COVID-19 în MOLDOVA

Limba rusă: conform legislației sau conform conceptelor?

Limba rusă: conform legislației sau conform conceptelor?

(Sfîrșit. Începutul pe 25.08.2020)

După ce acum doi ani Curtea Constituțională a anulat Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, în acest domeniu s-a format un vid juridic. Cu ce să-l umplem?

Avem nevoie de Cartă?

Uniunea Europeană, după cum se știe, acordă o mare importanță păstrării culturilor și diversității lingvistice a minorităților naționale. Anul trecut, în Parlamentul European a avut loc primul forum regional al ONU privind problemele minorităților. Cunoscuta cercetătoare și una dintre fondatoarele sistemului de protecție a drepturilor lingvistice, Tove Skutnabb-Kangas, a declarat că, așa cum arată studiile de mai mulți ani, copiii care au crescut într-un mediu și un sistem de învățămînt multilingual, sînt mai creativi și au o gîndire critică mai dezvoltată. Educația multilingvă, spune ea, necesită costuri inițiale mari, dar în perspectivă, aceste investiții se răscumpără.


"Și dacă e să vorbim despre beneficiul economic, atunci minoritățile sînt și ele plătitoare de impozite. Dacă au plătit atît de mulți ani impozite, care au mers spre întreținerea școlilor cu predare în alte limbi, atunci de ce acum aceste impozite nu ar trebui să meargă spre susținerea limbilor minoritare?", a pus ea o întrebare retorică. Tove Skutnabb-Kangas a spus că părinții adesea sînt puși în fața unei "false dileme: să-i învețe pe copii limbile lor materne sau limba de stat". Potrivit ei, "nu ar trebui să fie sau - sau". Situația în care un părinte vorbește cu copilul într-o limbă, alt părinte — în altă limbă, iar la grădiniță el învață o a treia — este destul de normal, a subliniat Skutnabb-Kangas.

Și Republica Moldova își declară invariabil angajamentul față de valorile europene. Una dintre condițiile acceptării RM în Consiliul Europei în 1995 a fost semnarea și ratificarea de către republică a Cartei Europene a limbilor regionale și minoritare. Consiliul Europei a recomandat în mod repetat Republicii Moldova să ratifice imediat Carta încă în 2002. În pofida acestui fapt și a nerezolvării situației privind asigurarea dreptului la limba maternă, Carta încă nu a fost ratificată de Moldova.

Dar ce, de fapt, reprezintă acest document? Carta europeană a limbilor regionale și minoritare este o Convenție europeană privind protecția și susținerea limbilor pe care le folosesc minoritățile tradiționale. Împreună cu Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, această Cartă reprezintă angajamentul Consiliului Europei de a apăra minoritățile naționale. "Limbile regionale sau limbile minoritare fac parte din patrimoniul cultural al Europei, iar protecția și promovarea lor contribuie la construirea unei Europei bazate pe principiile democrației și ale diversității culturale", se arată în Cartă.

Carta stabilește o serie de măsuri specifice pentru promovarea limbilor regionale și minoritare în viața publică. Aceste măsuri se referă la următoarele domenii: educație, justiție, autoritățile administrative și serviciile publice, mijloace de comunicare, activități culturale, economice și sociale, schimburi transfrontiere. Fiecare dintre părți se angajează să îndeplinească cel puțin 35 de puncte sau subpuncte, alegîndu-le din măsurile menționate mai sus, inclusiv o serie de măsuri obligatorii selectate din "miezul" listei. În plus, fiecare stat contractant trebuie să specifice în instrumentul său de ratificare, de acceptare ori de aprobare fiecare limbă regională sau minoritară ori fiecare limbă oficială mai puţin răspîndită pe ansamblul sau pe o parte a teritoriului său, la care se aplică paragrafele menționate mai sus.

Cu toate acestea, răspunsul la întrebarea dacă trebuie Moldova s-o ratifice, după cum s-a dovedit, nu este deloc unul clar.

În special, acest lucru este cauzat de următorul punct: ”Prin zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită se înţelege aria geografică în care această limbă reprezintă modul de exprimare al unui număr de persoane justificînd adoptarea a diferite măsuri de protecţie şi de promovare prevăzute prin prezenta Cartă".

Ce înseamnă acest lucru în raport cu Moldova? Că statut de limbă regională poate obține limba găgăuză, bulgară, ucraineană, chiar și limba romilor – deoarece reprezentanții acestor naționalități locuiesc compact în unele sau alte raioane ale țării. Iar limba rusă poate fi regională, relativ vorbind, în satul Novotroițk, unde locuiesc compact etnici ruși, și atît. Pe întreg teritoriul țării ea nu va avea statut oficial.

Președintele Adunării Popoarelor din Moldova, Olga Goncearov, consideră că ratificarea Cartei europene a limbilor regionale în Moldova poate fi făcută doar dacă problema statutului special al limbii ruse va fi pus în preambulul documentului.

De aceeași părere este și directorul Agenției Relații Interetnice, Elena Beleacova.

"Am avut cîteva abordări serioase privind acest document. Nu toate momentele sale se încadrau în realitățile noastre. Dar, pe mai multe poziții, în raport de 70 procente, ne-am putea apropia de Cartă. În varianta pe care am pregătit-o, iar acestea au fost consultări mari în anii 2011-2012, am găsit totuși o posibilitste ca limba rusă să ia locul demn pe care ar trebui să-l ocupe la noi", explică Elena Beleacova.

