Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Noi.md a primit rezultatele testelor de depistare a OMG-urilor (VIDEO)

19 mar. 2018,, 14:01   Societate
21449 0

Angelina Taran

Anterior, portalul Noi.md a anunțat lansarea unei campanii de investigare a produselor alimentare importate și autohtone privind conținutul de organisme modificate genetic (OMG-uri) din acestea. Primul lot de produse a fost deja testat.

Am procurat dintr-un supermarket din capitală cîteva mostre de porumb dulce conservat, fabricate de producători autohtoni și străini, și le-am dat spre a fi testate la un laborator de analiză moleculară acreditat din cadrul Centrului Național de Verificare și Certificare a Producției Vegetale și Solului, pentru depistarea prezenței OMG-urilor din acestea.

În plus, am vizitat și Laboratorul de analiză genetică moleculară, unde a fost efectuată testarea produselor pentru depistarea OMG-urilor. Aici sînt realizate, de asemenea, alte teste, spre exemplu, sînt determinate infecțiile fitoplasmatice ale plantelor. Laboratorul a fost echipat cu suportul Guvernului Israelului, iar specialiștii au fost instruiți tot în această țară.

- Cum funcționează laboratorul?


- Laboratorul corespunde standardelor internaționale ale laboratoarelor de acest tip și este acreditat pentru toate tipurile de analize, pe care le efectuează, spune Tatiana Rotari, directorul Centrului Național de Verificare și Certificare a Producției Vegetale și Solului. Toate etapele prin care trec produsele primite pentru testare sînt delimitate cu exactitate. Probele care parvin la laborator pentru testare sînt înregistrate la recepție, unde informațiile de bază despre produs sînt codate, inclusiv cele referitoare la producător. Toate informațiile sînt introduse în sistemul electronic.

Mostrele codificate sînt ridicate la etajul opt, unde se află laboratorul. Analizele sînt efectuate în conformitate cu cerințele clienților, apoi rezultatele sînt verificate și introduse într-un sistem electronic. La recepție este realizată sinteza informațiilor privind analizele și este elaborat raportul testelor efectuate, care li se transmite solicitanților.

- Cît de complicată este analiza pentru transgenice?

- Analiza propriu-zisă a OMG-urilor este un proces destul de complicat. După mărunțirea probelor, se fac o serie de manipulări, care ne permit să izolam ADN-ul din produsul testat. După ce îl saturăm cu diferite substanțe active, executăm procedura de depistare a prezenței ADN-ului, pentru a o vedea pe ecran. De remarcat faptul că, atunci cînd efectuăm testarea, folosim numai pipete și reactive de unică folosință. Apoi acest ADN este comparat cu materialul de referință la modificări, după care putem spune ce rezultat este obținut, pozitiv sau negativ, adică dacă această modificare există sau nu în produsul analizat.

Este important de menționat că această activitate necesită o bună pregătire a specialiștilor, care trebuie să fie instruiți și să-și ridice în mod constant calificările pentru a efectua analize fără erori. În cazul în care la vreo etapă a survenit vreo eroare, atunci întregul proces este repetat din nou, pentru a exclude orice greșeală. De asemenea, în conformitate cu standardul de acreditare, la laborator funcționează sistemul de control al calității. Adică sînt verificate probele deja testate, toate reactivele sînt controlate și este efectuată etalonarea întregului echipament. Astfel, controlul calității trebuie făcut la fiecare etapă.

- Dacă este depistat OMG-ul, laboratorul poate determina procentajul conținutului de OMG, în cazul în care rezultatul testului este pozitiv?

- În principiu, este posibil să fie stabilit, cu o mică eroare, procentul, mai sus sau mai jos de norma stipulată în legislație. În Moldova, ca și în UE, procentul de conținut al OMG-urilor nu trebuie să depășească 0,9%.

- În prezent, laboratorul poate detecta prezența organismelor transgenice în produsele obținute din soia și porumb. Dar dacă vor exista cereri de la agenții economici sau de la agenții guvernamentali pentru o gamă mai largă de produse?

