Noua viață a universităților

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat începutul reorganizării sistemului de învățămînt superior. Potrivit ideii ministerului, 5 universități de stat și 18 institute științifice vor fi absorbite de patru instituții mai mari – Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” și Academia de Studii Economice din Moldova. Ministerul explică reforma sistemului de învățămînt superior prin reducerea numărului de studenți și mijloace financiare limitate.

Necesitatea apăruse demult

În viitorul foarte apropiat, Ministerul Educației și Cercetării, așa cum a anunțat conducerea sa săptămîna trecută, intenționează să efectueze reorganizarea sistemului de învățămînt superior, subliniind o serie de măsuri: în primul rînd, să unească mediul universitar cu cel de cercetare, concentrînd atît resursele umane, cît și cele financiare; în al doilea rînd, să apropie cercetarea științifică de studenți prin integrarea institutele de cercetare în structura universităților; în al treilea rînd, să aloce resurse financiare suplimentare pentru sprijinirea procesului de modernizare a învățămîntului superior și a sectorului de cercetare.

Potrivit Ministerului Educației, necesitatea și argumentele acestei modernizări se cunosc încă din 2015. Atunci subiectul a fost discutat pe larg, dar acest proces a fost amînat. Potrivit ministrului Anatolie Topală, țara noastră nu mai poate amîna această modernizare, deoarece are o datorie față de tineri și se grăbește să le ofere un sistem universitar de înaltă calitate acasă.

”Astăzi avem prea puțini studenți și foarte multe universități, iar la nivel global are loc o orientare spre concentrarea resurselor, nu spre dispersarea lor. Danemarca, Țările de Jos, Franța și Statele Baltice sînt exemple de succes în implementarea unor astfel de procese de concentrare a resurselor. Competența noastră este prea dispersată. Sîntem o țară foarte mică pentru a pretinde că putem oferi studii calitative în baza aceluiași curriculum în 6-7 sau mai multe universități. Astăzi se observă o influență slabă a cercetării asupra procesului de învățămînt. O instituție de învățămînt superior modernă și inovatoare este definită prin două elemente-cheie și anume: predarea bazată pe cercetare și cercetarea bazată pe predare”, a explicat ministrul A. Topală la prezentarea reformei în cadrul unei conferințe de presă.

Ministerul promite beneficii drept urmare a reorganizării universităților și institutelor de cercetare. Potrivit lui Anatolie Topală, după reorganizare, în Republica Moldova vor exista universități mari, consolidate și competitive, cu infrastructură dezvoltată și modernă care va corespunde tendințelor globale. Potrivit Ministerului Educației: universitățile vor fi mai bine poziționate în clasamentele internaționale, vor deveni mai atractive, atît pentru studenții noștri, cît și pentru cei străini; mai multe fonduri vor fi direcționate către procesul educațional și cercetare, dar nu către administrare; va fi consolidat sistemul de cercetare, precum și relația dintre știință și educație; universitățile, la fel ca centre de învățămînt și de cercetare, vor acorda o atenție sporită transferului de cunoștințe și tehnologii, precum și cooperării cu mediul de afaceri, asigurînd astfel actualitatea cercetării pentru economie și societate.

Ministrul Educației a spus că sistemul de învățămînt este foarte important pentru țară, dar nu trebuie să uităm că ea trebuie să servească oamenilor. Dar pentru a servi cetățenilor, este necesară o reorganizare, care va aduce cu siguranță beneficii tuturor participanților săi – studenților, cadrelor didactice și angajaților institutelor științifice.

Ce vor cîștiga studenții, potrivit Ministerului Educației?: vor primi diplomă la o instituție de învățămînt superior de înaltă calificare, cunoscută la nivel național și internațional; vor avea mai multe oportunități de a alege cursurile și programele de învățămînt pentru dezvoltarea lor profesională; vor exista mai multe oportunități educaționale: laboratoare bine dotate cu tehnică modernă, cămine renovate, săli și terenuri de sport modernizate; absolvenții liceelor vor avea mai multe șanse în alegerea unei profesii și a unei instituții de învățămînt superior.

La rîndul lor, și cadrele didactice, după cum a menționat Ministerul Educației, vor fi în avantaj: vor deveni membri ai unei comunități academice de elită, cu un rating internațional mai mare, mai stabil, mai puternic, dar și mai bine plătit; vor avea acces mai liber la infrastructura de cercetare și la rezultatele științifice; vor primi mai multe resurse pentru îmbunătățirea și modernizarea programei școlare oferite și vor putea combina armonios activitatea pedagogică cu cea științifică.

