COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Eliberarea Auschwitz de către americani, întrevederea dintre Hitler și Stalin la Lvov: Ministerul Adevărului în acțiune

Eliberarea Auschwitz de către americani, întrevederea dintre Hitler și Stalin la Lvov: Ministerul Adevărului în acțiune

Sub ochii noștri se desfășoară cea mai amplă operațiune informațională din toate timpurile.

Ca potopul biblic

Astăzi, cetățeanul simplu se află într-o situație foarte complicată. Numărul surselor de informare este în continuă crește, iar încrederea în acestea este în scădere. În afară de sursele tradiționale, cum ar fi ziarele, TV și radioul, au apărut publicațiile din internet, rețelele sociale, forumurile, blogerii, ”analiștii de canapea” și ”jurnaliștii sociali”. Oricine poate lua un gadget și deveni ”sursă” - să înceapă o transmisiune directă sau un banal bla-bla-bla. Mai pe scurt, actualul flux informațional amintește de potopul biblic. Desigur, mișcarea informației este controlată. O face mass-media mondială, care formează fluxul presetat de știri și narațiunile media, precum și giganții internetului și rețelele sociale, care cenzurează mesajele și motoarele de căutare a informației.


Principala victimă

Cine este principala victimă în situația dată? Nu acel ”etățean simplu”. La urma urmei, el poate deconecta TV-ul, ieși din rețele, opri computerul sau dispozitivul mobil. Ori poate include creierul. Însă aici apare o problemă, deoarece unor generații întregi deja le-a fost insuflată percepția fragmentară, ”gîndirea clipului”. Unii nu mai pot citi două propoziții. Iar dacă citesc ceva mai mult, au nevoie de un ”traducător”, tălmăcitor, care să le explice ce anume a fost spus. Locul informației în sine este ocupat de interpretarea ei. Nu e de mirare că, în această situație, apar demascatori profesioniști ai ”tălmăcitorilor”. Ei deschid site-uri și luptă cu falsurile – informația neveridică. Însă un control obișnuit sau o investigație arată că demascarea unui fals tot fals este. Activitatea demascatorilor este plătită de structurile statului ori de cele oligarhice. Cercul se închide. Astfel, în această situație, victima principală este Adevărul.

Ziarul ”Pravda” și agenția de informații OBS

N-am spune că aici este ceva nou. Minciuna poartă mereu haine frumoase și se prezintă drept adevăr. Dar despre adevăr se spune că este ”gol-doluț”. Și că este doar unul. Cică, ”așa a spus faraonul”. Și în timpurile sovietice situația adevărului nu era una simplă. Chiar dacă exista un ziar cu această denumire. Și multă lume fusese convinsă că, dacă e scris în ziar, înseamnă că anume așa și a fost. Dar tot în acele timpuri exista și o sursă alternativă, la fel de ”sigură” – OBS (agenția de informații ”O babă a spus”). Fenomenul a fost reflectat de inegalabilul Vladimir Vîsoțchii:

”Словно мухи, тут и там

Ходят слухи по домам

А бeззубые старухи

Их разносят по умам!”

Era falsificărilor

Dar timpurile noastre, probabil, au fost prezise de George Orwell în romanul ”1984”. Eroul principal al antiutopiei lucra la Ministerul Adevărului, unde falsifica continuu diferite informații istorice (date statistice, fapte istorice) la toate nivelurile de informare a populației: mass-media, cărți, educație, artă, sport.

Astăzi vedem același lucru. Am devenit martorii unor minciuni răuvoitoare la cel mai înalt nivel internațional. Să ne amintim exemplul clasic: în plină ședință a ONU, Colin Powell, Secretar de stat al SUA, flutura o eprubetă cu ”o substanță chimică” pentru a convinge comunitatea mondială de necesitatea unui război cu Irakul. Mai tîrziu s-a constatat că Irakul nu avea arma chimică.

După care acest truc a fost folosit de multe ori. Spre exemplu, în timpul conflictului armat din Osetia de Sud, în 2008. Mass-media occidentală striga în unison că Rusia a pornit un război împotriva Georgiei, asta chiar dacă pe monitoarele NATO era transmis în direct atacul militarilor georgieni asupra Țhinval.

Cel mai proaspăt exemplu – istoria cu ”amestecul” rusesc în alegerile președintelui SUA. La baza învinuirilor se află cunoscutul ”dosar Steel”, un document falsificat, cum au demonstrat ulterior investigațiile îndelungate. Dar procesul înlăturării de la putere a președintelui SUA ales legitim a fost declanșat și noi urmărim acum evoluarea procedurii de impeachment.

