Readucerea la viață

Tema suicidului este una extrem de dureroasă. E o mare tragedie, dacă își curmă viața un adult, dar e și mai dureros dacă decizia de a se sinucide o ia un adolescent, care nici nu a dovedit să trăiască și să se opună realităților, uneori dure, ale zilei de azi.

Statistica proastă

Conform datelor Inspectoratului național de securitate publică, zilnic în Moldova pleacă benevol din viață cel puțin o persoană, alte două fac o încercare de suicid. Anual, în Republica Moldova cca 500 de persoane se sinucid. Conform clasificării Organizației mondiale a sănătății, acesta este un indicator destul de înalt.

Din datele oferite portalului Noi.md de Aliona Dragomerețcaia, șefa departamentului securitatea minorilor a Inspectoratului național de securitate publică al MAI din RM, în 12 luni ale anului 2021 au fost înregistrate 83 de cazuri de încercări de sinucidere a minorilor. Majoritatea absolută a celor care au decis să-și pună capăt vieții erau fete (63 de cazuri). De cele mai multe ori se hotărăsc să facă acest pas minorii de 13-16 ani.

– Printre metodele alese de adolescenți pentru a pleca din viață – administrarea preparatelor medicamentoase și a substanțelor toxice (49 de cazuri), automutilarea (22), strangularea (5), căderea de la înălțime (4), înec, intoxicare cu gaze – cîte un caz, – enumeră A.Dreagomerețcaia. – Cea mai mare parte de încercări suicidale revine copiilor educați de ambii părinți (48), 21 de copii provin din familii incomplete. Celelalte cazuri: copii aflați sub tutelă sau supravegheați de rude, în timp ce părinții muncesc peste hotare, sau care cresc în case de copii de tip familial.

Totodată, 9 dintre adolescenții de ambele sexe, care s-au sinucis în a.2021 (prin strangulare sau cădere de la înălțime ) – aveau între 13 și 18 ani, majoritatea erau educați în familii complete. În șapte dintre cazuri oamenii legii nu au reușit să stabilească cauza suicidului, în două cazuri copiii s-au sinucis din gelozie sau dragoste neîmpărtășită.

A. Dragomerețcaia menționează că la baza comportamentului agresiv al minorului, care poate culmina cu un suicid, pot sta dificultățile de adaptare, eșecurile la școală sau în dragoste, dezechilibrul emoțional pe fondalul divergențelor cu părinții (pentru că aceștia lipsesc sau pentru că nu-și îndeplinesc obligațiunile părintești) sau cu rudele.

Un pas disperat

În rapoartele privind incidentele, întocmite de MAI, deseori apar informații despre cazurile de suicid. Astfel, pe 6 aprilie pe anexa clădirii fostului hotel National a fost găsit cadavrul unui băiat de 19 ani. Oamenii legii nu au depistat semne de moarte violentă, băiatul a decedat pentru că a căzut de la etajul 16. În aceiași zi în or. Sîngerei vecinii au găsit corpul ars al unei femei de 41de ani. Din podul mansardei atîrna o frînghie, alături de cadavru stătea un scaun iar podeaua era stropită cu un dizolvant – oamenii legii au concluzionat că femeia s-a sinucis. O lună în urmă ea divorțase de soț.

Peste cinci zile a devenit cunoscut decesul unui adolescent de 16 ani, care s-a sinucis sărind de la etajul 22 al unui bloc din sectorul Rîșcani. Medicii legiști au găsit pe corpul lui semne caracteristice căderii de la înălțime.

Unul dintre cazurile recente a avut loc în satul Crasnoarmeiscoe, Hîncești, unde în curtea casei a fost găsit spînzurat un băiat de 22 de ani. Dat fiind că medicii legiști nu au găsit pe cadavru semne de moarte violentă, ca bază a fost luată versiunea suicidului.