Ministerului Educației dă asigurări că, în urma fuziunii cu universitățile, nu vor avea de pierdut nici angajații institutelor științifice. În primul rînd, vor primi un loc de muncă permanent, care nu va depinde doar de proiectele cîștigate sau implementate. În al doilea rînd, vor avea șanse mai mari de a avea acces la resurse financiare pentru cercetare, deoarece vor deveni parte a unei universități solide. În al treilea rînd, vor avea ocazia să interacționeze mai strîns cu studenții care au vocația pentru știință. Și, în al patrulea rînd, vor putea participa la luarea deciziilor cu privire la procesul de învățămînt în universități.

Mai bine mai puțin, dar mai calitativ

Ministerul Educației propune reorganizarea mai multor universități și institute de cercetare prin absorbția acestora de către patru cele mai mari universități din Moldova.

Astfel, Universitatea de Stat din Moldova va fi reorganizată prin absorbţia următoarelor instituţii: Academia de Administrare Publică, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport, Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”, Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Chimie, Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Geologie și Seismologie, Institutul de Zoologie, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Institutul de Istorie, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, Grădina Botanică Națională (institut) „Alexandru Ciubotaru”, Biblioteca Științifică (institut) „Andrei Lupan”.

Universitatea Tehnică din Moldova va absorbi Universitatea Agrară, Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”, Institutul de Energetică, Institutul de Microbiologie și Biotehnologie.

Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” va fi reorganizată prin absorbţia Universității din Tiraspol, Universităţii de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia, Institutului de Științe ale Educației și Institutului de Formare Continuă.

Academia de Studii Economice din Moldova se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice.

Academia de Muzică, Teatru, Arte Plastice și Institutul Patrimoniului Cultural, care sînt în prezent gestionate de Ministerul Educației, vor fi transferate în gestiunea Ministerului Culturii.

După cum a menționat ministrul Educației și Cercetării, procesul de modernizare a universităților va fi susținut financiar de către minister. Se preconizează alocarea a peste 700 de milioane de lei, dintre care circa 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea sistemului de management și asigurarea calității în învățămîntul superior, iar circa 500 de milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea infrastructurii universităților și dezvoltarea programelor de studii.

Procesul de reorganizare este planificat în perioada vacanței de vară, adică între sfîrșitul anului universitar 2021-2022 și începutul anului universitar 2022-2023.

Reforma este ireversibilă

Reorganizarea anunțată a sistemului de învățămînt superior, cu modernizarea ulterioară, a împărțit societatea în două tabere – una susține planurile actualei guvernări, cealaltă o critică.

Rectorul Universității de Stat din Moldova, fostul ministru al Educației, Igor Șarov, într-un comentariu pentru Noi.md a menționat că reforma sistemului de învățămînt superior era necesară demult, ea este ireversibilă și are legătură, în primul rînd, cu factorul demografic.

”În perioada 2007-2021, numărul studenților din Moldova a scăzut de 2,5 ori – de la 132 mii în 2007 la 59,7 mii în 2020. Există tendința de scădere a numărului de studenți și în anii următori: se estimează că pînă în 2030 numărul acestora va scădea pînă la 13-18 mii. Prin urmare, niciun expert, specialist, implicați în politica educațională, nu poate nega faptul că această reformă a fost discutată de mult timp și este extrem de necesară. Da, procesul pentru universitățile absorbite va fi dureros, deoarece fiecare dintre ele are propria sa istorie. Avem universități bune în Moldova, inclusiv cele cinci care vor fi absorbite – ele au un management și o administrație excelente. Dar, în același timp, vorbim despre ireversibilitatea acestei reforme, despre faptul că este necesară utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încît să existe mijloace financiare în buget și să crească în viitor pentru a asigura o calitate mai bună a învățămîntului pentru studenți”, spune I. Șarov.

Potrivit rectorului USM, interpretarea existentă conform căreia mijloacele financiare care vor apărea în urma reorganizării unor universități nu vor contribui la îmbunătățirea calității educației, este fundamental greșită. În 2012, a fost adoptat un decret guvernamental, care prevedea adoptarea unei noi metodologii de finanțare a universităților. El a fost aprobat abia în 2020, acest proces a durat opt ani.

