Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

”Fără excepții și favoruri”. CNA stabilește noi priorități

12 aug. 2019,, 18:26   Societate
12152 0

După ce a fost numit în funcția de șef al Centrului național anticorupție (CNA), Ruslan Flocea a fost prezentat colectivului instituției și a început să-și exercite atribuțiile.

În același timp, discuțiile pe marginea concursului desfășurat în parlament nu contenesc. Unii deputați nu exclud că numirea noului director CNA poate fi temporară, prin analogie cu funcția procurorului general interimar. Înlocuirea poate avea loc în cel mai scurt timp, după introducerea amendamentelor în legislația de profil.

Experții menționează: conducerea CNA va trebui nu doar să îmbunătățească imaginea instituției și să schimbe percepția ei de către societate, dar și să implementeze noi priorități în activitatea acesteia. La ordinea de zi mai e și izbăvirea de persoanele care au executat comenzi politice și de angajații care au probleme de integritate.

Candidaților le-au fost oferite trei săptămîni

CNA constă din aparatul central, care include 18 subdiviziuni, precum și din trei structuri teritoriale: ”Centru”, ”Nord” și ”Sud”. La moment, conform statelor de personal, CNA are 342 angajați. Instituția deține împuternicirile-cheie de combatere și de prevenire a corupției în țară. Dar controlul politic s-a soldat cu faptul că lupta împotriva acestui fenomen a trecut pe planul doi, iar în plasa anticorupției nimereau, în fond, învățătorii, medicii și angajații simpli, nu reprezentanții eșaloanelor superioare ale puterii, nici organizatorii schemelor vaste de delapidare a proprietății publice.


Vacanța funcției de director CNA a intervenit la 8 iunie, după ce Bogdan Zumbreanu a fost demis. El a revenit la funcția sa precedentă de șef al Direcției principale urmărire penală a CNA, însă în scurt timp a depus cererea de eliberare din funcție din proprie inițiativă. În perioada de tranziție interimatul funcției de șef al instituției l-a asigurat directorul adjunct Lidia Chireoglo.

Concursul pentru suplinirea funcției de șef CNA a fost anunțat de comisia parlamentară drept, numiri și imunități la finele lunii iunie. Inițial, pretendenții aveau la dispoziție 14 zile pentru a completa și depune dosarul, apoi suplimentar le-a mai fost acordată o săptămînă. Cei din parlament așteptau și alți candidați cu o reputație ireproșabilă, capabili să ridice la un nou nivel activitatea CNA și să asigure combaterea corupției în conformitate cu așteptările societății și standardele internaționale.

Plus la pachetul-standard de documente, pretendenții urmau să prezinte trei scrisori de recomandare și concepția administrării și dezvoltării CNA. În plus, fiecare solicitant a semnat o declarație pe propria răspundere cu privire la faptul că în ultimii doi ani nu a fost membrul vre-unui partid politic, nu a fost angajat în aparatul vre-unui partid politic și că nu are interdicții impuse de ANI pentru ocuparea funcțiilor de răspundere în stat.

Pentru participarea la concurs s-au înscris 9 candidați, printre care Cristina Țarină, fosta adjunctă a directorului CNA; Ruslan Flocea, secretarul general al aparatului președintelui; Dorin Gorea,ex-șef al Serviciului informații și securitate; Vitalie Verebceanu, fost vicedirector al Centrului de combatere a crimelor economice și corupției, șef al unei direcții CNA; profesorii Veaceslav Guțan și Gheorghe Macovei. Presa a scris despre posibila participare la concurs a lui Mihail Gofman, fost adjunct al șefului unei subdiviziuni CNA, însă în lista finală a pretendenților numele său nu s-a regăsit.

