Lecții de georgiană

Depășind dreptul de veto al președintei Salome Zurabishvili, la 3 iunie parlamentul Georgiei a adoptat în lectură finală legea privind transparența. Această decizie a fost rezultatul unei confruntări dure și de durată - cu propria opoziție, care nu dorea dezvăluirea surselor de finanțare ale numeroaselor ONG, dar și cu întregul Occident colectiv, care a scos împotriva micii republici întregul arsenal de măsuri represive. Uneori devenea înfricoșător pentru poporul georgian și autoritățile lui - vor supraviețui oare? Nu vor tremura? Nu vor da înapoi? Au supraviețuit. Nu au tresărit. Nu s-au retras.

Iar evenimentele, care au avut loc în Georgia în ultimele luni, ar putea deveni o lecție pentru alte țări și popoare, care au decis să-și apere propriile interese naționale în loc să urmeze agenda globalistă. Și mai presus de toate, Republica Moldova ar putea învăța aceste lecții.

«O amenințare în adresa democrației »

Motivul unei reacții așa de violente în ​​țară, dar și în străinătate, a fost legea scandaloasă „Cu privire la transparența influenței străine”, care mai este numită și legea agenților străini. Se presupune, că organizațiile care primesc de peste hotare mai bine de 20% din venituri, vor fi incluse într-un registru special. Pentru refuzul de a se înregistra și tăinuirea surselor de venit ele riscă o amendă în mărime de 25 mii lari (cca $10 mii). Ministerul justiției va verifica declarațiile și va alcătui lista. «Problema nu e că aceste ONC ar fi proamericane, dar ele-s anti-georgiene », - spune scriitorul Merab Ratishvili despre activitatea ONG.

Anul trecut partidul guvernant a încercat să adopte un asemenea proiect de lege, ceea ce a provocat o mare nemulțumire a Occidentului. Ned Price, reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, a amenințat cu sancțiuni, șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a numit documentul incompatibil cu valorile și standardele UE. La Tbilisi au început protestele masive (absolut «stihinice») ale opoziției. Și, pentru a nu acutiza situația, proiectul a fost rechemat.

Însă mulți politologi și experți georgieni erau siguri, că majoritatea parlamentară va reveni la dezbaterea proiectului de lege. Așa și a fost în primăvara anului curent, deputații partidului «Visul georgian» au readus proiectul pe agendă.

Dezbaterile și adoptarea lui ulterioară a avut loc pe fondul unor presiuni severe și din interior, și din exterior. Pe parcursul lunilor aprilie și mai, capitala Georgiei a fost zguduită de mii de proteste, participanții cărora au încercat să pătrundă în parlament, au spart porți și garduri și s-au ciocnit cu poliția. În paralel, autoritățile georgiene erau amenințate și de Parlamentul European, care la 20 aprilie a votat o rezoluție ce condamna legea georgiană și cerea (!) retragerea ei ca fiind „contrară valorilor și principiilor democratice”. În caz de nesupunere, deputații europeni amenințau cu diverse măsuri represive - să oprească negocierile privind aderarea Georgiei la UE, să anuleze regimul fără vize cu republica transcaucaziană, să impună sancțiuni împotriva reprezentanților partidului georgian de la guvernare, să recomande Uniunii Europene și unor țări-donatoare să refuze a mai oferi asistență financiară Georgiei...

Nici „partenerii” de peste ocean nu au rămas în urmă în înlocuirea „turtelor dulci” cu „biciul”. ... Departamentul de Stat al SUA a condamnat legea agenților străini. „Conținutul acestui document este incredibil de alarmant. Vedem o lege similară la Kremlin și în alte țări ale lumii, unde mass-media este oprimată, ca și organizațiile societății civile. Considerăm că o astfel de legislație este incompatibilă cu obiectivele integrării europene, de care Georgia este interesată”, a declarat secretarul de presă al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Dar fără a spune că din a.1938 o lege similară funcționează și în SUA.

«Noi nu cedăm»

Însă aceste amenințări nu numai că nu i-au oprit pe rebelii caucazieni, ci au provocat mai degrabă efectul opus. Reprezentanții partidului guvernant i-au criticat pe europarlamentari... primul ministru Irakli Kobakhidze a declarat că parlamentarii și «conducerea lor» încearcă să stimuleze o revoluție în republică, iar «declarațiile lor nu fac nici doi bani».