”Nu ne putem permite să întreținem universitățile cu 100 sau 200 de studenți. Așa a fost în cazul a două universități – Institutul de Relații Internaționale din Moldova și Universitatea de Stat ”Dmitri Cantemir”. Datorită numărului mic de studenți, ca urmare a reorganizării din 2020, acestea au fost absorbite de Universitatea de Stat din Moldova. De aceea, eu cred că deciziile pe care le luăm acum sînt foarte dureroase, dar autoritățile reies din situația existentă”, spune ex-ministrul Educației, Igor Șarov.

Potrivit Rectorului Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan, reorganizarea anunțată nu este o surpriză, nu este nimic nou în ea, deoarece despre ea se discută de aproape șapte ani.

”Reforma anunțată a învățămîntului superior nu este o invenție a actualei guvernări, este o necesitate despre care s-a vorbit cel puțin din 2015. Au fost efectuate analize economice, a fost discutat acest subiect cu experți naționali și internaționali și toată lumea a fost de acord că sînt necesare schimbări, atît în sistemul de învățămînt superior, cît și în domeniul științei și cercetării, este necesară reformarea acestora. În special, avînd în vedere situația demografică, fluxul migrațional și resursele financiare de care dispune Republica Moldova. De asemenea, vreau să menționez că o reformă similară a fost efectuată și în alte țări (Statele Baltice, statele Uniunii Europene) și au fost obținute rezultate bune”, a explicat într-un comentariu pentru Noi.md, Viorel Bostan.

În ceea ce privește opiniile exprimate că reforma se desfășoară pentru ca părțile interesate să poată pune stăpînire pe clădirile și terenurile universităților absorbite, Viorel Bostan nu este absolut de acord cu acest lucru.

”Eu nu răspund pentru alte universități, dar de cînd am devenit rectorul Universității Tehnice, deja de șase ani, nici un metru pătrat de teren, clădiri nu și-a schimbat destinația, dar au fost implicate în procesul de studii și de cercetare. Mai mult decît atît, am cîștigat cazuri în instanțele de judecată și ne-am returnat o serie de terenuri care au fost ocupate ilegal. Am cîștigat și în cazul încercării de privatizare a unor cămine studențești. Așa a fost în trecut. UTM a protejat întotdeauna teritoriile care i-au fost încredințate”, spune rectorul UTM.

Potrivit interlocutorului Noi.md, ei nu plănuiesc să schimbe destinația sau profilul nici unui metru pătrat de teren și clădiri academice ale universităților absorbite. ”Și chiar dacă acum universitatea nu are resurse financiare pentru a utiliza aceste teritorii și clădiri, ea intenționează să le păstreze pentru dezvoltare în viitor, chiar dacă acest lucru se va întîmpla peste 10-15 ani, cînd învățămîntul superior va fi finanțat corespunzător. Iar cînd vor exista bani, aceste imobile vor fi folosite pentru educație, cercetare, inovare și dezvoltare”, a adăugat Viorel Bostan.

O țară agrară – fără o universitate de profil?

Dar cel mai mult guvernarea a fost criticată din cauza dispariției iminente, ca instituție de învățămînt independentă, a Universității Agrare de Stat, deoarece agricultura este o ramură strategică a Republicii Moldova.

Asociația producătorilor agricoli "Forța Fermierilor", care unește companiile agricole, a criticat dur reforma propusă de Ministerul Educației, exprimîndu-și surprinderea că nu a fost discutată în prealabil în mediul lor profesional. Potrivit datelor anunțate de asociație, domeniul agro-alimentar al Republicii Moldova asigură aproximativ 50% din export, oferă peste 35% din numărul total de locuri de muncă și contribuie cu circa 21% la formarea Produsului Intern Brut

"Este evident că întregul sistem de învățămînt superior, inclusiv Universitatea Agrară de Stat, are nevoie de modernizare. Asociația noastră consideră că această universitate, după modelul țărilor dezvoltate, trebuie să aibă un profil practic, să fie mai aproape de realitățile agriculturii autohtone și să fie mult mai bine finanțată, ceea ce ar permite rezolvarea problemei cu lipsa de cadre. Cu toate acestea, organizația noastră consideră că încercarea de a lichida cea mai veche instituție de învățământ din țară este lipsă crasă de respect față de sectorul strategic. Toată lumea știe că fermierii sînt printre puținii din Moldova care produc ceva real și asigură în mare măsură securitatea alimentară a țării... Dacă Moldova este cunoscută în lume prin ceva pe plan economic, atunci numai datorită produselor agroalimentare și nu industriei spațiale. În acest context, condamnăm o astfel de atitudine față de ramura tradițională a agriculturii, care în prezent asigură și supraviețuirea localităților rurale", se spune în comunicatul Asociației ”Forța Fermierilor”.

