COVID-19 în MOLDOVA

Din Belarus în Moldova. Discreditarea forțelor de ordine ca componentă importantă a ”tehnologiei portocalii”

Din Belarus în Moldova. Discreditarea forțelor de ordine ca componentă importantă a ”tehnologiei portocalii”

Mulți văd evenimentele din Belarus în contextul așa-numitelor revoluții "colorate" sau "portocalii” care au loc periodic în spațiul post-sovietic, comparîndu-le cu scenariile aplicate în ultimii ani în diferite regiuni ale lumii.

După cum au arătat protestele din Belarus și din alte țări, sentimentul revoluționar provocat artificial nu trebuie neapărat să aibă o bază socială în masă, nu trebuie neapărat să urmărească obiectivele de extindere a drepturilor și libertăților cetățenilor, îmbunătățirea vieții oamenilor și consolidarea independenței statelor. Este suficient să declari sloganuri-capcane corespunzătoare și să le consolidezi cu tehnologii adecvate, care, după evenimentele din Ucraina, de cele mai multe ori sînt numite "portocalii".

Acestea urmăresc în mod clar utilizarea metodelor de subminare artificială a stabilității în stat prin diferite acțiuni în spatele scenei pentru a răsturna regimurile politice nepotrivite unor forțe străine care se consideră democratice. Unul dintre obiectivele principale ale acestor tehnologii constă în alimentarea masivă a sentimentului de protest în rîndul populației, crearea mitului privind lipsa legitimității puterii, discreditarea aparatului de stat și în special a structurilor de forță, care asigură menținerea și apărarea ordinii de drept în țară.


"Foști militari" cu simbolică sovietică

Acțiunile de protest în masă au început pe întreg teritoriul Belarusului pe 9 august, după alegerile prezidențiale, la care, potrivit CEC-ului local, a cîștigat actualul șef al statului, Alexandr Lukașenko, cu peste 80% din voturi. El conduce țara de peste 26 de ani. Principalul său rival, Svetlana Tihanovskaia, care a devenit imaginea opoziției belaruse, a acumulat 10,12%. Toate sediile candidaților de opoziție nu au recunoscut aceste rezultate, au declarat că alegerile au fost falsificate și au cerut repetarea alegerilor, considerînd că victoria a fost cîștigată de Tihanovskaia. Această poziție a fost susținută de mai mulți politicieni occidentali și reprezentanți ai țărilor europene. Uniunea Europeană nu a recunoscut rezultatele alegerilor din Belarus, iar Bruxelles și-a anunțat intenția de a impune sancțiuni personale împotriva "celor responsabili de falsificarea alegerilor".

Acțiuni de protest împotriva rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidențiale au loc pînă în prezent, au început greve la cele mai mari întreprinderi industriale. În primele etape, oamenii se aliniau într-un "lanț al solidarității", fetele purtau haine albe și se plimbau pe străzi cu flori în mîini. Iar mai tîrziu, spre seară au început revoltele, forțele de ordine au folosit tunuri de apă, grenade de lumină, gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene. Iar împotriva acestora erau aruncate pietre, cocktail-uri Molotov. Cea mai dificilă situație s-a dezvoltat în Minsk, unde protestatarii sînt cei mai activi. Potrivit datelor oficiale, în cîteva zile după alegeri au fost reținute circa 7 mii de persoane. Apoi acestea au început să fie eliberate, după cum a menționat Ministerul local de Interne, iar "acest proces are loc fără întrerupere".

Pe acest fundal, în privința acțiunilor organelor de drept în spațiul public a apărut o mulțime de informații, o mare parte din care sînt netestate și cu un grad mare de probabilitate sînt false sau parțial veridice. În același timp, reportajele false și dubioase sînt distribuite în mod activ pe rețelele sociale și alte resurse informaționale. Printre exemplele demonstrative se numără videoclipurile publicate de unul dintre canalele Telegram în care "foștii militari", tinerii din Belarus, aruncă uniforma și semnele distinctive drept protest împotriva acțiunilor forțelor de ordine.

