X 
Transnistria stiri: 1402
Preşedintele stiri: 4058

Inevitabilitatea pedepsei pentru încălcarea Constituției: cum în Moldova legea este încălcată de dragul intereselor pe termen scurt. Partea 4

27 mai. 21:56   Analitică
7172 1

(Începutul - la 25.04.2024, 10.05.2024 și 20.05.2024)

Pe parcursul ultimilor 15 ani în Republica Moldova legislația este modificată permanent, dar cu fiece an tot mai multe amendamente și inovații ridică numeroase semne de întrebare și provoacă un val de critici dure, inclusiv din partea experților și a reprezentanților comunității juridice .

Multe dintre stipulările noi, promovate de așa zisele forțe politice liberale, contravin nu numai legislației naționale și Constituției RM, dar și angajamentelor internaționale ale Moldovei. În comentariile pe marginea unor noutăți legislative ale guvernării, specialiștii în drept folosesc terminologie specială: «nonsens juridic și constituțional».

Comentatorii menționează, că un șir întreg de acțiuni și decizii au ieșit demult dincolo de cadrul constituțional, și duc la sporirea influenței factorului politic asupra sectorului justiției, dar și la aprofundarea situației de criză, și la extinderea haosului.

Experții constată, că numărul încălcărilor normelor constituționale crește și putem presupune, că ele vor fi și mai multe, deoarece mulți dintre conducătorii actuali se conduc de interesele politice de moment și nu înțeleg esența principiului inevitabilității pedepsei. În opinia specialiștilor în jurisprudență intervievați de noi.md, este important ca toate persoanele decidente să revină în cadrul constituțional și să-și măsoare acțiunile cu cerințele și restricțiile impuse de funcția publică, inclusiv cu respectarea strictă a prevederilor Constituției Republicii Moldova.


Ex-președintele: «Judecătorii CC trebuie să facă pușcărie »

În ultimul timp, în spațiul public este discutată chestiunea inevitabilității atragerii la răspundere pentru încălcarea normelor constituționale, în special dacă este vorba despre independență, suveranitate, statutul de neutralitate al țării, indivizibilitatea teritoriului. La acest subiect își spun părerea constituționaliști cu renume, experți în domeniul dreptului, politicieni.

Recent, ex-președintele Vladimir Voronin, liderul PCRM, a atras atenția la inadmisibilitatea modificării Constituției cu voturile majorității parlamentare. În opinia sa, conducerea Moldovei «se comportă absolut ilegal, din prostie, în speranța că se va afla la putere întotdeauna ». Voronin crede că tendința de a-și păstra fotoliile principale duce la ignorarea legilor și a Constituției.

«Nici foștii, nici actualii judecători CC nu citesc partea finală a Constituției, care prevede procedura de modificare a Legii fundamentale și răspunderea pentru încălcarea Constituției. Acești așa ziși membri ai Curții Constituționale trebuie să facă pușcărie – unii 20, unii 15, unii 10 ani, dar nu mai puțin de 10 ani», - crede ex-președintele.

Ce spune Codul Penal?

Specialiștii în drept constituțional amintesc despre inevitabilitatea răspunderii pentru încălcarea Constituției, care oferă o viziune clară asupra multor probleme de importanță națională. Astfel, în p. (1) art. 11 este stipulat clar că «Republica Moldova își declară neutralitatea permanentă». RM este un stat independent, suveran și indivizibil teritorial, menține relații de bună vecinătate cu țările vecine și dezvoltă colaborarea cu toate țările lumii în conformitate cu principiile și normele general acceptate ale dreptului internațional.

P. (1) art. 142 al Constituției indică limitele revizuirii Legii Supreme. Această normă declară că „dispozițiile referitoare la caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și la neutralitatea permanentă a acestuia, pot fi revizuite numai dacă sunt aprobate prin referendum de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale”. P. (2) completează: « nu este permisă revizuirea, a cărei consecință ar fi abolirea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora ».

În cazul încălcării acestor norme din Constituție de către o persoană, organ de stat sau instituție publică, acestea pot fi trase la răspundere penală, dacă acțiunile lor contravin principiilor de neutralitate și suveranitate a statului, precum și dacă încalcă normele internaționale și legislația internă a Republicii Moldova.

În acest context, juriștii fac trimitere la un șir de norme ale Codului Penal (CP), care pot fi aplicate în scopul tragerii la răspundere pentru încălcarea ordinii constituționale. Art. 2 CP stipulează clar, că «legea penală protejează persoana, drepturile și libertățile sale, proprietatea, mediul, ordinea constituțională, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea, securitatea omenirii, precum și întreaga ordine juridică împotriva infracțiunilor».

Art. 328 prevede pedepsirea funcționarului pentru abuzul de putere sau în serviciu, adică pentru acțiuni ce depășesc în mod clar drepturile și puterile acordate de lege, în rezultatul cărora a fost adus un prejudiciu semnificativ drepturilor și intereselor protejate de lege. Această infracțiune se pedepsește cu o amendă între 650 și 1150 unități convenționale, sau privațiune de libertate pe un termen de pînă la 3 ani. Plus la asta, este posibilă lipsirea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a desfășura anumite activități timp de 2 – 5 ani.

Răspunderea este mai severă, dacă aceste acțiuni au fast comise de o persoană care exercită o funcție publică responsabilă și, de asemenea, dacă a făcut-o în interesul unui grup infracțional organizat sau al unei organizații criminale. În acest caz, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge la 10 ani.

