Fără termen de prescripție: CC dincolo de cadrul Constituției

La finele lunii iunie,2019 pentru prima oară în istorie Curtea Constituțională din Moldova (CC) a demisionat in corpore, pe fondalul protestelor și a criticii masive la nivel național, dar și internațional. După doi ani, tot mai des ce aud cereri de a-i demite pe actualii judecători constituționali, dar fiind că numărul verdictelor dubioase și politizate, emise de ei, crește încontinuu.

În același timp, în ajunul alegerilor parlamentare în Moldova au loc discuții privind necesitatea reformării CC – autoritatea, care poate să joace unul dintre rolurile principale la totalizarea procesului electoral și să influențeze configurația puterii și alinierea principalelor forțe în spațiul politic.

Anterior, în practica CC s-au acumulat destule verdicte dubioase, care nu numai că au schimbat situația politică din țară după totalizarea alegerilor, ci chiar au intrat în contradicție cu prevederile Constituției. Experții menționează, că în Moldova această autoritate are o influență colosală și se plasează deasupra tuturor celorlalte instituții publice. În rezultatul unui șir de amendamente legislative, împuternicirile ei au devenit, practic, nelimitate.

Între timp, experții constată că în componența CC tot mai des ajung persoane gata să se implice fără scrupule în domeniul constituțional, să servească îndeplinirii scopurilor și sarcinilor unei părți a clasei politice și să contribuie la obținerea avantajelor politice și economice de moment. Dar, ieșind în acțiunile lor dincolo de cadrul constituțional, membrii CC nu trebuie să uite de iminenta răspundere, fără termen, pentru trădare de patrie: acțiunile de acest fel nu au termen de prescripție și neapărat vor fi pedepsite.

Previzibil și loial

”Dosarul Manole”: președinta CC este verificată privind interesele personale

Din cei șase judecători CC doi îi numește guvernul, doi – parlamentul și doi – Consiliul suprem al magistraturii. În prezent, ”în palmaresul” CC s-au acumulat destule verdicte care schimbă situația politică din țară, reieșind din totalurile alegerilor. Astfel, la timpul său, o rezonanță puternică a avut decizia CC privind verificarea constituționalității alegerilor prezidențiale din 16 decembrie, 2011, dar și a deciziei parlamentului privind anunțarea alegerilor repetate la 15 ianuarie,2012. Ambele acte au fost recunoscute neconstituționale din cauza încălcării principiului votului secret. În rezultat, desfășurarea alegerilor repetate ale șefului statului a devenit imposibilă, și coaliția aflată atunci la guvernare a primit timp suplimentar pentru a căuta un candidat potrivit pentru funcția de președinte.

Actuala componență a Curții a fost formată din persoane ale căror simpatii politice, în majoritate, nici nu se pun la îndoială. Despre aceea că multe decizii poartă un caracter politic și se înscriu în agenda unui partid concret, probabil, nu a vorbit doar cel lenos. Istoria se repetă: precedenta componență a CC , care a demisionat acum doi ani, la fel era previzibilă într-o măsură suficientă pentru ca actorii interesați în anumite scenarii să se poată lăsa în nădejdea ei. Fie influența decisivă asupra configurației puterii și alinierea principalelor forțe în spațiul politic al Moldovei, fie contribuția la remanierile pe scară largă în structurile puterii sau sprijinirea desfășurării alegerilor parlamentare anticipate în caz că nu se reușește formarea unei majorități parlamentare loiale.

CC de modelul anului 2019 s-a făcut de pomină prin verdictele privind dizolvarea parlamentului de legislatura X, recunoașterea neconstituționalității deciziilor noii coaliții de guvernare, înlăturarea președintelui de atunci, Igor Dodon, și transmiterea temporară a împuternicirilor șefului de stat către premierul interimar pentru dizolvarea parlamentului și numirea alegerilor anticipate – toate aceste decizii depășeau cadrul constituțional și provocau intrarea țării într-o criză politică gravă. CC nu doar că a mers împotriva Constituției, ea a încălcat propriile reguli de procedură, prin adoptarea în grabă, fără o examinarea evenimentelor care au avut loc și fără acces la documente.