"Am jurat poporului meu. Privind la ceea ce se întîmplă în Minsk, nu pot fi mîndru de faptul că am slujit. Și nu pot purta această uniformă și să o țin în casă", a declarat autorul primului video și a aruncat uniforma forțelor speciale la coșul de gunoi. "Am dat jurămîntul să slujesc poporului meu. Eram mîndru de locul unde mi-am făcut serviciul militar. Rușine, rușine tuturor celor care îndeplinesc ordinele lor", a menționat cel de-al doilea fost militar, apoi și-a scos uniforma și a aruncat-o peste fereastră. Un alt participant la flashmob și-a aruncat boneta într-un coș de gunoi de pe stradă și l-a închis. El a declarat că în Belarus nu mai există o frăție a forțelor speciale. Apoi urmează videoclipul unui alt militar care și-a aruncat uniforma și a declarat că îi este rușine de fărădelegile structurilor de ordine. După cum au aflat internauții, studiind personalitatea unor tineri din fimulețele video, o mare parte din aceste subiecte sînt, evident, falsuri realizate în grabă, care urmărește scopul de a încălzi starea de spirit a protestatarilor și a dezbina rîndurile organelor de drept. Pe beretele a doi dintre ofițerii de poliție din Belarus, care și-au au aruncat uniforma în mod public, se poate observa simbolica sovietică care demult nu se mai folosește - secera și ciocanul.

La scurt timp după seria de atacuri informaționale, către forțele de ordine s-a adresat Svetlana Tihanovskaia, care se află în Lituania, și și-a anunțat disponibilitatea de a deveni liderul național al Belarusului. Ea a îndemnat organele de drept "să nu execute ordinele criminale și să treacă de partea poporului". "Ei vă vor ierta, vă vor susține și în viitor nu vă vor certa cu cuvinte urîte", a spus ea într-un mesaj video. Ulterior, Tihanovskaia s-a adresat liderilor europeni să "nu recunoască rezultatele alegerilor fraudate" din Belarus și a anunțat crearea unui Consiliu Național de coordonare pentru "transferul pașnic al puterii" în țară.

”După metodologia revoluțiilor colorate”

Între timp, potrivit Ministerului Afacerilor Interne din Belarus, în timpul revoltelor au avut de suferit sute de oameni, dintre care mai mult de 120 de colaboratori ai organelor de drept. Potrivit Ministerului Sănătății, au decedat trei protestatari, se știe că unul dintre ei a încercat să arunce în miliție un dispozitiv exploziv confecționat manual. Se precizează că, după alegeri, organele de drept au înregistrat acțiuni de confruntare deschisă cu forțele de ordine, multiple atacuri asupra ofițerilor de poliție și deteriorarea mijloacelor de transport. "În calitate de arme au fost folosite tomberoane, scaune, bețe, pietre, bucăți de pavaj, sticle, lichide inflamabile", menționează MAI.

Șeful instituției, Iurie Karaev, a declarat în cadrul unei emisiuni TV că protestatarii acționează în acest mod pentru a crește violența, provocînd forțele de ordine belaruse, pentru a genera ură în rîndul populației pașnice față de forțele de ordine. "Pentru a da naștere la ură, pentru a implica în acest sens oameni, care pînă în acest moment au fost în afara politicii, în afara protestelor, ei trebuie atrași de partea lor. De față cu ei trebuie de făcut în așa mod încît ofițerul de poliție să pară rău și demon", a spus Karaev. Potrivit lui, provocatorii deseori reușesc, astfel, să discrediteze organele de drept, atrăgînd populația pașnică de partea lor.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al țării, ulterior, dezordinile din țară au început să-și piardă masivitatea, discursurile purtau, în mare parte, un caracter pașnic. Dacă în primele zile de la votare protestele au fost suprimate de organele de drept, mai tîrziu ele au încetat să disperseze mitingurile și să aplice forța. În același timp, "nivelul de agresiune față de organele de drept a rămas destul de ridicat", în special, în Minsk și în alte orașe au fost înregistrate zeci de cazuri în care ofițerii de poliție au fost loviți intenționat cu mașinile.

Ministerul local de Interne susține că nucleul protestatarilor este finanțat din exterior. După cum a declarat ministrul Iuri Karaev, fetele primesc cîte 60 de ruble belaruse (aproximativ 20 de euro), iar băieții – cîte 30 de ruble (aproximativ 10 euro). "Ei sînt folosiți orbește, le este condusă conștiința și subconștientul", spune ministrul. Potrivit lui, în istoria recentă a țării, organele de drept nu au folosit niciodată tunuri cu apă, gaze lacrimogene sau alte mijloace neletale.

