Gastarbeiterii ar putea fi folosiți la protestele din toamnă

De la finele lunii martie, Lituania a încetat să-şi mai transporte cetăţenii în patrie. Premierul Saulus Scvernealis a declarat că „noi nu mai avem dreptul să riscăm”. După Lituania, şi Ucraina a încetat să-şi evacueze compatrioţii.

Din spusele ministrului de Interne, Arsen Avacov, “pentru siguranța a milioane, vom accepta incomodităţile cîtorva mii”. Republica Moldova, în pofida pandemiei şi a carantinei, continuă să-i evacueze pe compatrioţii blocaţi peste hotare.

Între 31 martie şi 5 aprilie au fost organizate 6 curse aeriene extraordinare – la Londra, Antverpen, Paris, Praga şi Verona. Între 6 şi 19 aprilie au mai fost permise alte 14. Iar în perioada 20 aprilie-3 mai vor fi organizate alte 14 curse.

“Principalele victime” ale crizei pandemice

Printre cetăţenii care revin în ţară cu cursele charter, în afară de studenţi, persoanele care se tratau peste hotare şi cele care „suportă dificultăţi” (această categorie este prioritară la inluderea în listele de pasageri), este mare numărul muncitorilor migranţi. Mass-media străină deja i-a numit pe gastarbeiterii din Europa de Est „grupul social care a suferit cel mai mult de pe urma crizei noi”.

De la sfîrșitul lunii martie încoace, presa ucraineană scrie mult despre faptul cum “europenii, în special polonezii, se comportă în raport cu gastarbeiterii noştri”. “Oamenii spun că-s aruncaţi în stradă, nu li se mai prelungesc contractele, nu li se achită nici perioada deja lucrată”, - a declarat în emisia unui post de radio deputatul Radei Supreme, Alexandr Golub. Iar unul dintre ziarele ucrainene a anunţat recent, că numai în oraşul italian Bergamo au fost disponibilizate 2 mii de îngrijitoare, din cauza mortalităţii înalte a bătrînilor. Desigur, cu asemenea probleme s-au confruntat şi muncitorii migranţi moldoveni, care lucrau peste hotare.

Politicienii ucraineni vorbesc deschis despre faptul că revenirea “заробитчан”-ilor (gastarbiterii ucraineni) din Europa poate provoca o criză în ţară. “Eu cred că Ucraina riscă o criză destul de serioasă – din punct de vedere al morbidităţii, dar şi a gurilor şi braţelor în plus, care vor crea un sistem de instabilitate totală”, a declarat deputatul Alexandr Golub.

În Moldova, despre aceasta, deocamdată prudent, vorbesc unii comentatori politici, în opinia cărora revenirea masivă a muncitorilor migranţi ar putea crea în RM o forţă absolut nouă, care, în funcţie de evoluţia evenimentelor, poate căpăta un caracter constructiv ori destructiv, iar sloganul “Moldoveni, veniti acasa” ar putea avea un cu totul alt efect, nu cel pe care contau politicienii, vorbindu-le reprezentanţilor diasporei de la diverse tribune.

Într-un interviu pentru DW, Olga Gagauz, şefa Centrului de cercetări demografice, spunea că, din cauza pandemiei de coronavirus în Europa şi Rusia, în ţară ar putea reveni cca 300 mii de muncitori migranţi: totul va depinde de felul în care va evolua situaţia epidemiologică în Rusia, de unde s-ar putea întoarce aceşti 300 mii de gastarbeiteri.

Două scenarii: cel optimist

Recent, premierul Ion Chicu a relatat despre faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a prezentat două scenarii de extindere a coronavirusului în Moldova – pesimist, ca în Italia, şi optimist, ca în Albania.

Cel “italian” presupunea un model rapid de infectare, iar în rezultat spre finele lunii aprilie în Republica Moldova numărul cazurilor de contaminare cu Covid-19 trebuia să ajungă la 28 mii. Scenariul “albanez”, bazat pe sporirea, în medie, cu 11% în ultimile 6 zile, presupunea 3 mii de infectaţi. Deocamdată Moldova merge pe scenariul albanez.

Dacă către 26 aprilie, adică după sărbătorile pascale şi Paştele Blajinilor, nu va fi depăşit numărul de 3000 de cazuri active de infectare cu coronavirus (specialiştii cred că această cifră va fi, totuşi, depăşită către acea dată), autorităţile promit că majoritatea absolută a genurilor de activitate economică vor fi reluate, iar starea de urgenţă, cum şi era preconizată, se va încheia la 15 mai.