Experții menționează, că deși în a.2019 CC nu a putut menține la putere Partidul democrat, ea a asigurat rezerva de timp necesară pregătirii căilor de retragere. În zilele dualității puterii de stat, persoanele interesate au reușit să ”șteargă urmele” și să ascundă sau să nimicească materialele care le compromiteau. După modificarea conjuncturii politice, la o ședință extraordinară a CC au fost anulate mai multe decizii emise în favoarea PDM. Mihail Poalelungi, președintele CC, a demisionat, după el au făcut-o și ceilalți judecători.

În condițiile unui evident conflict de interese

În Moldova, CC are o influență colosală, ea se află oarecum deasupra celorlalte instituții publice. Pe parcursul ultimilor ani, în legislație au fost introduse amendamente, care asigură membrilor CC inamovibilitatea și imposibilitatea tragerii la răspundere nici în timpul mandatului, nici după expirarea acestuia. În plus, CC a obținut dreptul de a bloca operativ orice legi, decizii guvernamentale, decrete prezidențiale și chiar acorduri internaționale. În unele cazuri, pentru aceasta este suficientă o dispoziție oficială a președintelui CC.

«Cireașa de pe tort» au devenit amendamentele care extind împuternicirile CC asupra actelor de drept aprobate înainte de adoptarea Constituției. Asta în timp ce modificările la Legea privind Curtea Constituțională și Codul de jurisdicție constituțională le înaintează însăși CC. În rezultatul recroirii legislației, CC a obținut definitiv un statut ”supra-stat”, cu împuterniciri nelimitate.

Pe acest fondal, în practica CC din ultimii ani au fost destule decizii, care au șocat nu numai țara, dar au avut o rezonanță largă și dincolo de hotarele Moldovei. Multe probleme care pot și trebuie să fie soluționate de CC reieșind din prevederile Constituției și normele democratice, primeau o interpretare pur politică, camuflată cu fraze înalte și subtilități juridice. Deseori în adresa CC răsună nu numai acuzații de sprijinire a anumitor interese politice, dar chiar și de activitatea antistatală, care reprezintă un pericol pentru securitatea națională a țării.

În CC din Moldova, majoritatea voturilor aparține cetățenilor români, care a jurat credință statului vecin și a promis «să fie devotați patriei și poporului român, să apere drepturile și interesele naționale, să respecte Constituția și legile României”. În aceste condiții, CC a emis în mod repetat decizii neunivoce și evident politizate, departe de sarcinile principale și care balansau la limita legalității. În unele cazuri judecătorii mergeau împotriva Constituției Moldovei în condițiile unui evident conflicte de interese, ce ține de cetățenia lor română. Cea mai de rezonanță, în acest șir, a fost decizia emisă în decembrie,2013 privind denumirea limbii de stat. În ea CC a recunoscut prioritatea unui act politic - Declarația de independență , care vorbește despre limba română, față de Constituția RM, în care limba de stat este numită moldovenească. Mulți constituționaliști văd un nonsens în faptul că cetățenilor altui stat li se permite să tălmăcească prevederile Constituției naționale și să se expună pe marginea acordurilor internaționale ale țării.

Ulterior CC a aprobat inițiativa legislativă a unui grup de deputați privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească”, în art.13 al Constituției, cu sintagma ”limba română”. Nu s-a ajuns la examinarea proiectului de lege în parlament, însă decizia CC a creat premise pentru noi speculații și o nouă tensionare a situației.

În a.2018, o rezonanță largă a avut decizia CC prin care a fost recunoscută învechită Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul țării noastre. Ea conferea limbii ruse în Moldova statutul de limbă de comunicare interetnică și garanta folosirea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ebraică, idiș, țigănească, a limbilor altor etnii care trăiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesităților cultural-etnice. Mai mulți experți au numit această decizie antipopulară și anticonstituțională, un demers politic din partea persoanelor care posedă cetățenia altui stat.