- În principiu, noi sîntem gata. Sîntem întotdeauna pentru extinderea metodelor analitice. Mai ales dacă există cereri de la agenți economici, pentru testarea altor produse. În funcție de numărul de cereri și de produsele solicitate pentru analiză, va fi posibilă extinderea gamei de produse testate, deoarece aceasta nu este o problemă atunci cînd există o metodă de bază acreditată. În astfel de cazuri, va fi necesară doar achiziționarea reactivelor suplimentare, care să permită testarea altor produse pentru conținutul de OMG-uri. Cel mai important lucru este să existe cerere, pînă în prezent însă cererea e foarte mică pentru astfel de analize. Posibil că acest lucru este legat de faptul că astfel de teste nu sînt ieftine, nu sînt însă mai scumpe decît alte teste microbiologice sau analizele la reziduurile de pesticide, precum și dacă trimitem mostrele, pentru a determina OMG-urile în alte laboratoare din străinătate.

Am comparat cît va costa o astfel de analiză și cît timp va dura în laboratoarele din țările cele mai apropiate: România, Bulgaria și Ungaria. S-a dovedit că la fel de mult ca în laboratorul nostru.

- Este posibil ca solicitantul să fie prezent la testarea mostrelor sale de produse pentru depistarea prezenței OMG-urilor?

- Reprezentantul agentului economic poate fi prezent doar la anumite etape ale acestor analize. Unii doresc să se asigure că anume mostrele lor sînt analizate. În acest caz, este înaintată cererea respectivă și, acolo unde este admisă prezența unei persoane străine, acest lucru este permis. Dar deoarece persoana respectivă poate vedea mostrele și ale altor agenți economici, vizitatorul trebuie să scrie o declarație de nedivulgare a informațiilor, în afară de ale sale. La etapele de lucru cu ADN-ul însă, străinii nu au voie să fie prezenți. Testarea are loc cu ușile închise. După fiecare analiză, camera de laborator este dezinfectată.

Produsele pe care le-am trimis pentru testare

Este vorba despre cinci mostre de porumb dulce conservat de producție autohtonă și de import.

  1. «Veres» de la SRL «Ponomar» (Ucraina, regiunea Cercassk).

  1. «Bonduelle» de la «Bonduelle» (Franța, țara de proveniență – Ungaria).

  1. «Globus» (pe etichetă e scris: «Fără organisme modificate genetic») de la SRL «Bonduelle-Kubani» (Rusia, regiunea Krasnodar).

  1. «VITA» de la S.A. «Natur-Bravo» (Moldova) la comanda Casei de Comerț «VITA»

  1. «VIS» de la «Alfa-Nistru» (Moldova)

Verificat, nu conține OMG-uri

În toate cele cinci mostre, organisme transgenice nu au fost depistate. În protocoalele de testare este scris că limita de determinare a OMG-ului conform metodei aplicate este de 0,02%. Însă, potrivit Tatianei Rotari, detectarea OMG-urilor depinde de gradul de prelucrare a materiilor prime, deoarece în timpul tratamentului termic, ADN-ul produsului inițial este, deseori, distrus. Iar pe etichetele a patru mostre selectate de Noi.md pentru testare este scris că produsul este sterilizat, adică că a fost supus prelucrării la temperaturi înalte. Prin urmare, probabilitatea de detectare a ADN-ului modificat în acestea este minimă. Astfel, chiar dacă în porumbul care a fost testat nu au fost găsite transgenice, aceasta nu înseamnă că acestea nu erau în materia primă. Prin urmare, este prea devreme să ne bucurăm de rezultatul obținut.

Despre "realizările" industriei mondiale

În luna februarie a acestui an, a apărut încă un raport senzațional privind pesticidele și OMG-urile: „Industria își impune propriile reguli”. Acesta a fost făcut public de rețeaua organizațiilor nonguvernamentale Pesticide Action Network (PAN), din care fac parte peste 60 de țări. După cum se spune în comunicatul de presă emis referitor la această chestiune, raportul demonstrează cum industria pesticidelor și a culturilor modificate genetic a reușit să ascundă sub preș efectele lor dăunătoare.