Cauzele pot fi diferite

Psihologa Elena Bîceva spune că problema suicidului este foarte vastă – e și socială, și etică, și filozofică, și psihologică în același timp. Uneori ține și de diagnoze psihiatrice.

– Cauzele pot fi diferite și la vîrste diferite, – comentează E.Bîceva pentru Noi.md. – Depresia este unul dintre indicatorii cei mai înalți ai suicidului. Oamenii în stare depresivă au idei suicidale, iar unii trec la acțiune, încearcă să se sinucidă și, din păcate, uneori reușesc. Voi menționa că de depresiile persoanelor care au încercat să-și pună capăt zilelor se ocupă psihiatrul. Asemenea pacienți trebuie să fie supravegheați de medic, să primească un tratament medicamentos complex și să facă psihoterapie. A doua cauză – pierderile. Și acestea pot avea motive diferite. Spre exemplu, pierderea celor apropiați, întristarea. Poate fi și pierderea sensului vieții. Azi multă lume zice că a pierdut valorile, nu mau are pe ce se sprijini. Și acesta poate fi un risc, deși în situații de criză oamenii înclină să caute mijloace de supraviețuire, sentimentul pierderii sensului vieții vine ulterior. O cauză a suicidului poate fi pierderea sănătății. Uneori, pierderea statutului împinge persoanele spre extrem.

Narcomania și alcoolismul tot pot fi cauza suicidului, continuă enumerarea E.Bîceva. Diverse boli psihice pot provoca persoana să-și curme viața.

În lista cauzelor există și diverse probleme de familie: complicații, conflicte, adultere, imposibilitatea de a găsi limbă comună. Ultima, de cele mai multe ori, poate cauza suicidul adolescentului.

– Un alt motiv este bullying-ul școlar. În special dacă elevul are relații complicate cu părinții, care nu-l susțin și el nu are un adult de la acre să ceară un sfat, - continuă psihologa. - În asemenea cazuri copilul vede unica ieșire din situație – să-și pună capăt zilelor. Adolescenții nu conștientizează toate urmările, în acea clipă ei se gîndesc doar la aceea cum plecarea lor îi va face pe cei apropiați să se amărască, să regrete, și ce rău le va fi fără ei. Dar de fapt copilul nu va mai cunoaște despre aceasta. Adolescenților le lipsește realismul, lor li se pare că se vor juca, după care totul va fi altfel, ei vor fi apreciați. Uneori cauza suicidului poate fi teama de pedeapsă.

Elena Bîceva a observat, că cercetările demonstrează că nivelul înalt de trai al țărilor nu reduce procentul cazurilor de suicid. Ce să mai vorbim despre Moldova săracă? Putem doar să luptăm pentru fiecare viață, și la nivelul statului, și la cel al societății.

Asistența psihologică urgentă

În Republica Moldova funcționează linia verde a încrederii pentru prevenirea cazurilor de sinucidere www.pentruviata.md. Fondatoarea ei, Liubovi Ceban, în comentariul pentru Noi.md a relatat, că serviciul condus de ea acordă asistență psihologică persoanelor care trec prin situații de criză, ce confruntă cu diverse greutăți – au idei suicidale, au încercat să-și curme viața, au pierdut oameni dragi din această cauză, și asta îi neliniștește.

– Serviciul nostru funcționează în bază de voluntariat, avem cinci voluntari, dintre care trei - reprezentanții diasporei, care lucrează de peste hotare, – povestește L.Ceban. – Anual, putem ajuta cca 400 de cetățeni. Lunar, ni se adresează pentru asistență psihologică cca 30-40 de persoane. Cauzele care provoacă oamenilor dorința de a se sinucide pot fi foarte diferite. Printre cei care au apelat la linia noastră verde de prevenire a suicidului avem persoane care au divorțat, au fost izolate, au devenit victime ale violenței în familie, au fost mutilate. În ianuarie, am avut mai multe adresări neobișnuite, care cereau o implicare imediată. De obidei, readresăm aceste cazuri serviciului urgență 112, căci nu avem posibilitatea să mergem la locul respectiv. Printre cei care ne-au apelat au fost persoane neliniștite de starea unor oameni, care au plasat pe rețelele sociale anunțuri despre dorința de a-și pune capăt zilelor, de aceea noi ne-am implicat și am ajutat acestor persoane să scape de neliniște, i-am contactat și pe cei care intenționau să-și pună capăt zilelor.

