Datele Balanței de plăți confirmă înrăutățirea situației economice a RM în 2022

Banca Națională a publicat Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru anul 2022.

Concluzia principală este că economia Moldovei urmează tot mai mult paradigma "CONSUM– IMPORT – CREDITE EXTERNE, GRANTURI, muncitori migranți". Deși, privind în perspectivă, observăm că, în ciuda volumului semnificativ de transferuri din partea muncitorilor migranți (2 miliarde de dolari potrivit Balanței de Plăți), în 2022 acest volum a scăzut.

Desigur, Balanța de plăți necesită o analiză extinsă și detaliată. În acest caz, mă voi limita la prezentarea principalelor tendințe.

Principalul lucru pe care îl indică Balanța de plăți este relația financiar-economică (comercială) a economiei interne cu lumea exterioară, iar indicatorul integral al acesteia este soldul Contului curent. Adică suma balanței operațiunilor comerciale externe de bunuri și servicii, a venitului net din străinătate și a transferurilor curente nete.

În acest context, soldul Contului curent al Balanței de plăți arată dacă economia internă generează venituri suficiente pentru funcționarea normală a țării.

Dacă Contul curent al Balanței de plăți înregistrează un deficit, atunci acest venit nu este suficient pentru a menține și crește bunăstarea cetățenilor țării, precum și pentru simpla producere și investiții pentru activitatea economică.

Avînd în vedere slăbiciunea economiei moldovenești, contul curent al Balanței de plăți a țării noastre a fost întotdeauna negativ. Cu toate acestea, în 2022 el a ATINS O MĂRIME RECORD (2,3 miliarde de dolari), crescînd cu 34% sau aproape 600 de milioane de dolari.

Raportat la PIB, acesta a constituit 16%, comparativ cu 12% în 2021 și 7,7% în 2020 (primul an de Covid). Acesta este cel mai ridicat nivel al deficitului Contului curent din 1998.

Un astfel de deficit (mai mult de 10% din PIB) înseamnă că, DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR, ȚARA ESTE POTENȚIAL INSTABILĂ. Ținem minte ce s-a întîmplat în 1998, cînd default-ul anunțat de guvernul Kirienko în Federația Rusă a dus la șocuri serioase în Moldova.

Deci, ce s-a întîmplat în 2022? De ce a crescut atît de mult deficitul Contului curent al Balanței de plăți?

Acest lucru s-a întîmplat din trei motive. 1. Majorarea semnificativă a deficitului comerțului exterior cu bunuri – cu 800 de milioane de dolari, care nu a fost acoperit cu un sold pozitiv la servicii și venituri primite/furnizate.

Al doilea motiv este faptul că soldul pozitiv al comerțului cu servicii a crescut cu doar 400 de milioane de dolari, iar soldul pozitiv al veniturilor a scăzut în general cu peste 200 de milioane de dolari.

Reiese că 800 de milioane de dolari minus 400 plus 200 este exact 600 milioane de dolari - creșterea deficitului Contului curent al Balanței de plăți în 2022.

Dar care este situația privind veniturile?

Desigur, aici sînt luate în considerare TRANSFERURILE DE LA MUNCITORII MIGRANȚI de peste hotare, dar acestea, în bază netă, conform Balanței de plăți din 2022, au scăzut cu aproape 300 de milioane de dolari.

Veniturile includ, de asemenea, VENITURI DIN INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE, care în 2022 au fost plătite investitorilor-nerezidenți în valoare de peste 700 de milioane de dolari, cu o creștere de aproape 150 de milioane.

Astfel, avînd în vedere starea economiei în 2022 (un declin în aproape toate sectoarele și PIB-ul în ansamblu), aceste investiții nu au avut vreun efect special asupra economiei naționale, iar investitorii nerezidenți cu siguranță obțin venituri.

Nu au salvat situația nici GRANTURILE PRIMITE DE GUVERN ȘI ONG-uri în valoare de aproape 700 de milioane de dolari, cu o creștere de 200 de milioane USD.

Astfel, deficitul Contului curent al Balanței de plăți a crescut în 2022 cu 600 de milioane de dolari.

Dar deficitul poate fi doar pe hîrtie, însă în realitate el întotdeauna este finanțat de ceva.

Teoretic și practic, acest deficit este acoperit în principal din contul a două poziții – fluxul de investiții străine directe și creditele externe.

Care a fost situația în 2022?

Da, FLUXUL NET de investiții străine directe a constituit anul trecut circa 600 de milioane de dolari, în creștere cu 200 de milioane USD. CREȘTEREA INVESTIȚIILOR S-A DATORAT APROAPE ÎN ÎNTREGIME VENITURILOR REINVESTITE DIN INVESTIȚIILE ANTERIOARE.

Acesta nu înseamnă intrarea de valută în țară și, prin urmare, această sursă nu poate fi considerată drept o sursă reală de finanțare a creșterii deficitului Contului curent al Balanței de plăți.

Rămîn împrumuturile externe.

Într-adevăr, în 2022, conform Balanței de plăți, ȚARA A OBȚINUT CREDITE EXTERNE în valoare de aproape 1,5 miliarde de dolari, inclusiv pentru GUVERN - aproximativ 800 de milioane USD, pentru băncile comerciale - aproximativ 170 de milioane și pentru economia reală, luînd în considerare împrumuturile comerciale - circa 500 de milioane USD.

Ținînd cont de rambursarea creditelor, suma acestora a constituit puțin peste 1 miliard de dolari, în creștere cu 300 de milioane USD față de 2021.

Și atît!

PRINCIPALA SURSĂ REALĂ A CREȘTERII DEFICITULUI CONTULUI CURENT AL BALANȚEI DE PLĂȚI ÎN 2022 au fost ÎMPRUMUTURILE EXTERNE și în principal împrumuturile primite de guvern!

Astfel, deficitul semnificativ al Contului curent al Balanței de plăți și majorarea acestuia în 2022 este o altă confirmare nu doar a înrăutățirii situației economice din Republica Moldova, dar și a faptului că ECONOMIA ȚĂRII NU ESTE ÎN STARE SĂ ASIGURE O FUNCȚIONARE NORMALĂ A STATULUI FĂRĂ ÎMPRUMUTURILE EXTERNE.

Bineînțeles, acest lucru crește datoria externă a țării, care s-a apropiat deja nivelul de 9,5 miliarde de dolari, deși acum 2 ani acesta constituia 8 miliarde USD.

Datoria externă a guvernului, conform Balanței de plăți, a depășit 3,1 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 22% din PIB, față de 19% din PIB la sfîrșitul anului 2021, 14% - în septembrie 2009 (următoarea publicație va fi despre datoria externă.)

Evident că, URMÎND PARADIGMA "CONSUM-IMPORT-ÎMPRUMUTURI EXTERNE", MOLDOVA NU VA AVEA VIITOR.

Trebuie să ne ocupăm la modul cel mai serios de economie, dar nu de organizarea comandării pizza la telefon și de lupta cu registrele de reclamații!

Vladimir Golovatiuc,

Doctor în științe economice