312 puncte pentru învingător

Ruslan Flocea a fost din start unul dintre pretendenții principali. Chiar dacă unii comentatori credeau că activitatea în aparatul președintelui le poate sugera membrilor comisiei concluzia privind angajarea sa politică. Multă lume voia să o vadă în fotoliul de șef al CNA pe Cristina Țarină, care la fel era printre favoriții concursului. Ea demisionase în octombrie, 2017 pe motivul destabilizării Agenției de recuperare a bunurilor obținute pe căi criminale și a nemulțumirii de faptul cum se reformează CNA.

Țărnă a criticat adesea acțiunile fostei puteri privind prevenirea și combaterea corupției. În timpul dezbaterilor din parlament ea a relatat despre iritarea unor politicieni privind activitatea sa în funcția de vicedirector CNA. Țarină a vorbit despre plîngerile adresate directorului CNA de către deputații parlamentului precedent privind acțiunile ei. «80% din timpul meu eram în situația de a-mi apăra dreptul să lupt împotriva corupției. La un moment dat am înțeles că lupt cu morile de vînt», - a menționat Cristina Țarină în timpul interviului de la comisia parlamentară.

Candidata consideră, că dacă va avea la CNA atribuții depline, rezultatul nu se va lăsa așteptat. Potrivit ei, toate guvernele au luptat pentru a obține controlul asupra CNA și au dat indicații politice, deși la nivel declarativ fiecare înțelege că această instituție trebuie să fie una independentă. În rezultat, a fost preferată «abordarea comodă» și CNA combătea corupția la nivel inferior și se străduia să nu atingă anumite interese. «Dacă în fruntea CNA va sta o persoană independentă, aceasta va ști să apere autonomia instituției. Nu trebuie făcute careva promisiuni. Cel care a făcut o înțelegere odată, o va face în mod repetat », - spune fosta vicedirectoare CNA.

La finele lui iulie comisia drept, numiri și imunități a făcut totalurile concursului. Cristina Țarină s-a situat pe locul doi cu 173 puncte, pe locul trei a fost Vitalie Verebceanu cu 155 puncte. Învingător în concursul pentru funcția de șef CNA a devenit Ruslan Flocea: el și-a depășit semnificativ adversarii și a acumulat numărul maxim de puncte - 312 . Procesul verbal al comisiei cu rezultatele concursului a fost transmis parlamentului, de competența căruia ține decizia finală.

Suspiciuni privind niște înțelegeri secrete

În șir de experți și politicieni a criticat procedura de organizare a concursului și rezultatele anunțate. Cristina Țărnă, printre altele, a declarat că selectarea candidaților nu s-a făcut în mod transparent. Ședința comisiei de profil, care a examinat dosarele participanților, a avut loc cu ușile închise.

Unii comentatori au amintit că în a.2015 Ruslan Flocea a fost inclus în grupul procurorilor și anchetatorilor care în toți anii următori au tot căutat miliardul de dolari scos din băncile moldovenești și beneficiarii acestui jaf – numele lui figurează în dispoziția semnată de procurorul general. Potrivit lor, nimeni din membrii acestui grup nu a avut curajul să dezvăluie și să ceară arestarea activelor beneficiarilor, iar asta de facto înseamnă implicare în tăinuirea schemelor frauduloase și poate deveni temei pentru atragere la răspundere.

Pe parcursul dezbaterilor în parlament, Ruslan Flocea a confirmat că a fost invitat, ca specialist, în grupul de lucru format după publicarea informației despre frauda din sectorul bancar. Însă, potrivit noului director CNA, în acea perioadă el nu a avut acces la materialele anchetei.

În același timp, unii reprezentanți ai fostei puteri consideră că liderii blocului ACUM Maia Sandu și Andrei Năstase , conștient ori ba, transmit aliaților din coaliția majoritară toate instrumentele coercitive – CNA, SIS, Procuratura generală. Potrivit lor, această abordare înseamnă riscuri mari de politizare. Pe acest fondal răsună presupuneri privind existența unor înțelegeri ascunse între ACUM și PSRM privind repartizarea funcțiilor în stat.

