Datoria externă a Republicii Moldova în 2022

Tema publicației de astăzi este datoria externă a Guvernului și a țării în ansamblu în 2022. În ce măsură sînt justificate împrumuturile externe și care ar trebui să fie rezultatele acestora?

Menționez din start: în articolul precedent și în cele anterioare, a fost remarcat URMĂTORUL FAPT. REALITATEA ȚĂRII NOASTRE este NIVELUL NEGATIV AL ECONOMISIRII INTERNE.

Nivelul negativ al economisirii interne este un indice macroeconomic relativ complex, dar care înseamnă un lucru destul de simplu: venitul obținut nu este suficient pentru consum și investiții și, prin urmare, NU AVEM SURSE PROPRII INTERNE PENTRU DEZVOLTARE. ACESTA ESTE REALITATEA!

Economia țării noastre se află într-o stare în care NU ESTE CAPABILĂ SĂ ASIGURE BUGETUL ȘI ȚARA ÎN ANSAMBLU CU RESURSE NU NUMAI PENTRU O DEZVOLTARE SERIOASĂ, CI ȘI PENTRU MENȚINEREA NIVELULUI DE TRAI AL OAMENILOR ȘI SIMPLA REPRODUCERE A ACTIVITĂȚII ECONOMICE.

În medie, în ultimii 15 ani, în spațiul post-sovietic, doar două țări au avut un nivel negativ al economisirii - REPUBLICA MOLDOVA (MINUS 6%) și Kîrgîzstan (minus 4%).

În Belarus 32%, Ucraina 14%, Rusia 30%, Kazahstan 40%, Armenia 7%, Lituania 20%, Letonia 21%, Estonia 30% etc.

În Ungaria, rata economisirii interne este de 20%, România 21%, Turcia 26%, Germania 27%, China 47%, media pentru toate țările lumii este de 27%.

În acest sens, ȚARA NOASTRĂ NU POATE TRĂI FĂRĂ RESURSE EXTERNE. Înțelegem că resursele externe nu înseamnă doar credite, însă PONDEREA INVESTIȚIILOR STRĂINE ÎN CAPITAL în ultimii ani a ajuns la 1% din PIB. Remitențele de la muncitorii migranți (aproximativ 14% din PIB) sînt folosite pentru consum, la fel ca și granturile externe acordate Guvernului și ONG-urilor. Iar Moldova are nevoie de dezvoltare inovatoare!

Prin urmare, putem critica cît dorim creditele externe, dar în privința Moldovei, împrumuturile externe sînt obiectiv inevitabile! CEL PUȚIN ÎN PREZENT!

PRINCIPALA CERINȚĂ PENTRU ATRAGEREA ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE DE CĂTRE GUVERN este folosirea acestora în calitate de investiții bugetare. Și nu doar pentru repararea facilităților de "menire socială", deși și acest lucru este important, dar și pentru retehnologizarea producției, crearea unor platforme de producție pentru investiții interne (private) și străine ulterioare.

Adică, ATRAGÎND ÎMPRUMUTURI EXTERNE, ACESTEA AR TREBUI FOLOSITE PENTRU MODERNIZAREA ȘI CREȘTEREA POTENȚIALULUI ECONOMIC AL ȚĂRII, pentru a primi venituri suplimentare în viitor, suficiente nu numai pentru a rambursa fondurile împrumutate și a achita dobînzile, ci și pentru a crește bunăstarea cetățenilor!

Astfel, potrivit Balanței de plăți a Republicii Moldova pentru anul 2022, Republica Moldova a OBȚINUT ÎMPRUMUTURI ÎN SUMĂ TOTALĂ de 1.460 milioane dolari, inclusiv GUVERNUL - circa 800 de milioane USD, băncile – circa 170 de milioane USD, ECONOMIA, inclusiv creditele comerciale – 490 de milioane USD.

Acest lucru a majorat, desigur, DATORIA EXTERNĂ A ȚĂRII. În 2020, aceasta a constituit 8,1 miliarde de dolari, în 2021 – 8,8 miliarde de dolari și în 2022 - 9,5 miliarde de dolari. pe parcursul unui an crescînd cu 8%.

În raport cu PIB-ul, aceasta a constituit 65,6%, în timp ce acum un an - 64,1% din PIB.

În mare parte, datoria totală a crescut ca urmare a CREȘTERII DATORIEI EXTERNE A STATULUI – de la 2,6 miliarde de dolari în 2021 pînă la 3,2 miliarde de dolari în 2022. ÎN RAPORT CU PIB-UL, datoria de stat externă a crescut de la 19,1% în 2021 la 22% - în 2022.

Datoria externă a băncilor comerciale a crescut de la 350 de milioane de dolari la 505 milioane de dolari, iar DATORIA EXTERNĂ A ECONOMIEI practic nu s-a schimbat: 5,716 miliarde de dolari în 2022 față de 5,717 miliarde în 2021.

Astfel, 78% din CREȘTEREA DATORIEI EXTERNE TOTALE A REPUBLICII MOLDOVA A AVUT LOC DIN CAUZA GUVERNULUI și 22% – din cauza băncilor comerciale.

Autoritățile afirmă că peste 40% din creditele obținute de stat sînt destinate investițiilor. Dar dacă e să privim mai atent, doar o mică parte din ele a fost folosită pentru retehnologizarea reală capacităților de a producție, ca să nu mai vorbim de modernizarea acestora!

De asemenea, vedem că ECONOMIA A OBȚINUT CREDITE ÎN VALOARE DE APROAPE JUMĂTATE DE MILIARD DE DOLARI ȘI A RETURNAT APROAPE ACEEAȘI SUMĂ DIN CREDITELE CONTRACTATE ANTERIOR! Adică PENTRU DEZVOLTARE – ZERO!!!

În același timp, PENTRU A REALIZA O MODERNIZARE SEMNIFICATIVĂ A ORICĂREI PRODUCȚII în termen de 5 ani și luînd în considerare investițiile străine actuale în capital, sînt NECESARE ÎMPRUMUTURI EXTERNE pentru sectorul privat și Guvern PENTRU PROIECTE DE INVESTIȚII, conform calculelor noastre, ÎN VALOARE DE CEL PUȚIN 2 MILIARDE DE DOLARI SUA ANUAL.

Ar trebui de acordat preferință împrumuturilor pe termen lung (15-20 de ani) și la o rată scăzută a dobînzii – pînă la 1,5% cu toate cheltuielile aferente.

Firește, aceasta se referă doar la partea financiară a problemei. ESTE NEVOIE DE UN PROGRAM DE STAT SERIOS ȘI SCHIMBĂRI ORGANIZATORICO-INSTITUȚIONALE CORESPUNZĂTOARE.

Desigur, în această perioadă, datoria externă a Guvernului și a țării în ansamblu va crește semnificativ, dar ACEST LUCRU NU VA DUCE LA RISCURI de instabilitate macroeconomică, în măsura în care destinația acestor împrumuturi va fi respectată, și anume - investiții în retehnologizarea capacităților de producere!

Vladimir Golovatiuc,

Doctor în științe economice