Iar președintele parlamentului Șalva Papuashvili a subliniat, că mulți europarlamentari apără așa de aprig interesele ONG și ONC deoarece colaborează cu ele. «De exemplu, Fondul european pentru democrație finanțează în secret partidele politice și romantizarea „cocteilurilor Molotov” în mass-media », — a spus el. Papuașvili a mai amintit că în iunie vor avea loc alegeri noi în Parlamentul European, și mandatul actualilor aleși se va încheia. «E ultimul lor ciupit, nimic nu amenință poporul georgian, nimeni nu va anula regimul fără vize”, - a promis el. La 29 aprilie, ca contramăsură, partidul guvernant și-a adunat adepții la un miting mare. «Nu vom permite unei minorități falimentare din punct de vedere politic și moral să speculeze și să vorbească în numele tuturor georgienilor. Să arătăm pe ce poziții se află marea majoritate a oamenilor noștri. Împreună vom spune „nu” banilor negri și „da” transparenței, adevăratei căi europene, unei Georgii independente și suverane”, spunea declarația partidului.

Și primarul de Tbilisi Kakha Kaladze și-a exprimat nedumerirea cu privire la motivul, pentru care dorința de transparență în finanțare a provocat o rezistență așa de acerbă. „Dacă faci o faptă bună și nu ai intenții rele, care este problema să completezi o declarație și să arăți finanțarea? De unde obțineți veniturile și ce proiecte concrete finanțați? Cu toate acestea, există suspiciuni că cu acești bani au fost finanțate scenarii revoluționare, totul din lipsă de transparență”, a spus el într-un interviu.

S-ar părea, că într-adevăr nu există o problemă. Dar ea există. Nu-i poți lipsi pe „stăpînii lumii” de posibilitatea să dicteze politici altor țări. Fără a afișa atare activități. Și președinta Georgiei Salome Zurabishvili (care nu ascunde că este favorita SUA) a încercat să împiedice legea nedorită de Occident, a pus veto pe legea adoptată deja în două lecturi. Dar parlamentul a depășit vetoul ei și legea a intrat în vigoare.

Dar autoritățile georgiene nu s-au oprit aici. Cu sprijinul majorității cetățenilor, ele au «mușcat zăbala» și au atentat la «vaca sacră» - au mers împotriva lobby-ului gay mondial. Chiar zilele trecute, aceeași guvernare a prezentat parlamentului 19 proiecte de lege privind apărarea familiei și a valorilor tradiționale. Ele presupun: interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex și adopția copiilor de către cuplurile de același sex, interzicerea schimbării sexului biologic, interzicerea propagandei LGBT și multe altele.

Cum va fi pedepsită republica rebelă pentru asta, ce alte sancțiuni vor fi aplicate - putem doar ghici. Un lucru este clar: va fi dificil să-i intimidezi pe georgieni și aceștia vor continua să se îndepărteze și mai mult de agenda globalistă și să-și construiască propria politică independentă. Se pare că în Georgia a apărut o elită veritabilă – politicieni, care în acțiunile lor reies din interesele propriului stat.

Avem multe în comun…

Moldova și Georgia au multe în comun. Ambele au o istorie furtunoasă și o cultură identitară bogată, ambele au făcut parte din Imperiul rus, după care ambele au fost republici sovietice (și ambele erau înfloritoare în perioada sovietică), ambele au căpătat un conflict teritorial armat, ambele au ajuns în zona de influență a occidentului, ambele fac parte din a.n. Parteneriat Estic, în ambele activează numeroase ONC finanțate de Occident și ambele-s candidate la aderare la UE.

În ambele țări locuiesc oameni temperamentali, cu inimă bună, ospitalieri și profund religioși, care, în ciuda tuturor, își păstrează ideile tradiționale despre familie, valori și temelii. Și ambele se confruntă cu aproximativ același set de probleme.

Georgia, ca și Moldova, după destrămarea URSS a suportat criza îndelungată a privatizării în masă, reformele păguboase în agricultură și sectorul industrial.

În cele două decenii de după ”Revoluția Trandafirilor” din 2003, potrivit unor experți, în Georgia a fost creată cea mai rigidă versiune a capitalismului libertar. Principalii beneficiari ai acestei revoluții au fost sectoarele speculative ale economiei - băncile, industria jocurilor de noroc și sectorul imobiliar. A avut loc o stratificare accentuată în foarte bogați și foarte săraci (același lucru are loc acum în țara noastră). Decalajul dintre oraș și sat a crescut (ca și în țara noastră, unde numărul satelor, prospere altă data și acum părăsite, crește în fiecare an). Georgienii au văzut o cale de ieșire în migrația masivă a forței de muncă spre Europa și Turcia (și nu avem ce comenta despre procesele similare din Moldova). Rusofobia politică a devenit, practic, ideologie oficială (la noi acest proces ia amploare în fiecare zi).

Deci, putem concluziona că procesul de deconstrucție economică a Georgiei în interesele Occidentului, ca și în Moldova, a fost finalizat.

