X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Păduri private și un vice-premier “pe păduri”

9 feb. 2023,, 09:19 (reactualizat 9 feb. 2023,, 18:00)   Analitică
9686 0

Zilele trecute președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu reprezentanți din 24 gospodării silvicole din țară, agenția Moldsilva” și ministerul mediului.

A fost pus în discuție demult promisul Program național de extindere și refacere a pădurilor pentru o perioadă de 10 ani (2023-2032) și planul de acțiuni pentru implementarea acestuia în următorii cinci ani, proiectul fiind publicat pe site-ul guvernului spre a fi dezbătut public. Un document necesar, mare, costisitor și... dificil de realizat în actualele condiții. Măcar și din simplul motiv, că pentru împădurirea reușită a teritoriilor preconizate (nu mai puțin de 145 mii de hectare) e nevoie de mijloace foarte mari.

Acum o jumătate de an, fosta ministră a mediului Iuliana Cantaragiu a declarat la postul public Moldova 1, că cheltuielile preconizate pentru împădurirea unui teritoriu de doar 100 mii de hectare constituie 1 miliard de euro. Proiectul pus acum în discuție presupune pentru primii cinci ani investiții de 370 mln. de euro. Chiar și așa, a scris pe rețelele sociale doctorul habilitat în biologie Ilie Trombițchi, președintele Asociației ECO-Tiras, “este clar că acești bani vor veni, în fond, din UE”. Adică, deocamdată nu există mijloace pentru împădurirea republicii. Dar ecologiștii și activiștii civici speră că se vor găsi. Mai ales că azi RM, spun ei, are “o fereastră unică de oportunități pentru atragerea mijloacelor externe în scopul reîmpăduririi și a extinderii suprafețelor forestiere ”.

Cifra vrăjită“15%”

Programul național de extindere și refacere a pădurilor a fost elaborat sub egida președintei Maia Sandu – după ce cu acum 2,5 ani ea a declarat că reîmpădurirea este o prioritate națională, a și fost format grupul de lucru pentru elaborarea respectivului document de însemnătate strategică.


În aprilie, 2021șefa statului a desfășurat prima ședință pe platforma prezidențială, unde au fost discutate chestiuni ce țin de elaborarea și implementarea programului de împădurire. La ea au participat reprezentanții structurilor de profil, ai societății civile în domeniul mediului și reprezentanții Congresului autorităților locale din Moldova.

“Împădurirea trebuie să devină unul dintre principalele scopuri ale țării noastre într-o perspectivă de durată medie și lungă. Programul extinderii, administrării și protejării active a pădurilor este necesar pentru a curma exploatarea excesivă și degradarea fondului forestier ”, - a declarat președinta.

În Moldova, starea pădurilor este cu adevărat deplorabilă. RM este una dintre țările europene cu cele mai puține păduri (unii specialiști spun că e chiar cea mai fără păduri) . În a. 2014 Comisia Economică Europeană a ONU a prezentat “Privire de ansamblu asupra activității de mediu în Republica Moldova ”. În document se spunea, că în a. 2012 suprafața pădurilor era de 12,5% din teritoriul țării noastre. Mai bine de jumătate din pădurile moldovenești (53%) aparțin plantațiilor forestiere, restul (46%) este ocupat de păduri seminaturale. Practic, păduri virgine în Moldova nu mai există.

Azi în birourile guvernului este folosită o altă cifră – 11,3%. Anume ea a fost sonorizată în primăvara lui 2021 de Maia Sandu , care le-a declarat elaboratorilor Programului național de extindere și refacere a pădurilor, că în Republica Moldova , unde pădurile acoperă doar 11,3% din suprafață , comparativ cu indicatorul mediu de 30-45% în Uniunea Europeană, este o necesitate vitală să fie luate măsuri pentru extinderea fondului forestier. Iar ecologiștii spun că ,de facto, în Moldova la moment există doar 7% de păduri de calitate.

Despre reducerea suprafețelor de pădure în anii din urmă ne vorbește și graficul prezentat în Programul național de împădurire. Dacă în a. 2015, reieșind din datele agenției ”Moldsilva” și ale Institutului de cercetări și dezvoltare silvică, plantațiile forestiere ocupau 386,4 mii de hectare, apoi în a. 2021 acest indice era deja de 371 mii de hectare.

În proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru anii 2023-2032, expus acum pentru dezbateri publice, autoritățile se angajează să extindă suprafețele acoperite de păduri cu nu mai puțin de 15% din teritoriul țării. Toate bune, dar în ultimii 10-15 ani în Republica Moldova cifra “15%” pribegește dintr-un document strategic de mediu în altul, dar un progres real nu se vede. Dimpotrivă, în ciuda angajamentelor sporite ale guvernelor care s-au succedat, suprafețele de păduri se reduc.