Cea mai amplă operațiune informațională

Dar cea mai amplă operațiune informațională de falsificare ține de rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial. Au trecut 75 de ani și sursele globale au găsit acest termen, suficient pentru a obține avantaje din redactarea istoriei. Numeroase țări și structuri internaționale au fost implicate în proces. Vedem cum este folosit excesul de informații și incapacitatea consumatorilor de știri să aleagă bobul de neghină.

Punctul culminant al procesului – anunțul diplomaților americani precum că lagărul de concentrare Auschwits –Birkenau a fost eliberat de ostașii americani. Se știe că între anii 1941 și 1945 aici au fost uciși 1,4 milioane de oameni. Peste un milion dintre aceștia sînt evrei. Auschwits a devenit unul dintre simbolurile principale ale Holocaustului și cea care l-a eliberat a fost Armata Sovietică. Mai apoi, ambasada SUA în Danemarca și-a recunoscut greșeala. Dar să fi fost oare o greșeală?

Publicistul lituanian Vladimir Vodo a povestit, că site-ul american Wikipedia curăță imaginile de arhivă. Pentru 12 ianuarie 2020 se preconiza înlăturarea fotografiilor care imortalizau eliberarea lagărului de concentrare Auschwits de către Armata Roșie. Administratorul site-ului intenționa să înlăture două părți ale documentarului și șase fotografii semnate ”Auschwits. Eliberat în ianuarie, 1945”.

Poate, între cele două fapte nu există o legătură? E o coincidență? Nu, se pare că de coordonarea acțiunilor se ocupă un centru unic.

Hitler și Stalin s-au întîlnit la Lvov, așa scrie presa

În acest context, din Ucraina vecină ne vin știri previzibile. În timpul vizitei sale în Polonia, președintele Vladimir Zelenski a declarat despre vina URSS în Al Doilea Război Mondial. Dar care anume este vina celor 20 milioane de oameni, căzuți în lupta cu fascismul, Zelenski nu a explicat. Desigur, asemenea vorbe pot fi apreciate și ca o trădare a milioane de ucraineni – victime ale fascismului, care nu-i mai pot răspunde actualului șef al Ucrainei, ei fiind pe lumea cealaltă.

Și mai departe a mers ex-președintele țării vecine Leonid Kravchiuk. El a declarat în emisie directă, că Hitler s-a văzut cu Stalin la Lvov înainte de a începe războiul. Ulterior, fiind rugat să ofere mai multe amănunte, el a spus că personal nu a văzut documentul de arhivă care poate demonstra faptul întrevederii celor doi.

”N-am studiat profund această chestiune, am spus ceea ce scrie presa”, a concretizat primul președinte ucrainean.

Istoria cu Leonid Kravchiuk ilustrează perfect observațiile pe care le-am expus la începutul acestor notițe. Dar una e dacă o spune un simplu cetățean și alta – dacă o face șeful unui stat mare, fie și fost șef de stat. Și despre care se știe că a absolvit Academia de științe sociale a CC al PCUS. Adică, este ”potcovit” istoric încă pe timpul URSS.

Dodon a atins ”punctul vulnerabil”

Desigur că în vizorul organizatorilor operațiunii de revizuire a totalurilor Războiului II Mondial se află și Moldova. Este caracteristică istoria în care a nimerit președintele țării. În Israel, în cadrul evenimentelor solemne, Igor Dodon a spus: ”Tragedia poporului evreu s-a desfășurat inclusiv pe teritoriul Patriei noastre, ocupată în anii de război de armata germană și cea română, care au nimicit cca 300 mii de evrei. Holocaustul este o lecție strașnică, dar importantă pentru întreaga omenire… Așa ceva nu trebuie să se mai repete!”.

Această declarație a președintelui moldovean a provocat o reacție furtunoasă în anumite cercuri. Discursul șefului statului a fost imediat criticat de politicienii și partidele unioniste locale.

Redacția românească de la Radio France Internațional (RFI) a consacrat discursului lui Igor Dodon două articole critice. Concretizăm că Radio France Internațional face parte din compania publică de radio și televiziune France Media Monde. Ea este finanțată, în mare parte, din impozitul audiovizual (de francezii simpli), mai puțin – din subvențiile guvernului.

Adevărul moldovenesc și european despre război

Ei bine, Valeriu Vicu, autorul uneia dintre publicații, crede că este inacceptabil să pomenim ocupația românească a Moldovei în contextul Celui de-al doilea Război Mondial.