Ce e bine pentru georgieni e rău pentru Departamentul de Stat

Și de aici încep cele mai interesante lucruri, iar drumurile similare ale Republicii Moldova și ale republicii transcaucaziene se îndepărtează treptat și apar tot mai multe diferențe.

Georgia, aparent complet integrată în agenda occidentală, începe brusc să dea dovadă de nesupunere. Mai mult, trebuie să se înțeleagă clar, că în Georgia nu există forțe politice „pro-ruse” sau care simpatizează cu Rusia. Doar că, treptat devine clar că, uneori, aderarea neîndoielnică la recomandările consilierilor străini este contrară intereselor naționale.

La început, țara refuză să se implice în conflictul cu Rusia și să deschidă un al doilea front, în ciuda solicitărilor repetate din partea politicienilor ucraineni. «Poporul georgian are oportunitatea unică de a forța autoritățile țării să ia măsuri concrete și să elibereze Abhazia și regiunea Tskhinvali», - îndemnau ei. «Pentru ce? Pentru a distruge orașele și satele noastre?» - se mirau în parlamentul georgian. Iar șeful ministerului apărării Juansher Burchuladze a spus că Tbilisi nu dorește un nou conflict pe teritoriul său și de aceea nu a furnizat arme Ucrainei. După care țara refuză să aplice sancțiunile antirusești. «Economia Georgiei se va prăbuși și vom dăuna poporului, dacă impunem sancțiuni economice bilaterale împotriva Rusiei. Cifra de afaceri comercială a Georgiei cu Rusia este mai mică de 1 miliard de dolari. Pentru comparație, UE tranzacționează cu Rusia în doar patru zile la fel de mult ca noi într-un an întreg. E amuzant. Nu există nicio logică. Acest lucru ar fi în detrimentul intereselor naționale ale țării noastre»,- a spus primul ministru al Republicii Irakli Garibashvili la Forumul Economic din Qatar.

Însă georgienii năzuroși nu s-au oprit aici. În urmă cu un an, au fost reluate zborurile directe între Rusia și Georgia, întrerupte în urmă cu trei ani. De asemenea, prin decret al președintelui rus, vizele pentru cetățenii georgieni au fost anulate. Iar parlamentul georgian a refuzat să introducă un regim de vize pentru cetățenii ruși. Autoritățile georgiene nu puteau să nu înțeleagă ce reacție va provoca acest pas. Cum era de așteptat, Departamentul de Stat al SUA a avertizat guvernul și sectorul privat din Georgia cu privire la posibila introducere a sancțiunilor unilaterale împotriva acestora din cauza reluării zborurilor directe între republică și Rusia. De asemenea, Uniunea Europeană a cerut Georgiei să sprijine în continuare sancțiunile anti-ruse în sectorul aviației și să nu permită avioane rusești să intre pe teritoriul său.

Nu au ascultat!

Prim-ministrul Georgiei Irakli Garibashvili, în fața reprezentanților diasporei georgiene, și-a exprimat sprijinul pentru decizia Rusiei de a restabili zborurile directe cu republica. El a menționat, că traficul aerian restabilit de Moscova este parte integrantă a relațiilor economice și nu are nimic de-a face cu politica. «Trebuie să salutăm tot ce ușurează viața diasporei noastre », — a subliniat premierul. E de menționat, că în Rusia locuiesc mai bine de 1 milion de georgieni.

Un alt aspect important este cel economic. Șeful Ministerului Economiei, Levan Davitashvili, a declarat că grație reluării zborurilor directe, industria turistică a republicii va primi o sumă suplimentară de 300-400 de milioane de dolari anual. Serviciile de turism rusești confirmă faptul, că interesul utilizatorilor pentru Georgia a crescut. Cererea pentru biletele de avion a sporit de cca 7 ori. Din spusele operatorilor ruși de turism, și înainte de reluarea zborurilor republica transcaucaziană intra în top-20 de țări populare printre turiștii ruși, acum însă poate ajunge printre lideri.

În plus, Tbilisi ar putea deveni un nou hub de transport prin care rușii vor călători în țări cu care nu există zboruri directe.

Următorul pas pe calea neascultării este adoptarea legii agenților străini, despre care am discutat deja în detaliu, și a unui nou pachet de proiecte anti-gay.

