Influență și absorbție: giganților IT li se va interzice să manipuleze utilizatorii. Europa se pregătește să rescrie regulile pentru Google, Apple și Microsoft

Viața corporațiilor din Silicon Valley s-ar putea complica. În noiembrie, intră în vigoare Legea Uniunii Europene privind piețele digitale (Digital Markets Act, DMA). Aceasta lansează procesul care, conform așteptărilor, va obliga Google, Apple și Microsoft să-și facă platformele mai deschise și compatibile cu concurenții. Asta înseamnă că aceste companii vor avea mai puține modalități de a manevra comportamentul utilizatorilor.

O altă ordine

Noua lege reinterpretează actuala permisivitate a corporațiilor transfrontaliere. În esență, un număr mic de platforme deține puterea asupra unei părți solide a pieței. Asta împiedică apariția și dezvoltarea concurențelor. Dacă dispui de un iPhone, trebuie să ai posibilitatea să încarci nu doar aplicațiile din App Store, dar și cele din alte magazine de aplicații, sau din internet. Dacă ai perfectat un abonament, renunțarea la el nu trebuie să implice birocrație și căutări îndelungate în setări.

DMA introduce conceptul de companii-paznici, gatekeepers, anume asupra lor se va extinde legea. La figurat vorbind, platformele digitale reprezintă o poartă între business și utilizatori, care stabilește regulile și răspunde de comunicare. Însă paznicii abuzează de poziția lor și tind să impună propriile servicii, ceea ce împiedică venirea unor actori noi și reduce numărul inovațiilor. Utilizatorii nu au altă cale și acceptă să plătească mai mult, deși ar fi putut face alegerea în favoarea unor condiții alternative. Anume această inechitate vrea să o combată UE.

Se menționează, că DMA este un răspuns la reclamațiile acumulate de Comisia Europeană pe parcursul mai multor ani. Spotify suedez declară, că taxele Apple în magazinul de aplicații oferă pentru Apple Music «un avantaj nedrept». Serviciul poștal elvețian ProtonMail spune că Google și Apple utilizează setările implicite pentru a da preferință aplicațiilor poștale proprii. Iar furnizorul german de servicii cloud NextCloud a numit anticoncurențială promovarea de către Microsoft a propriului depozit cloud OneDrive .

Cine cade sub incidența legii

Sub incidența DMA nimeresc magazinele de aplicații, piețele, motoarele de căutare, rețelele sociale , mesageriile, platformele de partajare video, asistenții virtuali, browserele web, serviciile cloud, sistemele operaționale și serviciile de publicitate.

Compania este considerată gatekeeper, dacă corespunde celor trei criterii descrise în document.

Unu – ea trebuie să aibă o cifră de afaceri mare. Asta înseamnă, că trebuie să cîștige minim €7,5 pe an sau valoarea ei de piață în anul financiar precedent să fie nu mai mică de €75 mlrd. În plus, platforma trebuie să activeze în cel puțin trei țări UE.

Doi — un număr mare de clienți, și anume 45 mln. de utilizatori și 10 mii de întreprinderi comerciale din UE, în fiecare an.

Trei – gatekeeper-ul trebuie să aibă o poziție solidă pe piață. Condiția este îndeplinită, dacă pe parcursul ultimilor trei ani compania corespunde primelor două criterii.

Organizația este în drept să dezmintă statutul de «paznic», dacă va prezenta argumente întemeiate. Și vice-versa, Comisia Europeană poate iniția propriul studiu pentru o evaluare mai exactă a companiei.

Gerar de Graaf, șeful biroului UE din San Francisco, care reglementează platformele digitale, se așteaptă că în grupul gatekeeper-ilor vor intra o duzină de companii , despre care se va anunța în primăvara lui 2023. La fel, el a prezis un val de procese judiciare – giganții IТ americani se pregătesc de litigii din cauza statutului incomod.