Şi ţările europene încep treptat să iasă din carantină. Chiar şi statele care au suferit cel mai mult în urma epidemiei, preconezează să revină la viaţa normală. Spre exemplu, Italia, care deţine primul loc în Europa după numărul deceselor provocate de infecţia cu coronavirusul Covid-19, către finele lunii aprilie intenţionează să slăbească punctual carantina (regiunile devenite epicentre ale epidemiei vor continua să trăiască în regimul anterior) şi să determine sectoarele care îşi pot relua activitatea. Comentatorii europeni vorbesc despre faptul că Europa a obosit să calculeze pierderile.

Presupusele măsuri de indulgenţă se vor referi, între altele, şi la unele categorii de muncitori migranţi. Astfel, Germania, care la 25 martie şi-a închis hotarele din cauza pandemiei, preconizează să slăbească restricţiile impuse gastarbeiterilor, pentru a semăna şi culege roada. Ministerul Afacerilor Interne şi cel al Agriculturii din RPG au elaborat regulile şi au ieşit cu propunerea de a permite întreprinderilor agricole nemţeşti să angajeze muncitori sezonieri.

Se presupune că fermierii vor putrea invita 40 mii de muncitori în aprilie, alți 40 mii în mai pentru culesul culturilor timpurii, cum ar fi căpşuna şi sparanghelul. Ei vor putea veni numai cu avionul şi numai în grupuri: vor fi primiţi în aeroporturile special selectate, după un control medical. Apoi muncitorii străini vor trebui să suporte carantina de 14 zile. Conform planului, pentru sezonieri vor fi pregătite locuri de trai cu respectarea normelor sanitare. Dacă în grupul format se vor depista pesoane bolnave, ele vor fi izolate, şi medicii vor monitoriza starea altor membri ai grupului.

Guvernul Spaniei, care deţine locul I în Europa după numărul de infectări cu coronavirus, la fel pregăteşte anumite indulgenţe, dat fiind că agricultura locală duce lipsă catastrofală de braţe de muncă. Zile numărate au rămas pînă ce în Spania va începe culesului fructelor. Dacă în angajare nu se va schimba nimic, deficitul braţelor de muncă, potrivit presei locale, va atinge nivelul de 40%.

Iar în Polonia bat alarma şi scriu scrisori guvernului fermierii, grădinarii şi asociaţiile de profil din sectorul construcţiilor, în care încă nu demult munceau mulţi cetăţeni moldoveni. Încă nu demult de la gara feroviară din Chişinău de cinci ori pe săptămînă plecau spre Polonia mai multe autocare cu gastarbeiteri. Agenţia de analiză Bloomberg a calculat că, în rezultatul crizei pandemice, din cauza refluxului de migranţi din ţările postsovietice, economia poloneză riscă să piardă 47 mlrd. dolari. Iată de ce din 19 aprilie autorităţile poloneze au purces la „dezgheţarea lentă a economiei”.

Conform scenariului optimist, pe măsură ce în ţările UE vor slăbi măsurile restrictive şi se vor deschide hotarele, o parte din muncitorii migranţi veniţi în Moldova din cauza epidemiei de coronavirus vor putea reveni la muncă în ţările pe care au fost nevoiţi să le părăsească.

“Dacă în Europa se va stabiliza situaţia cu coronavirusul, de la noi destul de repede vor pleca cetăţenii care au muncit peste hotare, dar pe perioada crizei au fost nevoiţi să se întoarcă în patrie, - crede comentatorul politic Corneliu Ciurea. – Să nu uităm că UE şi-a închis hotarele pentru cetăţenii ţărilor terţe, iar cetăţenii ţărilor UE şi membrii familiilor lor, precum şi persoanele care au permis de şedere în Uniunea Europeană vor putea intra în continuare în UE. Se ştie că majoritatea cetăţenilor noştri, care muncesc în occident, deţin paşapoarte româneşti. Aşa că „pe măsură ce economia se va dezgheţa”, în ţările europene va creşte cererea pentru migranţii de muncă”, - menţionează expertul.

În cazul acestui scenariu, „presiunea” pe politica şi economia moldovenească din partea acestui grup semnificativ de şomeri care au pierdut locul de muncă peste hotare va fi relativ mică, situaţia în ţară se va stabiliza mai mult ori mai puţin, şi „rebeliunea socială” a gastarbiterilor, prezisă de unii comentatori politici, nu va avea loc.

Desigur, conform unor pronosticuri, cca 20% din migranţii de muncă moldoveni riscă să-şi piardă locul de muncă peste hotare, dar e puţin probabil ca ei să devină forţa motrice a protestelor din toamnă. În special, dacă autorităţile vor acţiona corect şi vor avea un program anticriză adecvat.

Două scenarii: cel pesimist

Chiar şi cu anumite indulgenţe privind restricţiile într-un şir de ţări europene, despre renunţarea totală şi definitivă la orice precauţii nu poate fi vorba – savanţii şi politicienii europeni se arată îngrijoraţi de un al doilea val al epidemiei. Aceste îngrijorări au destule temeiuri.

