COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Păţaniile incredibile ale creditelor „totalitare” în Moldova

În săptămîna curentă Chişinăul oficial intenţionează să relanseze negocierile privind oferirea creditului rusesc. Despre aceasta a declarat preşedintele Igor Dodon după decizia Curţii Constituţionale, care a recunoscut neconstituţional acordul privind împrumutul de 200 milioane de la Federaţia Rusă.

Nu-i merge republicii cu creditele „estice”. Autorităţile moldovene au mai încercat să împrumute sume semnificative de la Rusia şi RPC, dar de fiecare dată în calea creditelor „estice” deja anunţate apăreau anumite obstacole.

“Mîna Moscovei” în creditarea statului

Săptămîna trecută, în timp ce Curtea Constituţională decidea soarta creditului rusesc de 200 mln. euro, deputaţii opoziţiei care au sesizat CC, în argumentarea lor, în loc că aducă probe juridice logice privind neconstituţionalitatea (în opinia lor) a acordului de credit cu Federaţia Rusă, au recurs la argumentul tradiţional şi preferat de dreapta moldovenească – „mâna Moscovei”.

Reieşind din alocuţiunea deputatului PAS Sergiu Litvinenco, cel mai temeinic argument pentru anularea creditului rusesc este faptul că Rusia este „ocupant” şi „l-a arestat pe Ilaşcu”. Circa jumătate din alocuţiunea „anticredit” a reprezentantului PAS a fost consacrată grupării militare a FR în Transnistria, „ocuparea” regiunii din stînga Nistrului şi altor chestiuni, care nu au nimic în comun cu intenţia Chişinăului de a împrumuta de la Moscova o anumită sumă.


“Reieşind din aceste argumente, ar trebui interzise exporturile produselor moldoveneşti în Rusia (ca să nu hrănim ocupanţii), să rechemăm din FR cca jumătate de milion de muncitori migranţi şi să-i trimitem în ţările cu „principii şi valori europene”, precum şi să renunţăm la livrările de gaze ruseşti, ele fiind „de ocupaţie”, şi să le cumpărăm numai după ce acestea vor fi curăţite de „ocupaţie” în ţările cu „principii” – au reacţionat reţelele sociale la argumentele colegului Maiei Sandu.

Iar Sergiu Sîrbu din grupul parlamentar Pro Moldova a ajuns să spună că nu putem lua bani de la Rusia deoarece în conformitate cu actele sale politice, Republica Moldova „a rupt-o cu regimul totalitar sovietic”, iar Rusia este succesoarea de drept a Uniunii Sovietice. Iar acordul de credit dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova lezează suveranitatea şi, în acest context, încalcă Constituţia ţării. Vigilente, reţelele sociale imediat i-au amintit palamentarului, că cu ceva ani în urmă PD-ul lui Vlad Plahotniuc, din care făcea şi el parte, a dat cca 40% din teritoriul RT în concesiunea corporaţiei americane Frontera Resources International pentru cercetare, extragere şi valorificare a zăcămintelor de petrol. Oare nu este aceasta o subminare a suveranităţii ţării?

Mai mult, cum se vede, ex-comunistul şi ex-democratul S.Sîrbu nu cunoaşte că ambele lui foste partide, la putere fiind, au încercat să obţină un credit semnificativ de la „totalitara” Federaţie Rusă, precum şi de la „totalitara” Chină.

Creditele suspendate. Cel rusesc

Partidul comuniştilor, din care S.Sîrbu a făcut parte între anii 200-2012, a vrut să împrumute bani de la Rusia în 2009 – înainte de alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie a aceluiaşi an. Moscova a fost de acord să împrumute Chişinăului jumătate de miliard de dolari.

Decizia de a acorda un credit de 500 mln. dolari a fost luată în iunie 2009, în timpul vizitei oficiale a lui Vladimir Voronin în capitala rusă, conform totalurilor întrevederilor sale cu preşedintele FR, Dmitrii Medvedev şi premierul Vladimir Putin.

Şeful statului menţiona atunci, că condiţiile sprijinului financiar acordat Moldovei de Rusia ar fi mai avantajoase ca cele oferite de FMI. “Rusia nu a înaintat condiţii dure, caracteristice unor instituţii internaţionale şi, mai subliniez odată, nu ne-a cerut un preţ politic pentru acest sprijin”, spunea Vladimir Voronin. Iar Igor Dodon, pe atunci prim-vicepremier şi ministru al Economiei, sublinia că guvernul a reuşit să scoată RM din categoria ţărilor în care populaţia are venituri mici, fapt care permite obţinerea creditelor comerciale nu doar de la FMI sau Banca Mondială, dar şi de la alţi donatori financiari şi parteneri bilaterali.