Pe cale distrugerii suveranității și statalității

Dodon: CC a devenit instrument politic. Urmează lupta dură la anticipate

Unele decizii ale CC au avut un rol nefast în domeniul prevenirii și combaterii corupției. În esență, verdictul contradictoriu i-a eliberat pe funcționari de controalele autorităților anticorupție. Judecătorii au declarat neconstituționale un șir de stipulări importante din Legea privind testarea integrității profesionale, fapt care la acel moment a blocat aplicarea ei în raport cu toate persoanele de demnitate publică.

Mulți experți cred că CC a avut un rol –cheie în crearea condițiilor pentru ”jaful secolului”, prin modificarea prevederilor care apărau sistemul bancar de escrocheriile majore. Veaceslav Negruța, actualul consilier prezidențial în probleme economice, pe post de expert Transparency International declara, că CC a deconectat ”butonul roșu” care permitea blocarea tranzacțiilor dubioase. Printre altele, CC a anulat competențele Centrului național anticorupție de a sista tranzacțiile dubioase, precum și obligativitatea băncilor de a raporta toate operațiile care depășesc suma de 500 mii de lei. În plus, judecătorii au suspendat interdicția Băncii naționale de a oferi unui beneficiar sume mai mari de 100 – 500 mln. de lei.

Grație CC, în țară au loc și modificări semnificative de personal – în instituțiile-cheie, dar și în eșalonul superior al puterii de stat. Multă lume își amintește cum, grație sprijinului din partea CC, Corneliu Gurin demis de parlament a revenit în fotoliul de procuror general. Astfel, controlul asupra Procuraturii generale a fost întors Partidului democrat. CC în mod repetat s-a implicat și în soluționarea altor probleme de personal: de la anularea demiterii directorilor ANRE la indicații parlamentului privind necesitatea alegerii imediate a unui nou spicher și asistență pentru înlăturarea din funcția principală din legislativ a persoanelor nedorite.

Cu sprijinul CC, a fost în mod repetat utilizat scenariul înlăturării din funcție a președintelui Igor Dodon, în scopul semnării diverselor decrete: privind numirea ministrului apărării și a altor membri ai guvernului, promulgarea legilor privind combaterea propagandei străine, transmiterea teritoriului fostului stadion republican pentru construirea ambasadei SUA, marcarea Zilei Europei la 9 mai, privind noul Cod al audiovizualului, precum și subordonarea carabinierilor guvernului. Ulterior, nu doar experții naționali, dar și Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a considerat ilegală această practică.

După parlamentarele din februarie, 2019, deputații nu reușeau să creeze o coaliție de guvernare. Atunci tot mai des răsunau opinii privind organizarea alegerilor anticipate conform altor reguli. Blocul ACUM a înregistrat chiar în parlament o inițiativă privind anularea sistemului electoral mixt și revenirea la alegerile conform listelor de partid. Dar CC prin decizia sa a blocat, de facto, introducerea oricăror modificări în sistemul votului în cazul desfășurării alegerilor anticipate. Mulți au menționat atunci, că la acel moment verdictul CC, la fel ca multe altele, se înscria în agenda Partidului democrat.

Actuala componență a CC ține pasul cu predecesorii. Din cele mai recente episoade, nu putem trece cu vederea criza politică ce ține de mimarea formării guvernului și lezarea drepturilor majorității parlamentare formate. Președinta Maia Sandu a declarat ca principal scop politic desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, fără formarea unui guvern, după care să urmeze dizolvarea forțată a parlamentului. Ea a înaintat intenționat candidaturi fără șanse de a fi aprobate, pentru a provoca dizolvarea parlamentului – spre exemplu, pentru candidatura Nataliei Gavriliță, propusă de președintă, nu au votat nici măcar reprezentanții partidului pro-prezidențial PAS. Pe de altă parte, s-a consolidat o majoritate parlamentară, care dorea formarea unui guvern și asigurarea stabilității organului executiv – o condiție absolut necesară pentru combaterea pandemiei în Moldova.