Amintindu-şi de pandemia gripei spaniole de la începutul sec.XX, care timp de trei ani a avut trei valuri, dintre care cel mai periculos a fost cel de-al doilea, microbiologii şi virusologii nu exclud, că după scăderea din vară a epidemiei de coronavirus, prin octombrie-noiembrie ar putea veni al doilea val de infectare cu Covid-19. Asta înseamnă o nouă carantină, închiderea hotarelor şi a întreprinderilor.

Unii experţi cred că în cazul acestui scenariu Chişinăul oficial ar putea obţine, în persoana gastarbiterilor întorşi, „o masă de mii de cetăţeni apţi de muncă, sărăciţi şi nu prea loiali autorităţilor actuale – „combustibilul” ideal pentru începerea rebeliunilor sociale, care în realităţile moldoveneşti vor căpăta rapid nuanţe politice”.

Politologul Vitalii Andrievschii menţionează că majoritatea migranţilor reveniţi constituie oamenii care au muncit în UE. Din Rusia au revenit mult mai puţini.

“Acolo ei s-au obișnuit cu un alt mod de viaţă. Unde mai pui că mulţi dintre ei dispun de o rezervă nu foarte mare de bani, care se vor epuiza rapid. Situaţia se complică şi graţie factorilor naturali – probabil, seceta va fi reală. Toate acestea creează baza unei explozii sociale. Oamenii adună nemulţumiri – acestea trebuie cumva revărsate. Altădată ei pur şi simplu plecau la muncă peste hotare, acum nu prea au unde pleca. Unde se va revărsa nemulţumirea acumulată în aceste condiţii? Evident, în stradă”, crede expertul.

Şi deoarece majoritatea gastarbeiterilor au revenit în ţară „din Europa”, adică este vorba despre electoratul potenţial al partidelor de dreapta, iar dreapra (PAS şi PPDA) nu se află la putere, flancul politic de dreapta va obţine un sprijin serios în ajunul prezidenţialelor. Scria o publicaţie:”epidemia ajută opoziţia prooccidentală”. Iar gastarbeiterii din Europa ar putea deveni forţa motrice a protestelor din toamnă.

“În cazul scenariului de criză nefavorabil, la noi va apărea o forţă explozivă de vreo 200 mii de şomeri, şi în toamnă situaţia în ţară se poate acutiza. Eu nu exclud repetarea evenimentelor din toamna lui 2015 - atunci, presate de valul puternic de proteste, autorităţile au fost nevoite să facă un şir de cedări opoziţiei, guvernul Streleţ a fost demis. Demisia guvernului şi alegerile parlamentare anticipate la sigur vor fi principalele slogane ale actualelor proteste preelectorale ale forţelor de opoziţie. Dacă guvernarea, presată de circumstanţe, le va accepta, ea îşi va demonstra slăbiciunea, ceea ce va influenţa rezultatele alegerilor anticipate. Iar dacă va manifesta principialitate, eu nu exclud că opoziţia poate apela la scenariul din 7 aprilie 2009, adică la detronarea forţată. Dealtfel, este posibilă şi o a treia variantă, cea „pozitivă” – dacă autorităţile vor elabora măsuri anticriză eficiente sau, să zicem, se vor putea înţelege cu opoziţia şi forma un guvern al concilierii naţionale”, consideră Vitalii Andrievschii.

Însă comentatorul politic Corneliu Ciurea nu crede în asemenea prognoze sumbre. În opinia sa, dacă situaţia cu coronavirusul va evolua conform scenariului „pesimist” (al doilea val de epidemie în toamnă), în Moldova alegerile prezidenţiale vor fi cel mai probabil anulate şi în ţară va fi declarată din nou starea de urgenţă. Iar protestele opoziţiei, preconizate pentru la toamnă, ţin anume de alegerile prezidenţiale.

“Şi dacă alegerile prezidenţiale vor avea totuşi loc, desigur că se vor desfăşura anumite acţiuni de protest. Opoziţia, desigur, va folosi pandemia în scopul încălzirii stării de spirit protestatare în societate. Dar eu nu cred în repetarea valului puternic de proteste din toamna anului 2015, nici în repetarea evenimentelor din 7 aprilie 2009. Da, proteste vor avea loc, însă ele vor fi reduse la zero dacă guvernarea va acţiona corect”, crede Corneliu Ciurea.

Deocamdată, din cele demonstrate de sondajele sociale, majoritatea absolută a cetăţenilor crede că guvernul a acţionat corect şi justificat, iar primirea nelimitată a propriilor cetăţeni veniţi de peste hotare este un pas curajos, principial al unor adevăraţi oameni de stat, care nu se conduc de raţiuni politice.

Xenia Florea