Și personalul Universității Agrare de Stat din Moldova se declară împotriva închiderii universității. Săptămîna trecută, reprezentanţii sindicatelor universității au organizat o acțiune de protest la care și-au exprimat opinia negativă cu privire la viitoarea absorbire a Universității de către UTM. Sindicatele instituției de învățămînt au inițiat o petiție în care a cerut autorităților să păstreze universitatea ca instituție de învățămînt independentă, argumentînd cu faptul că ea are mai mult de 90 de ani și este singura universitate de acest profil într-o țară agrară. Petiția a fost semnată de peste cinci sute de persoane.

La rîndul său, Ministerul Educației argumentează necesitatea de a absorbi instituția de învățămînt prin faptul că doar 1/3 dintre studenții înscriși studiază acolo la specialități agricole, iar restul sînt la economie și drept, specialități care există și la UTM.

În susținerea ministrului s-au grăbit și deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de guvernămînt, care, exprimîndu-și opinia pe rețelele de socializare, vorbind la diverse mass-media, spun că Universitatea Agrară nu va fi lichidată, ci va pregăti mai calitativ specialiștii, aflîndu-se în componența UTM.

"Învățămîntul superior nu va dispărea, iar Universitatea Agrară nu va fi lichidată! În cadrul noii reforme, ea va deveni o facultate agricolă extrem de eficientă a UTM – cu un management mai bun, salarii mai mari pentru profesori, cercetători și o activitate de cercetare mai bună. Tinerii vor stăpîni cele mai moderne tehnologii, ceea ce îi va face mai competitivi nu numai în businessul agricol, ci și pe piața muncii", a dat asigurări deputatul PAS, Radu Marian.

Rectorul UTM, Viorel Bostan, nu este atît de sceptic în prognozele sale privind asimilarea Universității Agrare de Stat din Moldova. El, de asemenea, a menționat că doar o mică parte din studenții acestei universități studiază la specialități cu profil agricol – Agronomie, Horticultură și Medicină Veterinară.

”Majoritatea studenților Universității Agrare studiază la specialități precum economie, drept, inginerie mecanică, inginerie electrică, cadastru. Și Universitatea Tehnică din Moldova pregătește cadre la aceste profiluri. Acești studenți vor fi transferați la universitatea noastră fără pierderi. În ceea ce privește condițiile de studii ale studenților care au ales specialități cu profil agricol, nu am discutat încă această problemă cu autoritățile. Așteptăm decizia guvernului, dar, desigur, aceștia vor rămîne în cadrul facultăților de specialitate, dar deja sub conducerea UTM. Cuvîntul "tehnic" din denumirea universității noastre nu înseamnă că nu avem programe de studii pentru pregătirea specialiștilor în domeniul economiei, dreptului, arhitecturii, artei, sferei IT (apropo, universitatea noastră este cea mai puternică în domeniul tehnologiilor IT). Deci, dispariția denumirii de Universitate agrară nu înseamnă că ramura strategică va rămîne fără specialiști”, spune V. Bostan.

Rectorul USM, Igor Șarov, este sigur că absorbția Universității Agrare de către UTM nu va afecta în niciun fel calitatea studiilor, deoarece ambele universități au personal didactic excelent. Iar baza tehnică a celor două universități va crea premise pentru pregătirea calitativă a cadrelor.