Spre exemplu, și Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, adoptată de guvernul Leancă și care promova activ ideile economiei verzi, prevedea “extinderea plantațiilor forestiere pînă la 15% din teritoriul țării, a teritoriilor ocrotite de stat pînă la 8% , și asigurarea managementului eficient și durabil al ecosistemelor naturale ”. Pentru aceasta, către a. 2023 se preconiza plantarea a 150 mii de hectare de pădure și vegetație forestieră pe terenurile degradate, în cadrul fondului forestier și în afara lui, cu promovarea speciilor locale predominante. Precum și plantarea centurilor de protecție ale rîurilor și rezervoarelor de apă pe o suprafață de cca 30 mii de hectare.

În august, trecut actualul guvern al Nataliei Gavrilița a elaborat Strategia de protejare a mediului pînă în a. 2033. Acest document urmează să vină în locul Strategiei de mediu 2014-2023. Și el conține promisiunea de a extinde suprafețele de pădure pînă la 15% din teritoriul țării. Dar deja pînă în a.2033. În proiectul Programului național de extindere și refacere a pădurilor pentru anii 2023-2032 ,elaborat de același minister al mediului, dar deja sub egida președintei, și expus acum spre dezbateri, acest indice urmează să fie atins către a. 2032. Da în Strategia națională “Moldova-2030” – către a.2030 .

Ministerul împăduririi sau “magazinul de lemne”?

În noiembrie, 2021 la summit-ul privind schimbările climatice de la Glasgow peste 100 de țări ale lumii au convenit să oprească, către a. 2030, tăierile de pădure pe întreaga planetă . Declarația privind protecția pădurilor a fost semnată de liderii a 110 state. A aderat la ea și Republica Moldova, care s-a angajat să oprească, către a.2030, tăierile de pădure și degradarea solurilor, precum și să extindă suprafețele acoperite de păduri cu cca 10 mii de hectare pe an.

“Avem nevoie de politici de mediu curajoase și bine chibzuite, care să cuprindă economia, producerea și consumul, inclusiv ambițiosul Program național de refacere a pădurilor. În Moldova, la fel ca și în orice alt loc de pe planetă, oamenii merită să trăiască într-un mediu curat și sănătos pentru multe generații viitoare”, - a declarat atunci președinta Maia Sandu, și a salutat semnarea la Glasgow a Declarației privind pădurile și gospodărirea terenurilor.

Dar toate aceste promisiuni și jurăminte la scară globală au fost făcute înainte de 24 februarie, 2022, înainte de sancțiunile antirusești, înainte de renunțarea țărilor UE la gazele rusești și de noua rundă a crizei energetice.

În octombrie, trecut publicația americană Politico scria, că în urma crizei energetice din Europa aceasta își poate pierde complet pădurile. Fără gazele rusești, ciocnindu-se de prețurile în creștere la energie și viitoarele deconectări de la electricitate, multe guverne din UE au slăbit reglementările de exploatare forestieră și au încurajat oamenii să ardă lemne pentru încălzirea caselor, ceea ce “poate avea urmări catastrofale pentru pădurile și așa vulnerabile ale Europei”, se spunea în material.

Articolul menționa, că problema dată este deosebit de acută în Europa Centrală și cea de Est. Astfel, în România, unde mai bine de jumătate din locuitorii țării se încălzesc cu lemne, în scopul reducerii facturilor la electricitate guvernul a plafonat prețul lemnelor de foc, iar “asta poate duce la tăieri ilegale de pădure ”, iar în Slovacia încă în vară a fost înregistrată o creștere a tăierilor și a numărului furturilor de lemn. În articol se mai spunea, că în Ungaria au fost anulate actele care protejau de tăieri pădurile ocrotite, că autoritățile Letoniei au permis tăierea copacilor tineri, iar în Polonia multă lume taie pădurea pentru a încălzi iarna casele.

Pe acest fundal, menționa Politico, “multe organizații obștești și savanți previn europenii, că consumul excesiv de lemn pentru încălzite poate duce la nimicirea definitivă a pădurilor europene ”. Dar Comisia Europeană a preferat “s-o facă pe prostul”: reprezentantul Comisiei Europene i-a declarat publicației americane, că Bruxelles e la curent cu mesajele din mass-media, care previn despre potențiala sporire a tăierilor de pădure, dar nu poate confirma existența acestui val și dacă există vre-o legătură între el și criza energetică.

Între timp, pe parcursul ultimilor luni, presa europeană a fost împestrițată de mesaje despre aceea, că în Germania din cauza prețurilor înalte la energie și lemne, furturile de lemn din păduri au crescut. În România pe suprafețe mari au fost tăiate păduri seculare pentru a obține energie: lemnul din pădurile protejate ajunge și la fabrica locală de peleți din județul Harghita, dar și la fabricile de producere a granulelor din Bulgaria, Slovacia și Polonia. “UE încurajează această practică. Lemnul este o sursă regenerabilă de energie, și există subvenții pentru trecerea de la cărbune și gaze la lemn și peleți ”, - spunea The New York Times într-un reportaj din România. Nici Republica Moldova nu a rămas în afara acestor procese.