În cazul acaparării puterii de stat (art. 339 CP), se prevede închisoarea de la 10 la 15 ani. Este vorba despre acțiuni care urmăresc scopul acaparării sau menținerii forțate a puterii în stat cu încălcarea Constituției RM. O pedeapsă mai severă este prevăzută pentru aceleași acțiuni, dacă acestea au cauzat schimbarea forțată a ordinii constituționale a RM; decesul persoanei; alte consecințe grave. În acest caz termenul privațiunii de libertate variază între 12 și 20 de ani.

Specialiștii în drept menționează, că pentru stabilirea veridicității și seriozității posibilei încălcări trebuie să se țină cont de circumstanțele concrete, dar și de tălmăcirea practicii judiciare și a legislației în vigoare din domeniul dat, la momentul înfăptuirii, investigării și atragerii la răspundere.

Neutralitatea vs militarizarea

În a.2014 CC a adoptat decizia privind tălmăcirea art. 11 din Constituție (neutralitatea permanentă), în care a atras atenția că dreptul neutralității «nu prevede măsuri suplimentare, restrictive în politica externă și nu determină poziția unui stat neutru pe timp de pace”, și, de asemenea, „implică o largă libertate de acțiune și limitează nesemnificativ statul în luarea deciziilor politice». În același timp, CC subliniază, că «singurul principiu constant al neutralității este neparticiparea statului la conflictele armate dintre alte state».

Între timp, în noua Strategie de Securitate națională a Republicii Moldova, aprobată de parlament în decembrie, 2023 și intrată în vigoare la 17 ianuarie, se observă anumite tendințe ale autorităților privind statutul de neutralitate al țării. Printre altele, se face trimitere la tendința unor țări de a renunța la neutralitate sau a o revizui pe fundalul războiului Rusiei cu Ucraina. În Strategie se spune, că aceste țări «aderă la alianța militară NATO pentru a-și garanta securitatea națională în formatul apărării colective».

În același timp, menționează documentul, «statele central-europene neutre, care nu se află sub amenințarea imediată din partea Federației Ruse, își măresc cheltuielile pentru modernizarea sectorului apărării și/sau pentru prima dată se alătură inițiativelor sectoriale comune de apărare ».

Măsuri similare, care ridică multe întrebări în ceea ce privește coerența cu Constituția și statutul neutru al țării, prevede Strategia de Securitate Națională a Republicii Moldova. Printre acestea – dezvoltarea capacităților de apărare prin pregătirea și echiparea forțelor armate, creșterea alocărilor bugetare pentru apărarea națională la 1% din PIB în deceniul curent, integrarea treptată a țării în structurile și inițiativele de apărare ale Uniunii Europene, consolidarea unei legăturiși de anvergură. parteneriat strategic în domeniul securității și apărării cu România, Ucraina, țările europene și SUA, precum și dezvoltarea și consolidarea cooperării cu NATO. Este evident, că autoritățile intenționează să continue lucrul în această direcție, dat fiind că punctul 29 al Strategiei de securitate națională prevede elaborarea legilor și actelor normative în scopul implementării ei, precum și introducerea amendamentelor și completărilor. În plus, Strategia va deveni un document de referință pentru dezvoltarea și ajustarea strategiilor și programelor industriale în domeniul securității și apărării naționale.

Din spusele lui Dumitru Pulbere, ex-președinte CC și fost deputat, în ultimul timp răsună opinii contradictorii cu privire la principiul constituțional al neutralității, se încearcă în mod constant discreditarea conceptului de stat neutru, cu referire la evenimentele recente din regiune și din lume. El menționează, că la fel ca suveranitatea, independența și indivizibilitatea teritoriului, neutralitatea este o problemă-cheie pentru țara noastră, deși astăzi autoritățile la nivel oficial și neoficial o pun la îndoială și declară că noi trebuie să ne mișcăm într-o anumită direcție.

«Fiind un stat neutru, Moldova poate comunica cu toți fără a se implica în politică, fără a sprijini unele sau altele idei sau careva principii ale marilor puteri. Geopolitica nu este pentru au stat așa de mic ca republica Moldova. În a.1994, la adoptarea Constituției, legislativul nu în zadar a prevăzut neutralitatea ca unul dintre momentele-cheie. Deputații de atunci înțelegeau caracterul problemelor ce pot apărea», - spune Pulbere.

El atrage atenția că autoritățile cheltuie zeci de milioane de euro pentru înarmare, în timp ce în țară se închid școlile-internat pe motiv că nu există mijloace pentru a le întreține. «Să nu uităm că statutul de neutralitate este incompatibil cu principiul militarizării », - subliniază ex-președintele CC.

Constituționaliștii menționează, că numărul încălcărilor normelor constituționale crește și putem presupune că ele vor fi și mai multe, deoarece mulți dintre conducătorii actuali se conduc de interesele politice de moment și nu înțeleg esența principiului inevitabilității pedepsei. Din spusele lor, este important ca toate persoanele decidente să revină în cadrul constituțional și să-și măsoare acțiunile cu cerințele și restricțiile impuse de funcția publică, inclusiv cu respectarea strictă a prevederilor Constituției Republicii Moldova.

Ion Munteanu

77
4
0
3
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?