”Aici, în opinia mea, este greșit formulată întrebarea, problema astăzi constă în altceva. Trebuie să ne gîndim la ce politici ar trebui să dezvoltăm și să adoptăm pentru a convinge absolvenții de licee să aplice la specialități agricole, deoarece există o cerere mare pentru un astfel de personal în țara noastră. Ne îndepărtăm de întrebarea principală – cum să creăm oportunități. Iar aceste oportunități pot fi create doar avînd politici în domeniul agriculturii și oferind studenților condiții mai bune de învățămînt, investind în modernizare. Cel mai important lucru este ca acest proces să nu afecteze dureros cadrele didactice. Avem un contingent excelent de profesori care trebuie păstrat. Deci, acum sarcina principală este de a lucra asupra programelor pentru a atrage studenții la studii. La noi există specialiști care să lucreze asupra lor. Și la minister există o echipă de specialiști care poate efectua reforma anunțată. În plus, există specialiști și în universități”, spune Igor Șarov

Chiar și în Africa calitatea învățămîntului este mai bună

Dar o altă tabără critică reforma propusă de actuala guvernare. Astfel, analistul economic, fostul viceprim-ministru, fostul ministru al Economiei, Alexandr Muravschi, a numit acțiunile autorităților de reorganizare a universităților drept "o încercare mediocră de a începe reforma învățămîntului superior, care doar a provocat un val de indignare în societate" - proteste, petiții, unde în luptă sînt implicați figuri autoritare, inclusiv foști președinți ai țării. Dar, potrivit lui A. Muravschi, în spatele acestei așa-numite discuții nu se vede principalul lucru.

"Nu am auzit încă nici un cuvînt despre problema calității învățămîntului nostru. Chiar și Ministrul Educației în această privință a ieșit cu cîteva fraze fără sens, cu promisiunea unei finanțări mai bune a noilor universități. Dar aceasta nu este pur și simplu o problemă – este deja o tragedie. Cel mai bine această situație se vede dacă ne vom uita la clasamentul universităților noastre în tabelul mondial al rangurilor. Cel mai mare sistem Ranking WEB of Universities conține o bază de date despre 31.000 de universități din 200 de țări și le evaluează în funcție de mai mulți indicatori care iau în considerare resursele umane, dotarea tehnică, popularitatea în rîndul angajatorilor, nivelul cercetării științifice etc. În acest sistem, în ultimul număr din 2022, cea mai bună universitate a noastră – Universitatea de Stat din Moldova – ocupă locul 3612. Aceasta este urmată de Universitatea Tehnică – locul 3762. Toate celelalte sînt departe de locul 6000. De exemplu, ASEM este pe locul 7855, Universitatea Agrară - pe locul 13800, iar Academia de Administrație Publică este tocmai pe locul 18451. Cu mult înaintea celei mai bune universități a noastre sînt 26 de universități din România, 9 din Ucraina, 5 din Bulgaria, 2 din Belarus, 2 din Letonia, 7 din Lituania, 5 din Estonia. Nu mai vorbesc despre universități din Republica Cehă, Ungaria, Germania, Franța, Italia și alte țări europene. Cea mai bună universitate din țara noastră este depășită de 137 de universități africane. Iată la ce trebuie nu doar să ne gîndim, ci să lucrăm cu adevărat asupra acestui fapt. Între timp, fiecare vrea să-și păstreze locul, iar guvernul nu poate oferi nicio strategie reală de dezvoltare", și-a exprimat opinia A. Muravschi pe pagina sa de socializare.

Anna Cazimirovna Monastîrscaia, fostă profesoară de limbă rusă, stilistică practică la Facultatea de Jurnalism a USM, candidată în Filologie, se îndoiește de faptul că reorganizarea se desfășoară pentru a îmbunătăți calitatea educației și a îmbunătăți finanțarea universităților și institutelor rămase.

”De-ar fi atît de ușor de îmbunătățit calitatea educației! Și atît de repede, și chiar fără a cere părerea nimănui! Dacă te vei grăbi – vei amuza oamenii, cine nu-și amintește de această zicală? Orice reformă nu presupune decizii fulgerătoare, ci o discuție amplă nu numai în rîndul profesorilor universitari, care poate anume ei, din inerție, se opun, ci și în rîndul unui șir de oameni competenți în domeniul economiei, culturii, educației etc. De cine avem nevoie în primul rînd? Ce ramuri au nevoie de dezvoltare și completare cu personal? De unde mijloace financiare pentru dotarea universităților? Unde, la urma urmei, pleacă dragii noștri absolvenți?.. Eu am plecat din universitate acum patru ani, deși mulți nu m-au înțeles. De ce? Din mai multe motive... Ar trebui să lucreze cadrele tinere, demult trebuia să le oferim această oportunitate. Tinerii sînt mult mai inventivi decît noi. Deși, de unde să luăm aceste cadre tinere?”, menționează A. K. Monastîrscaia.