Cei din blocul ACUM au declarat de multe ori că recentele numiri în funcțiile de răspundere din structurile de stat nu-s obiectul unor acorduri secrete din coaliția de guvernare. Vicepremierul Andrei Năstase a menționat că persoanele numite în aceste funcții nu-s favoriții cuiva. Din spusele sale, ”Ruslan Flocea a fost cel mai bun candidat la funcția de șef CNA, de aceea a învins în concurs”. El s-a arătat convins că în zilele imediat următoare noii conducători își vor demonstra independența politică și fermitatea de a îndeplini sarcinile puse în fața lor.

Vicespicherul Alexandru Slusari a confirmat că majoritatea parlamentară nu a avut careva înțelegeri privind funcțiile în sectorul dreptului și cel al justiției. Potrivit lui, repartizarea funcțiilor are loc numai acolo unde acest lucru este posibil din punct de vedere politic, spre exemplu – la CEC sau în comisiile parlamentare. Aceeași poziție au exprimat-o în comentariilor lor și reprezentanții PSRM.

În căutarea unei formule noi

Și premierul Maia Sandu a avut ”anumite întrebări” cu privire la victoria lui Ruslan Flocea în concursul pentru suplinirea funcției de director CNA. Ea consideră că în general oamenii din anturajul politicienilor, inclusiv consilierii acestora, nu trebuie să depună cereri de participare la asemenea concursuri. În opinia sa, aceasta are loc și din cauza activității scăzute a cetățenilor, care nu vor să participe la concursuri. ”Nu am nimic împotriva lui, am lucrat împreună cînd eram ministru al educației, dar acum totul e altfel”, - a menționat Sandu.

Premierul a declarat că concursul nu a fost corect și a făcut trimitere la lista punctelor acumulate de candidați și diferența mare dintre punctajul învingătorului și cel al adversarilor lui, printre care au fost profesioniști de cel mai înalt nivel. Din spusele sale, în comisia parlamentară socialiștii dețin majoritatea și «ei au fost părtinitori”. Șefa cabinetului de miniștri recunoaște că concursul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, căci aceste momente nu au fost stipulate nicăieri.

În emisia unui post TV Maia Sandu a anunțat că a transmis PSRM mesajul că aprecierea comisiei a fost părtinitoare și că pe viitor asemenea concursuri nu mai pot fi desfășurate. După introducerea modificărilor legislative, blocul ACUM va insista pe o altă formulă de selectare a candidaților. Printre altele, se propune ca la organizarea unor asemenea concursuri din componența echipei de selectare să facă parte nu numai membrii comisiei parlamentare.

Potrivit Maiei Sandu, ea din start nu a fost sigură că parlamentul va vota pentru candidatura lui Ruslan Flocea în funcția dată. Totuși, la 31 iulie 72 deputați au votat pentru numirea sa pe un termen de 5 ani în funcția de director al Centrului național anticorupție. L-a ajutat faptul că nu a fost membrul vre-unui partid politic, nu are conflicte de interese sau alte obstacole în calea îndeplinirii atribuțiilor de șef al instituției anticorupție.

Candidatura lui Flocea a fost susținută și de PDM, chiar dacă deputații au avut întrebări față de declarația lui de avere și interese personale. Figurează acolo diferite sume de bani, dăruite de rude cu diverse ocazii. «Dl Flocea este o persoană competentă, noi vom susține candidatura sa”, a spus Dumitru Diacov, președintele fracțiunii PDM.

Observatorii menționează că procesul de identificare a învingătorului în concurs a fost foarte dificil, dat fiind că mecanismul de aplicare a legii - principala pîrghie a fostei puteri - a avut cel mai mult de suferit în urma acelui regim. În sistem, mai ales la nivel central, au rămas puțini profesioniști cu reputația nepătată și suficient de curajoși pentru ca să-și asume misiunea dificilă de resetare a sistemului în pofida rezistenței existente.