Negocierile privind creditul de 500 mln. dolari au fost purtate de miniştrii Finanţelor din Rusia şi Moldova. Ministerul moldovenesc al finanţelor era condus pe atunci de Mariana Durleşteanu, care ani în şir a fost unul dintre negociatorii principali privind achitarea datoriilor externe ale RM, inclusiv în problema restructurării datoriei Moldovei faţă de Clubul creditorilor din Paris (a.2006), ceea ce într-un final ne-a permis să evităm defaultul. Şi pe care cu ceva timp în urmă versiunea română Forbes a inclus-o în top-10 cele mai influente femei (Mariana Durleşteanu s-a situat pe poziţia 8). Autorii publicaţiei au menţionat-o ca pe o demnitară, datorită căreia guvernul Republicii Moldova a reuşit să facă paşi mari în perfecţionarea unui şir de procese economice, inclusiv de administrare a riscurilor monetare.

Se preconiza că Rusia va acorda Moldovei creditul pe un termen de 15 ani cu o vacanţă a plăţilor de 5 ani. Procentul urma să fie unul comercial, LIBOR+3 (0,65% trimestrial) + marja. Prima tranşă în sumă de 150 mln.dolari urma să intre în republică în toamna anului 2009 şi să meargă la construcţia şi reparaţia drumurilor, precum şi la dezvoltarea apeductului Soroca-Bălţi. Cea de-a doua tranşă de 150 mln. urma să intre în 2010, restul de 200 mln. dolari – în 2011.

Evident, opoziţia de atunci critica activ intenţiile autorităţilor. PLDM cerea ca preşedintele Vladimir Voronin să publice condiţiile în care FR promitea să ofere Moldovei banii. Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor, declarase că opoziţia este foarte interesată de perioada de creditare, procentul de acordare a împrumutului, precum şi proiectele investiţionale care vor fi realizate în cadrul creditului rusesc. El a mai menţionat că, ”deoarece acordarea acestui credit a trecut absolut intransparent, iar societatea nu cunoaşte condiţiile în care noi putem obţine aceşti bani, această măsură nu este în interesele naţionale ale Republicii Moldova şi face parte din scenariul comuniştilor în campania alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie”.

O situaţia foarte asemănătoare, nu-i aşa? Apropo, preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, de această dată a fost împotriva acordării creditului rusesc de 200 mln. euro. “Chiar dacă Rusia va decide să acorde acest credit, el va însemna că ea se amestecă în alegerile prezidenţiale din ţara noastră. Cum adică, în anul prezidenţialelor să ajuţi financiar candidatul? Clar că el va merge şi se va lăuda că a adus bani şi investiţii în Moldova”, spunea liderul comuniştilor la mijlocul lui martie 2020.

Dar că ne întoarcem cu 11 ani în urmă. Cum numai, după parlamentarele din 29 iulie 2009, în Moldva s-a schimbat puterea, s-a schimbat cardinal şi atitudinea principalilor actori politici faţă de creditul rusesc. PCRM, plecat de la guvernare, a cerut Moscovei să sisteze acordarea celor 150 mln. dolari din prima tranşă, care deja erau prevăzuţi în bugetul Rusiei. Iar noua conducere a ţării în persoana „Alianţei pentru integrare europeană”, din contra, s-a declarat interesată de împrumutul pe care nu demult îl critica energic. Drept că aceşti bani urmau să fie folosiţi nu pentru dezvoltarea infrastructurii, cum se preconiza, dar pentru acoperirea găurilor din buget.

În septembrie 2009, după întrevederea cu şeful aparatului preşedintelui FR Serghei Narîşchin, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că Rusia este gata să ofere Moldovei creditul de 500 mln.dolari. Moscova l-a corectat politicos: declaraţia lui Ghimpu este prematură, tema s-a discutat doar în linii generale, chestiunea acordării creditului rusesc va fi soluţionată în contextul colaborării de mai departe.

În octombrie 2009 după formarea noului guvern în Moldova, prim-ministrul Vladimir Filat a avut o întrevedere cu Alexei Cudrin, vicepremier şi ministrul al finanţelor din FR. Părţile au convenit să înceapă consultări în diverse aspecte ale colaborării economice, inclusiv acordarea de mijloace creditare. Iar ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a declarat atunci, că după încheierea misiunii FMI în Moldova „va deveni foarte clar dacă Moldova îşi poate permite aceste mijloace creditare şi în ce condiţii”.

