Prin legile nepricepute, guvernul va transforma Moldova în deșert african!

Astă primăvară, guvernul Moldovei a aprobat nou Cod Silvic, da vara toată lumea a fost copleșită de o căldură îngrozitoare. Ce anume, în acest cod nou, ne salvează de căldură și secetă? Nimic...

Cum se vede, codul nu a fost scris pentru a combate schimbările climatice iminente, ci pentru a corespunde noilor standarde europene.

Standardele europene-s bune, însă pentru noi - prea mici. Dacă în unele țări europene pădurile acoperă 75% din teritoriu, apoi în țara noastră -11%, indicele cel mai prost în Europa. De aceea trebuie să multiplicăm de multe ori sfaturile europenilor și să creăm legi mai îndrăznețe, care cu adevărat vor restabili pădurile noastre și vor putea contracara schimbările climatice, da nu să le adoptăm pentru a raporta Comisiei Europene.

Iar pentru Moldova cea mai îndrăzneață decizie, despre care au vorbit de multe ori experții, este interzicerea completă a defrișărilor.

Biologul Valeriu Arvat ne-a explicat rolul important, pe care îl joacă rădăcinile arborilor bătrîni în menținerea umezelii în sol și în lupta cu seceta.

La noi, aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, care pot salva solul de secetă. Pădurarii taie copacii prea repede, iar așa-numiții „copaci copți” devin din ce în ce mai tineri.

Care este secretul copacilor bătrîni? Copacii funcționează ca niște pompe uriașe, care ridică apa din straturile inferioare ale solului spre cele superioare, precum și ca baterii, ce pot reține în straturile superioare ale solului umiditatea provenită în urma ploilor. Copacii tineri, spre deosebire de cei bătrîni, doar consumă apa din sol, și numai cei bătrîni au capacitatea de a o trage în sus și a o reține în straturile superioare.

Copacii, ca tot ce e viu pe planetă, constau din carbon și, potrivit biologului Valeriu Arvat, fiecare moleculă de carbon poate menține maximum patru molecule de apă. Studiind relația dintre compoziția solului și starea de sănătate a plantei după metoda medicului american Carey Reams, specialistul moldovean a obținut roade agricole bogate în conținut și de înaltă calitate.

Biologii cunosc: pentru ca o plantă să participe la fotosinteză, e nevoie de trei componente: apă, dioxid de carbon (CO2) și energia luminii (solare), care în cele din urmă oferă copacilor zahăr (glucoză) și oamenilor oxigen (O2).

De exemplu, pentru a construi o moleculă de glucoză e nevoie de 12 atomi de hidrogen. Da hidrogenul ajunge în plantă din apă, prin rădăcini. De aceea, pentru ca planta să se dezvolte, ea este nevoită să tragă și să mențină apa.

Potrivit lui Valeriu Arvat, plantele mici nu sunt capabile să atragă apa din straturile inferioare ale solului, iar dacă straturile superioare se usucă, planta se usucă și ea. Și numai copacii bătrîni, seculari, pot să ridice apa în straturile superioare ale solului, și astfel să ofere umiditate dătătoare de viață plantelor tinere și chiar să umple izvoarele și fîntînile oamenilor. În plus, copacii bătrîni au o coroană mai densă, umbresc mai bine solul și previn evaporarea excesivă a umidității.

Dar pentru că în cele 11% de păduri ale noastre aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, ne aflăm în pragul unui colaps climatic grav. Și pentru a nu transforma Moldova într-un deșert african, trebuie să fie interzisă total tăierea copacilor pentru mulți ani înainte, astfel ca în Moldova să poată reapărea copacii seculari cu un sistem de rădăcini adînci.

Mai jos aducem niște informații importante. Poate că membrii guvernului le vor citi și vor scrie legile potrivite, și atunci rîurile mici ale Moldovei se vor umple, Nistrul va deveni mai adînc, iar noi vom înceta să ne sufocăm din cauza căldurii excesive.

Mecanismul ridicării capilare a apei:

1. Unii copaci, în special cei care cresc în regiuni aride sau semiaride, au rădăcini care pot pătrunde la adîncimi considerabile, uneori ele ajung și la apele subterane. Astfel de rădăcini se numesc rădăcini pivotante, sau profunde.

2. Aceste rădăcini pot să extragă apă din acviferele solului, în care rădăcinile altor plante nu pot pătrunde. Acest lucru este deosebit de important în perioadele de secetă, în care straturile superioare ale solului se usucă.

3. Prin rădăcinile de suprafață, copacii cu rădăcini adînci pot elibera o parte din apa absorbită în straturile superioare ale solului. Acest proces se numește redistribuire hidraulică.

4. Apa eliberată de copac în straturile superioare ale solului devine disponibilă pentru plantele cu rădăcini mai la suprafață. Acest lucru este deosebit de important în ecosistemele cu concurență mare pentru apă.

5. Redistribuirea hidraulică ajută la menținerea microclimei și a biodiversității, oferind acces la apă pentru arbuști și alte plante, care nu pot ajunge la acviferele din profunzimi.

6. Cercetările arată, că în regiunile aride cca 30% din apa absorbită de rădăcinile adînci ale copacilor poate fi redistribuită în straturile superioare ale solului, îmbunătățind echilibrul hidric al ecosistemului. De exemplu, stejarii, care au rădăcini adînci, susțin multe alte specii de plante, mai ales dacă în timpul verii apele de suprafață seacă.

Vladislav Sanduleac,

activist de mediu