabule și să își unească forțele pentru a valorifica filele de istorie care au fost descoperite.

Opinia aparține lui Ion Ștefăniță, expert în domeniul patrimonial.

Declarația vine după ce astăzi, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan a declarat în cadrul unui interviu că lucrările desfășurate de către Primăria Chișinău în centrul istoric al capitalei sînt ilegale.

Oficialul susține că municipalitatea efectuează lucrările de înlocuire a învelișului de asfalt în mod ilegal, în condițiile în care nici Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), nici Agenția Națională Arheologică (ANA), nu ar fi emis avize pozitive sau expertize pentru începerea lucrărilor.

Potrivit lui Ion Ștefăniță, oficialii nu fac altceva decît să comenteze, pe cînd în cazul de față este nevoie de acțiuni.

”Ei știu doar să comenteze. Eu am dat soluția de compromis încă la finele lunii și anume ca pe o suprafață limitată să fie valorificat caldarîmul o etichetă informativa ca un exponat în aer liber ori în fața Muzeului Național, ori a celui de Artă”, a declarat Ștefăniță pentru Noi.md.

Totodată, acesta a contrazis declarațiile făcute de Prodan, spunînd că lucrările realizate de primăria capitalei sînt absolut legale.

”Lucrările sînt absolut legale. Iar Ministerul trebuie să conlucreze cu municipiul. Dacă caldarîmul de pe această stradă se declară de importanță națională, atunci să se aplice art. 42 din Legea 1530 și în acest caz, Ministerul Culturii trebuie să cofinanțeze acest segment prin punerea în valoare a acestei pagini de istorie, pavajul care este o operă de modernizare a Chișinăului în perioada celui mai longeviv primar de Chișinău, Carol Schmidt. De fapt așa cum s-a făcut un concurs la Filarmonica Naționale, la fel ar putea să se facă și în cazul caldarîmului de pe 31 august - un concurs deschis pentru arhitecți și urbaniști care ar valorifica frumos această porțiune de drum”, a declarat expertul.

Potrivit istoricilor, caldarîmul ar data din perioada cînd primarul Chişinăului era Carol Schmidt. Ștefăniță a menționat că în acest caz este nevoie de soluții viabile care ar permite și fluidizarea transportului, dar și valorificarea pavajului.

”Deoarece aceste porțiuni de caldarîm coincid cu spațiul rezervat pentru pistele de ciclism, conform proiectului elaborat de Chișinăuproiect, se cere o modificare a proiectului pe acest segment. Personal, am dat soluția de compromis și anume cea ca pe o suprafață de 20-40 m2 sa fie frumos și original amenajat teritoriul. Dat fiind faptul că este o denivelare, caldarîmul îl punem sub sticlă organică de grosimea 200mm, care este rezistență la greutate, bicicleta. Eh, ce proiect frumos ar fi, dacă ar ieși toți din spiritul de baladă si fabulă”, a mai declarat Ștefăniță.

Un exemplu de acest gen, cînd caldarîmul istoric a fost pus sub steclă organică se poate regăsi în sudul Franței în localitatea Carcassonne.