În cadrul acestei lucrări s-a ajuns la concluzia că producătorii de pesticide și OMG-uri au făcut lobby în interesul lor, prin intermediul Institutului Internațional de Științe ale Vieții (The International Life Sciences Institute (ILSI), nu numai prin elaborarea metodelor de evaluare, ci și în 75% dintre cazurile studiate de PAN Europe, specialiștii lor reușind să se infiltreze în asemenea grupuri precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), astfel încît aceste metode să fie adoptate.

În raport se spune în mod direct că pentru culturile cu conținut de organisme modificate genetic a fost elaborat conceptul "echivalenței semnificative" (siguranța OMG-urilor), care a apărut în anul 1993. În acesta este subliniat faptul că evaluarea alimentelor noi, în special ale celor modificate genetic, ar trebui să demonstreze siguranța acestor produse alimentare de rînd cu analoagele lor tradiționale. Adică atunci cînd un aliment sau o componentă alimentară este recunoscută ca fiind "în mod substanțial echivalentă" cu alimentele obișnuite, evaluarea siguranței și a nutriției acestora sînt considerate, de asemenea, comparabile.

Încă în anul 1996 ILSI, care făcea lobby în interesul producătorilor, insista asupra evaluării siguranței produselor cu OMG-uri, în baza "echivalenței semnificative". Ulterior, acest concept a trecut prin rebranding și a fost înlocuit cu "evaluarea comparativă" în cazul depistării riscurilor alimentelor cu OMG-uri. Potrivit acestuia, plantele tradiționale și culturile modificate genetic sînt considerate echivalente dacă nu există diferențe semnificative în cele mai importante componente ale culturilor. Dar acest lucru simplifică evaluarea riscurilor și împiedică evaluarea lor completă.

Expertul olandez Harry Kuiper, lucrînd la ILSI și promovînd interesele producătorilor, în anul 2000 a condus grupul de lucru al OMS / FAO, unde a fost discutat acest subiect. În consecință, a fost adoptată definiția "echivalenței substanțiale", elaborată de Kuiper. În anul 2003, EFSA a creat grupul de lucru (panel) pentru determinarea OMG-urilor, conduse de același Kuiper, în pofida conflictului de interese. Mulți experți din domeniul industriei au lucrat, de asemenea, la Directiva UE privind evaluarea OMG-urilor și au avut o influență puternică asupra acestui document și asupra poziției OMS. ILSI a numit acest lucru ca fiind un mare succes al activității sale. OMS, Comisia Europeană și EFSA au susținut politica conflictului de interese.

OMG-urile nu sînt testate la capitolul toxicitate

În prezent, în întreaga lume, la evaluarea OMG-urilor este utilizată metoda "echivalenței semnificative", fapt ce ridică multe semne de întrebare. Spre exemplu, atunci cînd sînt comparate unele dintre componentele principale, cum ar fi carbohidrații, proteinele și grăsimile, cultura modificată genetic poate fi considerată aproape echivalentă cu cea tradițională. Spre exemplu, soia modificată genetic este identică în acest sens cu soia obișnuită. Testele arată însă că soia modificată genetic conține cu 12-14% mai puține isoflavone, compuși care joacă un rol important în metabolismul hormonilor sexuali. Majoritatea OMG-urilor au fost aprobate doar în baza "echivalenței substanțiale", deoarece nimeni nu le-a verificat toxicitatea.

De fapt, este necesar să fie testată toxicitatea OMG-urilor, care poate pune capăt discuțiilor și, totodată, să provoace mare furie din partea industriei. Căci profesorul Seralini, cînd a demonstrat tumorile la șobolani, în timpul studiilor OMG-urilor, a fost supus unui atac dur din partea producătorilor.

Cu toate acestea, există încă opinia independentă a experților, care este prezentată în raportul PAN. În special, profesorul Millstone a declarat: „Echivalența substanțială este un concept pseudoștiințific, deoarece este o apreciere comercială și politică, mascată ca fiind științifică. Mai mult decît atît, este în mod inerent antiștiințifică, deoarece a fost creată, în primul rînd, pentru a oferi o justificare ca să nu fie efectuate teste biochimice sau toxicologice.”

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?