De la inspector simplu la șef CNA

Ruslan Flocea are 41 ani, în a. 2001 a absolvit Academia de poliție ”Alexandru Ioan Cuza” din București. A mai absolvit și Academia administrării publice pe lîngă președintele RM (2007) și Universitatea coioperatist-comercială din Moldova (2012). Astfel, noul șef CNA este licențiat în jurisprudență și economie, și a făcut masteratul în domeniul administrării publice.

Activitatea de muncă și-a început-o în a. 2001 pe post de inspector al Inspectoratului fiscal de stat Edineț. Între anii 2002 – 2016, cu o scurtă întrerupere, a activat la Centrul pentru combaterea crimelor economice și corupției, iar după reorganizarea acestuia – la CNA. În aceste instituții Flocea a parcurs calea de la inspector simplu (2002 – 2006) la conducătorul unor structuri : aparatul directorului (2009 – 2010), secția investigații speciale (2010 – 2014), direcția teritorială ”Centru” (2014 – 2016).

Între anii 2006 – 2009 a părăsit temporar sistemul și a trecut la guvern, fiind consilierul primului vicepremier, apoi – consilier principal al prim-ministrului. Pe parcursul unor ani Flocea a predat disciplinele juridice la Universitatea cooperatist-comercială din Moldova. Din decembrie, 2016 a ocupat funcția de secretar general în aparatul președintelui RM.

Cei care îl cunosc bine spun că Ruslan Flocea este o persoană cultă, cu un orizont larg, corect în relațiile cu colegii, muncitor și insistent în atingerea scopurilor propuse. Timpul va arăta dacă aceste calități sunt suficiente pentru a conduce o structură așa de complicată.

Experții menționează că plus la îmbunătățirea imaginii CNA și schimbarea percepției lui în societate, conducerea instituției va trebui să implementeze direcții prioritare noi în activitatea ei: o atenție deosebită va trebui acordată organelor de drept și sectorului justiției în ansamblu, dar și demnitarilor de rang înalt și persoanelor responsabile din instituțiile de stat. Pe ordinea de zi mai figurează și izbăvirea de persoanele implicate în îndeplinirea comenzilor politice, și de cele care au probleme de integritate.

Ruslan Flocea a declarat ca prioritate nr.1 ”aplicarea unor măsuri egale, fără excepții și favoruri, față de toți cei care încalcă legea”. El mai intenționează să acorde atenție sporită depolitizării instituției, concolidării independenței instituționale, consolidării echipei, perfecționării legislației și asigurării funcționalității Agenției de recuperare a bunurilor obținute pe căi ilegale. Printre verigele slabe ale CNA Flocea numește ineficiența reformelor, fluctuația cadrelor calificate, finanțarea insuficientă, încrederea scăzută a cetățenilor față de această instituție, ineficiența mecanismelor de protecție a persoanelor de încredere și a informatorilor.

Vorbind despre dosarele penale de rezonanță aflate la CNA, Ruslan Flocea a menționat prioritatea necondiționată a investigării ”jafului secolului”, mai ales în contextul recuperării mijloacelor bănești scoase din bănci. Potrivit lui, printre priorități figurează ”și alte chestiuni discutate pe larg în societatea civilă”, referindu-se probabil la tranzacționarea Aeroportului Internațional Chișinău, schemele de contrabandă extinse peste tot și alte scheme ilegale cu implicarea persoanelor de răspundere din instituțiile și întreprinderile de stat.

Ruslan Flocea a mai declarat intenția de a forma noi reguli privind investigarea dosarelor de spălare a banilor și atragerea la răspundere a cetățenilor care s-au îmbogățit ilegal. ”Împreună cu Procuratura anticorupție și Procuratura generală vom analiza stipulările care ne împiedică să efectuăm calitativ investigarea acestor situații, și vom ieși cu inițiative de perfecționare a cadrului legal pentru ca acesta să devină aplicabil”, a menționat Flocea.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?