În august, trecut Ministerul mediului anunța noua Strategie de protecție a mediului – 2033, și promitea să extindă suprafața pădurilor pînă la 15% din teritoriul țării și să “schimbe mentalitatea populației”, dar specialiștii au pus la îndoială reușita acestor scopuri în anii imediat următori. Deoarece, reieșind din “specificul” sezonului de încălzire 2022-2023 și cererea de lemne, crescută brusc, nu se știe dacă se va reuși barem păstrarea acelor plantații forestiere, care există deja, declarau unii comentatori.

Și deja peste o săptămînă ministra mediului Iuliana Cantaragiu a demisionat. Ulterior ea a lăsat un comentariu pe pagina ministerului de pe Facebook, sub informația despre site-ul lemne.md. “Păcat că se încearcă transformarea ministerului într-un magazin de lemne. Mandatul și sarcina principală a ministerului mediului este protejarea mediului ambiant și utilizarea rațională a resurselor naturale, inclusiv pădurile, nu comercializarea lemnelor ”, - a scris ex-ministra.

Știind că din cauza crizei energetice cererea pentru lemne de foc va crește , încă în august, trecut guvernul a decis să nu se limiteze la norma de tăiere a copacilor pentru a. 2022 , cu să taie “în avans” o parte din copacii planificați pentru recoltarea lemnelor de foc în a. 2023. Ecologistul Ilie Trombițchi a declarat atunci, că decizia comisiei pentru starea de urgență de a tăia pădurea pentru a asigura populația cu lemne de foc în contextul scumpirii gazelor – este, probabil, cea mai îngrozitoare dintre deciziile luate deja de actuala guvernare . “În Moldova pur și simplu nu există o atare cantitate de păduri ”, - a spus el

Mai toată toamna și în lunile de iarnă am tot fost informați, că cererea de lemne din partea cetățenilor depășește rezervele agenției “Moldsilva”, deși costul lemnelor, comparativ cu cel de anul trecut, s-a dublat. Și că cele 200 mii de metri ster de lemn, promise Moldovei de România, care ar putea acoperi necesitățile populației, tot nu mai ajung în țara noastră. Nu e de mirare, că pe acest fundal în țară volumul tăierilor ilegale a sporit catastrofal. Suma prejudiciului cauzat este estimată la milioane de lei.

“Știu că munciți insistent la atingerea scopului împăduririi și că pe fiecare dintre voi vă dor tăierile de pădure. Sperăm că împreună vom ameliora situația, dar la moment noi trebuie să ieșim cu bine din această iarnă, care va fi una foarte grea”, - s-a adresat colectivului ministerial Iordanca-Rodica Iordanova, noua ministră a mediului, care a preluat mandatul în noiembrie, 2022 .

Însă ea este prea optimistă dacă crede, că totul se va limita la ”această iarnă”. Observatorii de la publicația americană Foreign Policy cred că Europa este amenințată de ani de criză energetică și sărăcire a populației. Agenția Bloomberg menționa în materialul său, că în actuala iarnă, deși cu greu, Europa a supraviețuit - guvernele țărilor UE au cheltuit cam 1 trilion de euro pentru a sprijini întreprinderile și populația, au introdus un regim aspru de economie și au redus industriile consumatoare de energie, în plus Europa mai avea ceva rezerve de gaze, iar vremea este caldă; însă în iarna următoare “ar putea fi și mai rău”.

Dar și Fatih Birol, șeful Agenției energetice internaționale, din cele scrise recent de presa germană, a prevenit Germania că criza energetică încă nu a fost depășită, și iarna următoare ar putea fi mult mai grea. Încetarea livrărilor de gaze prin conducte și “tranziția verde” pot avea un efect negativ tardiv, a menționat el. Și actuala iarnă, destul de caldă, nu este deloc tipică.

Dacă aceste pronosticuri se vor adeveri, în cel mai bun caz în Moldova nu va exista o sporire a suprafețelor împădurite , chiar dacă vor fi investiți bani enormi, toate plantațiile noi vor fi ”înghițite” de exploatarea forestieră sporită, inclusiv tăierile masive de pădure și comercializarea ilegală a lemnelor de foc în perioada rece a anului. În cel mai rău caz, republica își va pierde rapid pădurile , în pofida programelor și strategiilor adoptate de guvern, și a promisiunilor de “ a spori, extinde și aprofunda ” suprafața plantațiilor forestiere pînă la 15% din teritoriul țării. Să nu uităm, că “lemnele planificate” pentru a.2023 au fost deja achiziționate “în avans” anul trecut. Și că în sezonul de încălzire 2023-2024 Moldova se poate confrunta cu un deficit și mai mare de lemne.

Xenia Florea

(Va urma 10.02.2023)

0
0
0
1
6

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?