Știința în slujba studenților

Reorganizarea promovată a sistemului de învățămînt superior, așa cum am menționat mai sus, va afecta și institutele de știință, de la multe dintre ele rămînînd doar numele, deoarece în ultimele decenii ele s-au stins treptat.

Potrivit lui Mihail Poisic, fost cercetător la Institutul Național de Cercetări Economice, doctor în științe economice, încă cu trei decenii în urmă știința Uniunii Sovietice era a doua din lume. Iar cea moldovenească, chiar și în calitate de o mică parte din ea, a fost a doua știință din lume! După obținerea independenței, deja în primul deceniu a avut loc o degradare și o prăbușire totală a economiei. În primul rînd, a fost redusă drastic finanțarea științei pînă la 0,17% din Produsul Intern Brut. În 2004, odată cu adoptarea Codului Republicii Moldova "Cu privire la știință și inovare", a fost stabilită legal finanțarea științei cu 1% din PIB. Iar deja în 2009, acest volum a ajuns la 0,6%. Astăzi, în Moldova nu există știință ca atare, chiar dacă se face ceva în aceste instituții, aceasta deja în cadrul diferitelor granturi și proiecte cîștigate.

Mihail Poisic spune că înțelege destul de bine de ce propunerea Ministerului Educației și Cercetării de a reforma universitățile și institutele de cercetare a provocat un val de emoții nu numai în mediul științific și universitar, ci și în întreaga țară. Acest lucru este destul de natural.

”În locul unei analize profunde și adecvate a dezechilibrului sarcinilor care s-au schimbat în ultimii ani și cu care se confruntă acum sistemul de învățămînt superior și știința, și funcțiile pe care le implementează efectiv, care necesită cu siguranță armonizare, ni s-a propus prin cîteva fraze să integrăm pe cineva cu cineva și să scoatem pe cineva în afara parantezelor. Și că o astfel de rearanjare a "scaunelor" va îmbunătăți calitatea pregătirii specialiștilor și profesionalismul acestora, iar comunitatea științifică va deveni mai productivă în contribuția sa la dezvoltarea socio-economică a Moldovei? În 2017, țara a trecut deja printr-o astfel de "reformă" justificată, în urma căreia au rămas 9 din 16 ministere. Și ce, a asigurat acest lucru creșterea calității guvernării, în urma căreia am început să trăim mai bine? Cu excepția cazului în care viceminiștrii au fost înlocuiți cu secretari de stat. Da, atunci acest lucru a făcut posibilă înlocuirea rapidă fără proceduri legale a oficialilor "inutili" cu propriii "oameni buni". Doar că personalul actualizat radical în acest fel, care a oferit cea mai înaltă rată a inflației din Europa și chiar mult mai mare în comparație cu Federația Rusă și Ucraina, nu inspiră deloc optimism. Cel mai probabil, oamenii "necesari, buni" pe care actuala guvernare intenționează să-i aducă în știință și în sistemul de învățămînt superior, în afară de un nou val de zgomot informațional, puțin probabil că vor putea da naștere la ceva util. Pentru aceasta este nevoie nu numai de o înțelegere clară a problemelor actuale, ci și de o viziune a modului de rezolvare a acestora. Dar pentru aceasta, cum se spune, nici cerneala încă nu a fost pregătită”, a spus într-un comentariu pentru Noi.md, M. Poisik, care a lucrat mulți ani într-unul din institutele științifice și în ultimii ani a cerut în mod activ autorităților să acorde atenție științei din Moldova pentru a nu o pierde în totalitate.

Situația din jurul reformei sistemului de învățămînt superior a devenit foarte tensionată. Există destule persoane care critică guvernarea din cauza viitoarei reforme, dar ea, fiind de acord că acest lucru este dureros, dă asigurări că vor veni cu siguranță vremuri mai bune, trebuie doar să așteptăm. În același timp, toate părțile sunt de acord că țara noastră are nevoie de un nou model de învățămînt superior. Dar unii cred că țara are nevoie de un climat inovator special, de formarea celor mai moderne tehnologii educaționale, dar nu de represiuni structurale împotriva colectivelor științifice și educaționale abia vii, în timp ce alții cred că lichidarea (prin absorbție) a unui număr de universități și institute de cercetare va duce la o îmbunătățire semnificativă a calității mediului înconjurător. Care dintre aceste abordări va cîștiga – vom vedea în viitorul apropiat.

Lidia Ceban