În același timp, trebuie remarcat faptul că, în unele cazuri, provocările își ating scopul - nu toți polițiștii care primesc lovituri în spate, vînătăi de pietre sau își văd tovarăși răniți, sînt capabili să perceapă astfel de evenimente cu sînge rece. Polițiștii învață tehnici de luptă și cum să răspundă adecvat la agresiune. Iată că și se întîmplă "exagerări", care nu pot fi justificate, însă motivele lor sînt destul de clare. Cu astfel de cazuri își face PR "presa liberă", îndemnînd oamenii împotriva organelor de drept, care, în principiu, se comportă la fel peste tot, inclusiv în țările Occidentului democratic. Este suficient să aducem drept exemplum evenimentele din ultimele luni din SUA.

Informația despre violența din partea forțelor de ordine față de protestatari a fost comentată și de Alexandr Lukașenko, citat de agenția informațională de stat "Belta". Potrivit lui, în primele rînduri ale particiapanților la protestat sînt multe persoane "cu antecedente penale, cu un trecut penal decent", iar acțiunile organelor de drept el le explică prin încercările de a proteja oamenii. Lukașenko susține că unii protestatari "au atacat" forțele speciale de la spate cu "cuțite și obiecte ascuțite".

Președintele în exercițiu al Belarusului vorbește despre elementele de implicare externă în această situație și aplicarea scenariului de creare a agresiunii împotriva țării. "Nu trebuie să ne duceți de nas cu acțiuni pașnice și demonstrații. Noi vedem ce se întîmplă în profunzime. Vedem asta foarte bine. Am citit metodologia revoluțiilor colorate. Cei care rătăcesc pe străzi, ei, în cea mai mare parte, nu înțeleg acest lucru. Acest lucru îl înțeleg cei care coordonează și direcționează. Și vedeți - uneori lucrează profesional: cadre regizate, falsuri. Pentru ca să creeze oamenilor această stare de spirit. Nu veți reuși. Noi nu trebuie să admitem acest lucru", a declarat Alexandr Lukașenko în cadrul unei ședințe cu membrii Consiliului de securitate.

”La masa UE”

În același timp, raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în Belarus, Anais Marin, consideră că nu e corect să facem anumite asemănări între "revoluțiile colorate" în alte țări, inclusiv "maidanul" ucrainesc, și proteste din Belarus pentru demiterea actualei guvernări. În opinia ei, "calea Belarusului poate fi unică, scenariile pot fi complet diferite, deoarece în momentul de față totul se întîmplă între belaruși și președintele lor". Marin consideră că protestele împotriva fraudelor electorale au loc fără vreo intervenție din exterior, iar presiunile altor state asupra conflictului doar vor agrava situația.

Cu toate acestea, mulți experți și comentatori consideră că la evenimentele din Belarus sînt utilizate "tehnologii portocalii". Consultantul politic și prezentatorul TV Anatolii Vasserman, într-un articol pe site-ul postului de televiziune REN TV, a numit aceste evenimente o încercare de lovitură de stat, comparîndu-le cu "Maidanul" din Ucraina. "Totul este bine pus la punct. Demonstrații împotriva falsificărilor, flori pentru OMONi, Occidentul, care îndeamnă părțile spre pace și alegeri repetate. Și mereu - fără excepție! - același final: lovitură de stat sîngeroasă, război, destrămarea țării", a scris Vasserman. În opinia sa, în spatele protestelor stau Statele Unite și țările Europei, în special, site-urile de agitație sînt plătite din Polonia și Lituania. El reamintește că în urmă cu 7 ani în Ucraina "Occidentul, de asemenea, a îndemnat părțile spre pace, iar lui Ianukovici nu ultimii oameni din UE i-au promis dizolvarea maidanului și repetarea alegerilor. El i-a crezut și mai că nu a fost ucis". Potrivit lui Vasserman, Lukașenko "nu a așteptat ordinele din Vest de a respecta așa-zisul protest pașnic, de a renumăra voturile, de a repeta alegerile... și a trecut la inevitabilul deznodămînt, fără întroduceri și preludii", de aceea "unii au fost nevioți să se dea în vileag înainte de timp". El consideră că scopul final al tuturor acestor evenimente este renunțarea Belarusului de a se uni cu Rusia și "așezarea la masa UE".

Moscova și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încercările jucătorilor externi de a folosi greutățire interne ale Belarusului pentru a-și impune propriile ordine. "Nimeni nu ascunde că este vorba despre lupta pentru spațiul post-sovietic. Am văzut această luptă și în etapele anterioare de evoluție a situației după ce Uniunea Sovietică a încetat să mai existe. Ultimul exemplu, desigur, este Ucraina", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul emisiunii "Rusia-1", subliniind că jucători interesați au nevoie de Belarus "doar pentru a stăpîni spațiul geopolitic".