Cerințe și interdicții

Legea conține o listă a tot ce le este permis și ce le este interzis gatekeeper-ilor. DMA presupune, că utilizatorii pot renunța la abonamentul pentru serviciile gatekeeper-ului la fel de ușor, cum s-au abonat la ele. Ei au dreptul să șteargă programele preinstalate, și să descarce aplicații din alte magazine sau din internet.

Legea interzice urmărirea utilizatorilor dincolo de platformă cu scopul publicității țintite fără acordul lor. În plus, businessul va avea posibilitatea să verifice datele privind eficiența publicității plasate pe platforma gatekeeper-ului.

Gatekeeper-ul nu-și va putea arăta produsele mai favorabil în clasament, comparativ cu ofertele terților. El nu-și va putea impune serviciile dezvoltatorilor de aplicații, spre exemplu – să folosească un anumit sistem de plăți. Business-utilizatorilor le va fi permis să negocieze și să încheie contracte cu clienții în afara platformei gatekeeper-ului .

Majoritatea cerințelor ține direct de profitul corporațiilor. Unul dintre punctele cele mai vulnerabile poate deveni noul regulament privind publicitatea, care într-un final se va reflecta și asupra portofelelor utilizatorilor.

Piața publicitară se va schimba mult. Deoarece acumularea informațiilor despre utilizatori se va înrăutăți, se va înrăutăți și publicitatea țintită, ceea ce va duce la ieftinirea ei. Asta înseamnă, că vor scădea veniturile companiilor, care acum și așa au destule probleme. Probabil, multe vor începe să examineze atent diverse modele cu plată, abonamente sau comercializarea serviciilor digitale.

Situația unor corporații, în special Meta, cu adevărat arată nu prea bine. În mai puțin de un an, compania a pierdut cca $800 mlrd. din capitalizarea de piață, iar partea leului în pierderi a revenit ultimilor opt luni. Acțiunile Meta au căzut în acest an cu aproximativ 70% . Rebrandingul din octombrie, 2021, s-a dovedit a fi o provocare gravă.

Reglementări separate se aplică mesageriilor. UE dorește ca serviciișe populare, cum este WhatsApp, să asigure compatibilitatea cu alte platforme de mesagerie, mai mici (dacă ele însăși își vor dori aceasta ). Dar nu este clar dacă legea va obliga trimiterea către utilizatori a mesajelor dintr-o aplicație în alta, spre exemplu din Telegram sau Signal în WhatsApp.

Dacă așa va fi, atunci companiile de genul Apple și Meta vor fi nevoite să deschidă propriile ecosisteme. Deși asta ar putea fu de folos utilizatorilor finali și platformelor concurenților, apare riscul problemelor de confidențialitate. Dat fiind că toate aplicațiile de bază folosesc diferite metode de codificare, asigurarea compatibilității creează dificultăți. Pentru a atenua urmările, UE oferă timpul necesar depanării proceselor.

Unele funcții de bază trebuie să fie accesibile din clipa intrării DMA în vigoare (spre exemplu, mesajele textuale între doi utilizatori ), cele mai complicate vor fi implementate treptat și trebuie să devină accesibile peste doi ani (spre exemplu, mesajele textuale de grup ) sau peste patru ani (apelurile audio și video ).

Ce sancțiuni implică nerespectarea regulilor

În cazul nerespectării cerințelor, gatekeeper-ii vor suporta pierderi solide. Comisia va putea aplica sancțiuni în mărime de cca 10% din cifra de afaceri globală a companiei, și de cca 20% dacă încălcarea se va repeta. Devin posibile și amenzile periodice în mărime de cca 5% din cifra medie de afaceri pe zi. Dacă încălcările vor fi permanente, comisia este în drept să interzică viitoarele fuziuni și achiziții.

În UE legea va putea fi aplicată peste șase luni după intrarea ei în vigoare, adică din mai, 2023. Apoi, timp de două luni, potențialii gatekeeperi vor trebui să anunțe Comisia Europeană. Aceste companii vor avea la dispoziție jumătate de an pentru a îndeplini cerințele DMA, data-limită fiind 6 martie, 2024 .