L. Ceban ne-a spus că scopul lor este să sprijine psihologic persoanele disperate încă din primele clipe, dar uneori discuțiile psihologice cu persoana dată durează mai multe zile. Linia fierbinte pentruviata.md este apelată și de maturi, și de adolescenții care nu găsesc limbă comună cu părinții.

– Prestăm servicii de sprijinire a persoanei într-o perioadă complicată a vieții sale, nu de prestare a consultărilor psihologice, însă în unele cazuri acordăm și asistență psihologică, le sugerăm persoanelor ce se poate face în situația dată, – explică fondatoarea liniei verzi de prevenire a suicidului. – Din punctul de vedere al suicidologiei, chiar dacă omul a decis să moară, oricum dorința lui de a trăi va persista. Dacă el se adresează după ajutor psiho-emoțional, există speranța că se va lăsa convins să renunțe. Două instincte ale omului – cel al vieții și cel al morții vor lupta între ele. De aceea noi lucrăm în această direcție. Dacă ni se adresează, există speranța să putem ajuta acești oameni, să-i facem să creadă și să privească altfel circumstanțele vieții, să-și verse amarul și să meargă mai departe în viață. Sarcina noastră e să dăm speranță persoanelor care ne-au apelat, să le arătăm direcția în care ele ar putea găsi sprijin.

Din spusele dnei Ceban, oamenii vin la ei din dorința de a-și împărtăși durerea, de a fi ascultați. E demonstrat științific: dacă omul este ascultat, el simte o ușurare. Sarcina voluntarilor e să reducă criza emoțională, pentru ca omul să privească treaz și să vadă clar situația în care s-a pomenit, să caute soluții sănătoase. Căci, dacă emoțiile negative abundă, omul nu vede ieșire, nu știe ce să facă.

Interlocutoarea Noi.md a menționat că Republica Moldova face parte din numărul țărilor cu un nivel sporit de suicid, de aceea autoritățile trebuie să caute posibilități de a reduce acest indice.

– La nivel de stat, noi nu avem programe naționale care să contribuie la reducerea statisticilor suicidale în Moldova, – zice L.Ceban. – La noi doar serviciul 112 se deplasează urgent la apel, dacă există riscul unui suicid. Dar asta nu este prevenirea sinuciderii, ci implicarea într-o situație urgentă.

În același timp L.Ceban, psihologa și fondatoarea liniei verzi pentruviata.md, regretă că uneori mass-media savurează detaliile unei sinucideri. Între timp, tema suicidului trebuie prezentată corect. Psihicul uman este destul de puternic și e nevoie să coincidă mai mulți factori, să se producă ceva foarte grav în viața omului, pentru ca să-i apară ideile suicidale. În opinia dnei L.Ceban, presa trebuie să scrie și să vorbească mai mult despre necesitatea elaborării unor politici naționale, despre reformarea serviciului psihologic în RM, despre aceea cum putem recunoaște o depresie și cum putem ajuta persoanele aflate în situații de criză.

Deocamdată însă, persoanele disperate beneficiază doar de sprijinul voluntarilor în frunte cu entuziasta L.Ceban. Cei ajunși într-o situație complicată, care necesită sprijin psihologic, pot scrie la adresa electronică ajutor@pentruviata.md la orice oră, li se va răspunde operativ. La fel, pot scrie în chatul anonim chiar pe site-ul www.pentruviata.md, care funcționează în zilele de luni și joi între orele 20.00 și 22.00. Important e să nu disperăm, să ne agățăm de viață prin toate mijloacele posibile.

Lidia Ceban