În cadrul emisiunii "Președintele răspunde", Igor Dodon a comparat protestele din Belarus cu evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chișinău, cînd în țară au început dezordini din cauza rezultatelor alegerilor parlamentare. El a amintit că în timpul acțiunilor de protest din 2009 au răsunat și lozinci care promiteau un viitor luminos, însă în 11 ani în Moldova s-au produs multe furturi, au avut loc războaie între oligarhi. Dodon a menționat că, deși lui nu-i plac multe lucruri care se întîmplă acum în Belarus, aceasta este problema internă a acestei țări. În același timp, potrivit lui, situația economică și socială din Belarus este mult mai bună decît în Moldova.

După cum știți, în timpul ”maidanului” ucrainean și a dezordinii în masă din 2009, la Chișinău, la fel, au fost întreprinse un șir de acțiuni de denigrare a poliției - de la minciuni informaționale despre trecerea oragnelor de drept de partea protestatarilor și crearea unor clipuri video cu conținut discutabil, pînă la tot felul de încercări de radicalizare la maximum a protestelor prin provocarea de revolte și ciocniri cu forțele de ordine. Experții menționează că aceste acțiuni au fost precedate de elaborarea unor planuri de organizare a protestelor, crearea unor scheme de provocări și revolte. În aceste procese, nu ultimul rol l-au jucat persoane special instruite care folosesc tehnici standard pentru a începe dezordinile în masă și manifestări a unui comportament agresiv, care în cele din urmă se transformă într-un haos care nu poate fi controlat de autorități.

În același timp, în Moldova, în 2009, după alegerile noi și schimbarea puterii, justiția s-a concentrat nu pe identificarea provocatorilor și organizatorilor dezordinilor în masă, ci pe persecutarea reprezentanților blocului de forță. Polițiștii au fost acuzați de acțiuni ilegale și executarea "ordinelor criminale", iar după un timp Procuratura Generală l-a acuzat pe șeful Ministerului Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, și pe comisarului poliție Chișinău, Vladimir Botnari, de neglijență în serviciu, care a dus la consecințe grave în timpul revoltelor. Potrivit anchetei, acțiunile lor în timpul ciocnirilor dintre poliție și protestatari în aprilie 2009 au dus la dezvoltarea dezordinilor, iar drept urmare mai multe clădiri au fost distruse, iar zeci de persoane au suferit. În urma procesului de judecată, aproape toate acuzațiile pe numele celor doi foști angajați de rang înalt ai structurilor de forță au fost retrase.

Trei etape ale ”tehnologiilor portocalii”

După cum menționează experții, scopul de radicaliza la maximum protestele și de a discredita organele de drept nu este nou – el este menționat în metodologia de desfășurare a "revoluțiilor portocalii" și a fost aplicat de mai multe ori de serviciile secrete occidentale în diferite țări din regiune, inclusiv Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Belarus, Georgia, Kîrgîzstan, Armenia. "Tehnologiile colorate" au fost încercate și în alte regiuni ale lumii, de exemplu, în Tunisia, Sudan, Oman, Yemen, Algeria, Egipt, Libia, Irak. În doar cîteva luni de la începutul tulburărilor din Orientul Mijlociu, demonstrații și proteste au avut loc în 18 țări din regiune. Toate aceste evenimente, în ciuda existenței unor caracteristici specifice, au în comun evoluția după un scenariu similar.

Masa principală de protestatari iese pe străzi pentru ideile care le-au fost insuflate și servite cu un anumit ”sos”. Dar psihologia oamenilor este de așa natură încît ei nu se vor lua la bătaie cu forțele de ordine, pentru aceasta oamenii trebuie împinși intenționat. De acest lucru se ocupă provocatorii special instruiți, care sînt infiltrați în masa de protestatari. Mentalitatea poporului din spațiul post-sovietic este diferită de cea a reprezentanților țărilor arabe și occidentale, de aceea de multe ori sînt aduși provocatori din alte state și atrași oameni cu un trecut criminal. La miting, astfel de oameni vin pregătiți, dar practic nu ies în evidență din mulțime. Sarcina lor este de a aduce la ciocniri masive între forțele de ordine și cetățenii obișnuiți. O piatră aruncată la timp, prima lovitură într-o mașină sau într-un polițist este treaba lor.