FMI nu a fost împotrivă. Iată de ce în noiembrie 2009 Vladimir Filat s-a adresat colegului său rus Vladimir Putin cu rugămintea de a grăbi procedura de acordare a creditului de 500 mln. dolari. „Contăm pe sprijinul Dvs. şi, folosindu-mă de ocazie, vă rog să încheiaţi procesul de negocieri”, a declarat Filat la prima sa întrevedere cu Putin de la Ialta, în cadrul şedinţei Consiliului şefilor de guverne din ţările CSI. Premierul moldovean a subliniat că această chestiune a fost coordonată cu FMI şi a promis că Republica Moldova „îşi va promova politica externă deschis şi pragmatic” şi „va îndeplini exact toate angajamentele pe care şi le-a asumat şi le va mai asuma”.

La începutul anului 2010 Chişinăul oficial încă mai spera să primească acel împrumut mare de la Federaţia Rusă. “Chestiunea privind creditul de 500 mln. dolari, promis de Rusia guvernării precedente, nu mai este actuală. În prezent, ea este epuizată. Dar la următoarele negocieri noi vom discuta despre acordarea unui nou credit în cadrul unor noi acorduri”, a declarat premierul în ianuarie.

Însă treptat tema creditului rusesc s-a redus la zero: orice bani împrumutaţi necesită o cedare – dacă nu financiară, apoi politică. În culoare se vorbea, că Moscova are nevoie de neutralitatea Chişinăului în relaţiile cu NATO şi de prezenţa garantată a pacificatorilor ruşi în Transnistria. Şi dacă autoprităţile comuniste precedente puteau garanta aceste lucruri, Rusia cerea de la noua conducere a RM garanţii fixate în scris. Unde mai pui că în toamna anlui 2010 parlamentul Moldovei urma iarăşi să aleagă preşedintele ţării. Dar totul vorbea despre un nou eşec, fapt care ar fi provocat alegeri parlamentare anticipate (care au şi avut loc), şi făcea oare ca Rusia să investească în noua campanie electorală din RM? Kremlinul a decis că nu. Aşa s-a încheiat istoria cu împrumutul de jumătate de miliard de dolari de la Federaţia Rusă.

“Ce puteau spune demnitarii de rang înalt, care în acele timpuri complicate doreau să stabilească relaţii cu Rusia? Că „sperăm şi contăm”. Însă noi înţelegeam că e puţin probabil să obţinem acest credit. Să nu uităm că pe atunci relaţiile cu FR nu erau prea calde. Preşedintele interimar M.Ghimpu refuza să meargă la summiturile CSI, pe care o numea „o babă ce trage să moară”. Premierul V.Filat, la fel, nu ardea de dorinţa întrevederilor cu partenerii ruşi. Ca regulă, la ele mergea ministrul economiei Valeriu Lazăr. În aceste condiţii, ar fi fost o naivitate să se conteze pe un împrumut mare de la FR. Real, noi întreţineam pe atunci doar negocieri pe marginea datoriei pentru gaze, pe care Rusia a acceptat să le restructureze şi să nu ceară dur rambursarea datoriei vechi, ceea ce deja era bine”, a declarat pentru Noi.md unul dintre demnitarii de atunci.

Creditele suspendate. Cel chinez

Paralel cu negocierile cu Moscova, Partidul Comuniştilor negocia şi cu Bejingul.

În vara anului 2009 s-a anunţat că guvernul Chinei va acorda Moldovei un credit în sumă de 1 mlrd. dolari pentru realizarea unor proiecte vaste de infrastructură şi producere: reprezentanţii oficiali ai RM şi ai companiei publice chineze „COVEC” au semnat respectivul memorandum.

Se preconiza că partea chineză va acorda Moldovei un împrumut de 1 mlrd.dolari sub garanţia statului, pentru 15 ani, cu 3% şi o vacanţă de trei ani. Autorităţile chineze intenţionau să aloce pentru implementarea proiectelor de infrastructură (construcţia de drumuri, energetica, aprovizionarea cu apă, construcţia staţiilor de epurare) şi cele din agricultură, industria prelucrătoare, crearea întreprinderilor avansate din punct de vedere tehnologic etc.

Se preconiza că în lunile imediat următoare RPC şi RM vor semna un acord interguvernamental privind acordarea creditului, care va fi ratificat de parlamentele ambelor ţări. Şi că primele tranşe ale creditului chinez vor intra în ţară încă în 2009. Însă în Republica Moldova s-a schimbat puterea.