Unii pierd, alții găsesc

Cum se spune, un loc sacru nu este niciodată pustiu. Dacă Moldova refuză pas cu pas cooperarea cu Rusia și chiar, în noua Strategie de Securitate, o numește principala amenințare, atunci Georgia, dimpotrivă, încearcă să extragă profit maxim din toate. Vinurile georgiene vin în locul celor moldovenești: în ultimii doi ani, comercializarea vinurilor georgiene pe piața rusă a crescut semnificativ, iar acum, potrivit centrului de informare WineRetail, Georgia aprovizionează piața rusă cu de șapte ori mai multe produse vinicole ca Moldova. Tbilisi reia zborurile directe cu Moscova, iar Chișinăul, dimpotrivă, le oprește. Moldova ar putea găzdui masiv și cetățeni ruși care părăsesc războiul - mai ales că nu avem probleme de limbă - și ar obține profituri de milioane din asta. Da așa ele s-au dus la georgieni. Afacerile rusești și turiștii ruși vor deveni mai activi în Georgia, nu la noi. Și Tbilisi va deveni un nod de transport (dar ar fi putut deveni Chișinăul!).

Tot felul de ONC finanțate de Occident, la fel ca în Georgia, au devenit baza finanțării activităților politice anti-moldovenești în țara noastră și, probabil, în Moldova este necesară adoptarea unei legi similare, care să prevadă transparența și scopurile de finanțare a acestor ONC. Dar s-ar fi reușit oare?

«Vor supraviețui doar cele suverane»

Ce lecții ar putea învăța republica noastră din evenimentele de la Tbilisi? Ar fi mai multe. Prima – Occidentul demult nu se mai rușinează și se preface că respectă suveranitatea altor state. De îndată ce încearcă să-și apere interesele naționale și intră în conflict cu interesele globaliste, această țară și autoritățile ei se confruntă cu un puternic atac, care nu ezită să folosească niciun mijloc..

A doua lecție – dacă Moldova ar avea acum un guvern, care ar încerca să apere cumva interesele propriei țări și să promoveze propria politică națională, la noi ar la fel ca în Georgia - proteste în masă ale opoziției, deloc pașnice, amenințări, presiuni și sancțiunile „partenerilor” externi, o încercare de a zgudui situația și de a schimba guvernarea. Și faptul că la noi nu există nimic din toate acestea vorbește despre aceea, că actualele autorități moldovene urmează în totalitate agenda externă, fără să încerce măcar să apere interesele naționale, care nu coincid întotdeauna cu interesele „partenerilor de dezvoltare”.

A treia lecție – supraviețuirea este dificilă, dar posibilă. Poporul georgian a demonstrat-o cu propriul exemplu.

Și lecția a patra: în viitorul apropiat vor supraviețui doar statele care își vor putea apăra suveranitatea. Așa, cel puțin, crede filozoful politic și publicistul Pavel Scelin.

”Problema Georgiei și a întregului conflict care se desfășoară acolo este o chestiune de suveranitate. Lupta pentru legea agenților străini este și o luptă pentru suveranitate. Dacă un stat nu poate face o listă de agenți străini, atunci nu este suveran”, - spune el într-un interviu.

În opinia sa, conducerea georgiană începe cu adevărat să lupte pentru suveranitate, pentru dreptul de a decide pe cine dorim să vedem aici, și pe cine nu dorim. «Adică să trăim fără a depinde și să ne deconectăm simultan de la proiectul neocolonial occidental și, indirect, de la cel global», - explică filozoful logica sa.

«În cel mai scurt timp istoric - vorbim despre decenii - vom vedea procesul de dispariție naturală și violentă a tuturor statelor nesuverane, - își continuă vorba Pavel Scelin. - Una dintre greșelile fundamentale de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost crearea condițiilor în care statul a ajuns la niște indivizi incapabili de a-l conduce, care nu erau suverani, care nu erau capabili să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile lor, care erau doar capabili să acționeze ca clienți sau împuterniciți ai altor state. O vreme această situație a fost tratată cu calm, era convenabilă pentru toată lumea. Dar acum vine o perioadă de haos și vedem, că această incertitudine duce la o creștere a entropiei. Deocamdată nu s-a ajuns la limită, însă ieșirea din această limită va fi doar în suveranitate și subiectivitate. Mai departe e de văzut cine va supraviețui, cine nu, cine va da naștere unei elite subiective, cine nu, oamenii cui vor decide că-s gata să suporte poverile suveranității și cine va spune: „ Haide, nu avem nevoie. Ni-i mai bine fără asta».

«Acesta este o perioadă foarte grea, foarte dificilă, dar în mod logic rezultă inevitabil din vectorii istorici care se văd acum», - conchide publicistul.

De la lecțiile istoriei nu poți «chiuli», spre deosebire de lecțiile din școală, nu poți să nu îndeplinești «tema pentru acasă», pentru că prețul sarcinilor neîndeplinite nu va fi o notă proastă în catalog, ci un război pe propriul teritoriu, soarta propriei țări și a propriului popor. Iar Moldova, pentru a supraviețui, va trebui să îndeplinească această sarcină.

Cristina Agatu