În opinia unui alt autor, Ovidiu Nahoi, prin declarația sa Igor Dodon ”nu s-a temut să scindeze și mai mult societatea”. Chiar dacă recunoaște că statul român este responsabil de moartea a 380 mii de evrei și 11 mii de țigani, Nahoi convinge auditoriul că Bucureștiul nu și-a negat oficial vina, de aceea nu se poate vorbi despre ocupația românească. În opinia autorului, discursul președintelui Moldovei în Israel contrazice ”versiunea europeană” a evenimentelor, deci nu poate fi corect.

Această reacție a politicienilor și comentatorilor ridică o întrebare întemeiată: Igor Dodon a spus adevărul, ori a distorsionat realitatea?

Eli Wiesel a pus punct discuțiilor

Crimele administrației româno-fasciste au fost bine documentate. Dar anumite cercuri în România și în Occident susțineau că Holocaustul în Moldova este o propagandă istorică a Moscovei. Însă rezultatele activității Comisiei internaționale a lui Eli Wiesel, prizonier al lagărelor de concentrare Auschwitz și Buchenwald și laureat al Premiului Nobel pentru pace, a pus punct discuțiilor. În baza unor fapte demonstrate, documentul descrie grozăviile Holocaustului pe teritoriul actualei Moldove în perioada anilor 1937-1940 și 1941-1944, în timp ce țara se afla sub ocupația română. De atunci Holocaustul în Moldova este un fapt istoric recunoscut la nivel internațional.

”Un capitol tragic în istoria României”

Și România a fost nevoită să recunoască acest lucru la nivel oficial. În 2009, la București a fost deschis Memorialul victimelor Holocaustului. Atunci președintele României, Traian Băsescu, declara că ”este de datoria României să recunoască genocidul din perioada Războiului II Mondial și să comemoreze cei 400 mii de evrei și țigani, care au murit în această perioadă”. În opinia lui Băsescu, în România Holocaustul este ”un capitol tragic al istoriei recente”, trebuie ”să restabilim memoria și responsabilitatea pentru trecut”.

În iulie 2016 parlamentul Moldovei a susținut în unanimitate raportul Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului, condusă de Eli Wiesel. Declarația parlamentului condamnă univoc urmărirea sistematică și nimicirea evreilor de către națiști și acoliții lor în anii 1937-1944 pe teritoriul actual al Republicii Moldova.

Un adevăr incomod

Dar dacă Holocaustul din perioada Războiului II Mondial a fost recunoscut oficial și în România, și în Moldova, de ce este atacat președintele Igor Dodon? Probabil, nu personalitatea președintelui moldovean este de vină.

Unu. România are propriul interes să ascundă adevărul despre Holocaustul din teritoriul actualei Moldove. Acest adevăr este ca o rană deschisă. Și ea formează un hotar invizibil în inimile și mințile oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului. În ultimii ani, în Moldova s-au făcut multe pentru ca informația despre crimele administrației române în anii celui de-al Doilea război mondial să fie suprimată. Din manualele școlare ea lipsește. La nivel oficial, în mod intențonat, erau evidențiate ”crimele regimului sovietic”, deportările, dar erau trecute sub tăcere atrocitățile administrației româno-fasciste în Basarabia.

Doi. Toate acestea se fac în cadrul programului global de revizuire a totalurilor Războiului II Mondial, prin care opiniei publice mondiale i se impune o nouă interpretare a evenimentelor. Astăzi, prin tehnologii informaționale manipulatorii, Occidentul vrea să reducă rolul URSS în victoria asupra Germaniei fasciste și a sateliților ei. Precum și să implementeze în conștiința maselor stereotipul vinovăției Uniunii Sovietice pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, împreună cu Germania fascistă.

Bătălia continuă: în locul bunicilor și taților au venit nepoții și copiii

Fără îndoială, evenimentele care au loc în Moldova nu-s unice. Reieșind din particularitățile locale, procese de decomunizare, desovietizare au loc în toate țările fostei URSS, dar și în Europa de Est. Străzi cu alte denumiri, simboluri interzise, monumente distruse, manuale rescrise, criminali din timpul Războiului II Mondial deveniți eroi.

Adevărul despre cel de-al Doilea război mondial și Victoria URSS asupra fascismului au rămas ultimul bastion. Asaltul lui a început demult. Cetățenii simpli, posibil, nici nu-l observă. Ei pur și simplu nu se isprăvesc singuri cu fluxul informațional în care cu titlu de adevăr le este servită minciuna frumos ambalată.

Cu regret, trebuie să recunoaștem, că cel de-al doilea Război Mondial încă nu s-a încheiat. Lupta continuă. Doar că locul buneilor și al taților în tranșee a fost ocupat de nepoți și copii. Ei trebuie să apere Memoria strămoșilor și Eroismul lor.

Serghei Tkaci

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load