E timpul altor abordări

Dar să revenim la decizia scandaloasă a CC de la care a început totul. Aceasta a fost adoptată la 4 iunie 2018. Iar deja pe 5 iunie, adică a doua zi, deputatul Vlad Batrîncea a scris în rețelele de socializare: "Partidul Socialiștilor în următoarele zile va elabora, înregistra și înainta în regim de urgență în Parlament un proiect la Legea privind funcționarea limbilor în redacție nouă".

Potrivit lui, proiectul va proclama tezele fundamentale pentru existența societății moldovenești:

1. Limba de stat a Republicii Moldova este moldovenească (conform art. 13 din Constituția RM).

2. Statutul oficial al limbii ruse - ca limbă de comunicare interetnică, în care vorbește peste un milion de cetățeni ai Moldovei (art. 7 din Constituția RM).

3. Statul apără și garantează diversitatea lingvistică și culturală pe întreg teritoriul Republicii (Constituția RM).

Însă de atunci au trecut doi ani, însă printre proiectele de lege care stau pe ordinea de zi a Parlamentului, acest document nu se regăsește – evident, o asemenea lege nu va fi susținută de partenerii de coaliție. Și el totuși este necesar.

Elena Beleacova, directorul Agenției Relații Interetnice, în cadrul emisiunii "Mecanismul de acțiune" a spus, la acest subiect:"Încă în primii ani de Independență, aveam elaborat un cadru legislativ foarte serios în domeniul drepturilor minorităților naționale. Cu toate acestea, în ultima perioadă au existat unele probleme cu faptul că una dintre legile noastre de bază - și anume Legea privind funcționarea limbilor, a fost recunoscută ca fiind învechită. În opinia mea noi trebuie să reve nim la ea, s-o examinăm serios dintr-un nou punct de vedere. În varianta în care a fost, multe lucruri s-au schimbat în această perioadă și ea are nevoie de alte abordări. Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova presupune funcționarea nu doar a limbii ruse, dar și a altor limbi ale minorităților naționale care locuiesc în Republica Moldova, a limbilor care sînt folosite în diferite domenii de activitate. Ea este foarte complexă și atrage o mulțime de alte documente.

Încă în prima perioadă a activității mele la Biroul Relații Interetnice am declarat deseori faptul că trebuie să schimbăm multe prevederi ale acestei legi. Situația din țară s-a schimbat. Oamenii au început să privească diferit multe lucruri, în ceea ce privește cunoașterea limbii de stat, situația în rîndul populației vorbitoare de limbă rusă de asemenea s-a schimbat. Tînăra generație cunoaște limba moldovenească, în sistemul educațional s-au schimbat multe lucruri".

Directorul agenției a adăugat, de asemenea, că populația vorbitoare de limbă rusă se confruntă cu cele mai mari probleme, cînd reprezentanții organelor de stat, polițiștii sau medicii nu pot oferi informații în limba rusă, nu în capitală sau în marile orașe, dar în raioanele centrale ale republicii. Aici, în opinia ei, trebuie să existe o mișcare din ambele părți.

"Cred că acum principala noastră sarcină este, împreună cu toate părțile interesate, să facem în așa mod ca să vedem această lege într-o nouă calitate. Trebuie să abordăm foarte serios dezvoltarea proiectului în sine. Din cîte înțeleg, există unele progrese, dar o muncă serioasă nu a început încă. În aceste discuții trebuie implicate comisiile parlamentare, ministerele și departamente competente. Este nevoie ca de acest document să se ocupe un grup mare de lucru, deoarece legea afectează toate domeniile vieții și este nevoie de o gamă largă de diferite structuri și organizații, de societate, ca în cele din urmă să fie creat un document serios, important și necesar, care ar sta la baza cadrului legislativ pentru protecția drepturilor minorităților naționale", a menționat Elena Beleacova.

Acum, liberalii, la inițiativa cărora CC a scos din cîmpul legal această lege, nu sînt la putere. Există o majoritate parlamentară destul de rezonabilă, care ar putea adopta legea capabilă să restabilească echilibrul în acest domeniu fragil.

Problema funcționării limbilor ar trebui să treacă din planul politic în cel social. Căci principala sarcină este ca toți cetățenii țării noastre să aibă drepturi egale de a obține informațiile de care au nevoie și să aibă acces la o viață calitativă.

În opinia consilierului municipal Chișinău, Vasile Chirtoca, limba rusă este necesară și moldovenilor, care acum au posibilitatea din copilărie, fără prea mare efort, să asimileze limba unui grup lingvistic total diferit, care, în plus, se află pe primul loc după numărul de vorbitori din Europa. "În limba rusă sînt scrise marile lucrări ale culturii mondiale, la care majoritatea moldovenilor au acces în varianta originală. În țară s-au mai păstrat cadre didactice, materiale, manuale și metodologii de predare. De ce să nu le folosim pentru a educa propriii copii și tineri? Doar pentru că unii conducători actuali din sistemul educațional și politicieni au anumite supărări pe ruși? Dar ce legătură are acest lucru cu limba?", se întreabă Vasile Chirtoca.

Limba rusă este necesară și, ca limbă de comunicare interstatală, avînd în vedere faptul că Republica Moldova este membră a CSI și observator la EurAsEC, este necesară pentru stabilirea și extinderea contactelor politice, economice și umanitare. Și mai merită să spunem că fără limba rusă, ca limbă legalizată de comunicare interetnică, nu vom putea rezolva problema transnistreană. Politicienii care doresc cu adevărat reintegrarea Moldovei, dar nu doar speculații nesfîrșite pe această temă, ar trebui să înceapă anume cu aceasta.

Cristina Agatu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load