După aceasta, provocatorii se "dizolvă" în mulțime, dar continuă să încingă atmosfera. Ciocnirile masive și reacția de răspuns a organelor de drept provoacă nemulțumire în rîndul oamenilor – ceea ce înseamnă că la următoarea acțiune vor ieși mai mulți participanți, iar scenariul se va repeta pe scară mai largă. Provocatorii special instruiți primesc pentru munca lor o recompensă financiară. Există multe exemple la mitinguri, cînd acțiunile provocatorilor au dus la o reacție a mulțimii necesară organizatorilor. Așa s-a întîmplat și în cadrul pogromurilor din aprilie 2009 la Chișinău, cînd au fost jefuite și incendiate clădirile Parlamentului și Președinției - acele evenimente au avut un caracter planificat și au fost organizate cu aplicarea tehnologiilor "revoluțiilor colorate".

"Tehnologiile portocalii" au, de obicei, 3 etape. Prima etapă este începutul acțiunilor în masă, manipularea cu fapte și crearea mitului privind nelegitimitatea puterii. În acest moment se verifică modul în care societatea este capabilă de proteste și cum va reacționa conducerea. A doua etapă constă în discreditarea structurilor de forță și a întregului aparat de stat, aici are loc agitarea organelor de drept și a funcționarilor publici la sabotaj și nesupunere față de autorități. Un element important este provocarea puterii de a folosi forța împotriva protestatarilor. Aproape în toate cazurile se menționează faptul că protestul este pașnic, iar poliția îi tratează cu cruzime pe manifestanți. Drept exemplu, sînt prezentate fotografii regizate, foarte asemănătoare una cu alta. De asemenea, în mulțime, de regulă, există provocatori care instigă la rețineri violente. Toate aceste acțiuni sînt tirajate rapid de mass-media, care pun accentul pe regimul "sîngeros".

În acest proces, dezinformarea puterii și a societății, formarea unui fundal informațional necesar, utilizarea zvonurilor și provocărilor reprezintă un instrument important pentru intensificarea protestelor în masă. După ce populația vede aceste imagini, ea devine mai radicală, ceea ce și vor organizatorii revoltelor. Vă amintim că detonatorul "maidanului" ucrainean a fost alungarea nocturnă violentă a grupurilor de tineri, filmulețele care au fost distribuite foarte repede în întreaga țară. În acest context, Alexandr Lukașenko, care a început să suprime violent revoltele din Minsk, de asemenea, a jucat împotriva sa, deși în continuare tactica oamenilor legii a fost revizuită. Ca urmare a unor astfel de evenimente, situația se încinge din ce în ce mai mult, la mitinguri în direcția poliției zboară sticlele și alte obiecte. În același timp, inacțiunea sau indulgența autorităților începe adesea să fie înțeleasă ca o manifestare a slăbiciunii. În cea de-a treia etapă are loc deja răsturnarea puterii.

Apropo, unii experți consideră că în acest concept, în cadrul primei etape, se încadrează perfect actualele mitinguri ale opoziției moldovenești în ajunul alegerilor prezidențiale din toamnă. Chiar dacă forțele de opoziție nu organizează în mod special proteste, inclusiv cu participarea fermierilor, pentru a destabiliza situația, ei încearcă să le folosească în avantajul lor pentru a spori presiunea asupra puterii și a crește nemulțumirea în rîndul populației. Opoziția, de fapt, a anunțat de pe acum despre falsificarea alegerilor președintelui în cazul pierderii sale și disponibilitatea de a scoate oamenii în stradă pentru a "apăra alegerea poporului".

Protestele în masă și activitatea de discreditare a reprezentanților statului, în opinia analiștilor, vor rămîne și în viitor principala forță a serviciilor speciale occidentale și a actorilor politici controlați de acestea. Puțini oameni au îndoieli că încercările de a organiza acțiuni de protest în masă, care se tranformă în dezordini necontrolate, vor continua atît în spațiul post-sovietic, cît și în alte regiuni. În acest context, potrivit experților, este important ca organele de drept și alte instituții de stat să fie gata să opună rezistență tehnologiilor "revoluțiilor portocalii" și tentativelor de destabilizare a situației. În același timp, este important să explicăm populației că împotriva statul se duce o muncă subversivă, iar oamenii obișnuiți sînt pur și simplu folosiți. Imediat ce cetățenii își vor dea seama că sînt manipulați pentru atingerea anumitor scopuri, starea de spirit protestatară va dispărea.

Vladislav Bordeianu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load