Conducerea “proeuropeană” a ţării s-a arătat entuziasmată de perspectivele creditării, lăsate de comunişti. În octombrie 2009, premierul V.Filat s-a întreţinut cu ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al RPC la Chişinău. Diplomatul chinez a declarat că ţara sa nu refuză şi este gata să ofere Moldovei creditul de 1 miliard USD. V.Filat a răspuns că după examinarea detaliată a memorandumului semnat cu RPC, guvernul RM „va putea spune cu fermitate că proiectul prezintă interes pentru ţară”.

În decembrie 2009, după semnarea acordului de colaborare economică şi tehnică a celor două ţări (documentul prevedea că Moldova va primi un ajutor financiar în sumă de 20 mln. yuani sau 36 mln.lei pentru promovarea imaginii ţării pe piaţa chineză şi cea internaţională), primul ministru a subliniat, că negocierile cu China privind creditul de 1 mlrd. de dolari sînt în toi.

“Voi anticipa puţin evenimentele şi voi spune că ne aflăm într-o fază foarte înaintată a negocierilor de acordare Republicii Moldova de către guvernul chinez a creditului în mărime de 1 mlrd. dolari”, a declarat atunci V.Filat.

În toamna anului 2010, premierul moldovean a efectuat o vizită oficială în China, de unde a revenit foarte optimist, apreciind înalt acordurile semnate. Spre exemplu, contractul de 62,4 mln.dolari cu corporaţia “Sinohydro”, pentru restabilirea drumurilor din Moldova. V.Filat declara că guvernul are în vedere şi alte proiecte şi linii creditare şi că vizita în China a fost „necesară, utilă şi a adus rezultate concrete”. Însă, la fel ca şi în cazul cu Rusia, nu s-a mai ajuns la acordarea creditului de 1 mlrd. de dolari.

“Erau şi acestea declaraţii politice, mai ales că cu cinezii avem relaţii mult mai complicate decît cu ruşii, a comentat situaţia unul dintre foştii demnitari din guvern. – Încercări de a obţine bani de la chinezi au fost multe, însă chinezii pun condiţii extrem de dure. Cum negociază ei? Oferă bani cu procente, dar şi cu condiţia că tot ei vor fi cei care vor cheltui aceşti bani. Ei spun: băieţi, vreţi un credit cu 10% - poftim, însă dacă doriţi un procent avantajos – scrieţi în acord, că companiile chineze se vor bucura de preferinţe şi că anume ele vor valorifica aceste mijloace. Unele ţări cad de acord cu această condiţie, dar dacă au posibilitatea să obţină bani de la un terţ fără acsemenea condiţii, la ce bun să accepte o atare dependenţă? Mai ales că noi avem în faţa Uniunii Europene şi a Băncii Mondiale angajamentul de a aplica proceduri transparente, nediscriminatorii în cadrul achiziţiilor”, a menţionat interlocutorul nostru.

Înapoi în viitor

Şi iată că peste zece ani Chişinăul oficial iarăşi încearcă să iasă din lista ţărilor „dependente creditar” nu numai de Vest. Dar prima încercare de a împrumuta bani din Est a fost un eşec. Totuşi, în pofida lui, autorităţile intenţionează să întreprindă încercarea nr.2. Preşedintele Igor Dodon a declarat, că negocierile cu Rusia pe marginea creditului de 200 mln. euro vor reîncepe săptămîna curentă.

Între timp, experţii menţionează că, deşi Curtea Constituţională a anulat creditul rusesc, acesta a avut un rol pozitiv în chestiunea sprijinirii economiei moldoveneşti în perioada crizei pandemice şi a celei economice. De fapt, el a servit drept trăgaci pentru dezgheţarea finanţării occidentale.

Portalul mybusiness a menţionat că, dacă anterior partenerii occidentali doar îşi anunţau disponibilitatea de a ajuta financiar Moldova, dar nu se grăbeau să o facă, după ce la 17 aprilie a fost semnat acordul de acordare a creditului rusesc pentru Moldova, situaţia s-a schimbat. În seara aceleeaşi zile, Consiliul director al FMI a aprobat acordarea unui credit urgent de susţinere bugetară în sumă de 235 mln. dolari pentru RM, iar la 23 aprilie aceşti bani au şi intrat în conturile trezoreriei. După care şi Banca Mondială a anunţat că va acorda RM un ajutor financiar de 52,5 mln. dolari pentru combaterea coronavirusului şi a urmărilor acestuia.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load