Dar, în ciuda existenței unei majorități parlamentare formate, care a propus o candidatură pentru funcția de prim-ministru, la 15 aprilie, 2021 CC îi permite președintei să dizolve legislativul. Decizia a fost luată de trei judecători din cinci. Specialiștii în drept constituțional au menționat numeroase încălcări la luarea acestei decizii, au atras atenția, spre exemplu, la faptul că judecătorul în acțiune Nicolae Roșca a fost membru al partidului ”Acțiune și solidaritate”, fondat de actuala președintă, căreia i-a acordat și servicii de avocat.

Printre alte decizii ce corespund agendei unei forțe politice concrete este și anularea stării de urgență, declarate de parlament în contextul nivelului înalt de infectări cu coronavirus , reîntoarcerea împuternicirilor președintei de a coordona activitatea Serviciului informații și securitate, anularea amendamentelor la Legea privind Consiliul superior al magistraturii și anularea mandatelor celor patru membri ai acestei autorități, aleși de parlament.

Cine va «reseta» Curtea Constituțională?

Curtea Constituţională: Reformare nu dizolvare

Mulți experți și politicieni accentuează faptul, că s-a schimbat atitudinea societății față de această autoritate. Tot mai mulți oameni înțeleg, că în prezent CC emite decizii politice, își permite să se implice în materia constituțională și să schimbe Constituția așa cum le convine anumitor persoane. Specialiștii în drept constituțional atrag atenție la numeroasele încălcări din partea CC la emiterea verdictelor, la faptul că judecătorii modifică cu regularitate legile gramaticii, a filologiei și lingvisticii, schimbă sensul cuvintelor. Și toată lumea înțelege, că multe dintre deciziile-cheie membrii CC le emit în exclusivitate în interesele unor politicieni concreți.

«Una dintre sarcinile principale ale CC este supravegherea activității puterilor legislativă și executivă, verificarea calității actelor juridice și conformitatea lor Constituției, - menționează unul dintre experții noștri. – Judecătorii trebuie să stabilească dacă inovațiile juridice nu au scopul obținerii unor avantaje politice și economice de moment, străine societății civilizate, democratice, precum și să curme orice imixtiuni nemotivate în domeniul constituționalității. De multe ori CC este unica instituție, care îi poate învăța pe politicieni să respecte Legea supremă.

Dar aceste reguli funcționează într-un stat de drept, în care CC nu-și permite să servească realizarea scopurilor și sarcinilor unei părți a clasei politice. Însă CC din Moldova demult a cedat pozițiile, sub presiunea politicului. Majoritatea absolută a politicienilor moldoveni nu are nevoie de o Curte Constituțională onestă, transparentă și independentă. Ei vor să controleze toată puterea într-un stat, în care CC doar emite deciziile necesare într-un anumit moment și într-o anumită situație. Dar, ieșind în acțiunile lor dincolo de cadrul constituțional, membrii CC nu trebuie să uite de iminenta răspundere, fără termen, pentru trădare de patrie: acțiunile de acest fel nu au termen de prescripție și neapărat vor fi pedepsite».

Chiar dacă în conformitate cu legislația în vigoare nimeni nu este în drept să dizolve CC și să-i tragă pe judecători la răspundere pentru deciziile politizate ilegale, specialiștii în drept constituțional cred că există totuși o posibilitate legală de a ”reseta” activitatea ei. În acest proces, ar putea să-și joace rolul poziția structurilor internaționale notorii, cum ar fi Consiliul de securitate ONU, Curtea europeană pentru drepturile omului și Consiliul Europei, cum a fost și acum doi ani.

În a.2019 Comisia de la Veneția, care de obicei încearcă să nu se implice în procesele interne ale statelor, a dat clar de înțeles, că verdictele CC provoacă comunității internaționale numeroase întrebări și depășesc cadrul Constituției. În același timp, și parlamentul are posibilitatea să-și folosească atribuțiile, căci prin deputații aleși el exprimă voința poporului. Deputații au dreptul să reacționeze la încălcările Legii Supreme de către CC, să adopte o nouă reglementare juridică și în baza ei să sisteze mandatele judecătorilor constituționali în acțiune.

Ion Munteanu