Chișinău vs Tiraspol: “asfixie” prin “discriminare pozitivă ”

Miercuri, 24 ianuarie la Tiraspol a avut loc un miting, participanții căruia cereau Chișinăului oficial să anuleze taxele impuse, să deblocheze exporturile întreprinderilor transnistrene și să se așeze la masa negocierilor. Iar la începutul săptămînii liderul Transnistriei Vadim Crasnoselschii a adresat autorităților regiunii mesajul anual .

El a declarat că în a.2023 Transnistria a supraviețuit “în condițiile presiunii externe economice și politice, a măsurilor de consolidare a blocadei din partea Moldovei ”, și că această tendință este continuată de Chișinău din primele zile ale lui 2024. “Moldova nu pentru prima dată folosește circumstanțele externe complicate pentru a agrava situația transnistrenilor”, - a spus Crasnoselschii.

În aceste condiții, ministerul afacerilor externe al republicii nerecunoscute are sarcina să “contribuie la poziționarea internațională a Transnistriei ca stat independent”. Ministerul apărării și organele securității de stat – să întărească securitatea frontierei „pe fundalul încercărilor externe de sabotaj și al atacurilor teroriste”, „să intensifice activitățile de prevenire a sabotajului, a manifestărilor teroriste și extremiste în Transnistria”, să consolideze apărarea hotarelor “pe fundalul încercărilor externe de sabotaj și atacuri teroriste”, “să activizeze activitatea de prevenire a sabotajului, a manifestărilor teroriste și extremiste în Transnistria”, să mențină “nivelul înalt de pregătire pentru luptă” și “să modernizeze baza materială a armatei reieșind din specificul condițiilor actuale de luptă”.

Da “reieșind din campania de taxe din partea Moldovei”, guvernul RMN are sarcina să monitorizeze permanent prețurile pe piața internă, dat fiind că există precedente. Și să pregătească o majorare a pensiilor și salariilor bugetarilor, “în ciuda presiunii economice asupra Transnistriei și a tot felul de acțiuni de asfixiere a economiei ei ”.

“Noi vom majora, însă din cauza acțiunilor Moldovei – nu în măsura în care ne-am dori. Autoritățile Moldovei trebuie să înțeleagă clar cine va suporta povara restricțiilor lor. Anume poporul. Oamenii”, - a declarat V.Crasnoselschii cu aluzie la faptul, că de la începutul a.2024 Chișinăul a introdus pentru întreprinderile transnistrene taxe vamale, pe care anterior el le-a numit “un tribut medieval așa numitei Moldove proeuropene vecine”.

Nu un tribut, da “o discriminare pozitivă”

La 3 ianuarie, Serviciul Vamal al Moldovei a anunțat, că din 1 ianuarie, 2024 au intrat în vigoare prevederile noului Cod Vamal al Republicii Moldova. Printre altele, acestea au anulat înlesnirile vamale pentru întreprinderile transnistrene, care acționaseră mai bine de două decenii. Astfel, din a. 2024 businessul transnistrean trebuie să achite, la operațiunile de export-import, în bugetul Moldovei aceleași taxe, ca și businessul de pe malul drept. Anterior, chiar dacă companiile transnistrene erau înregistrate pe malul drept al Nistrului, ele achitau taxe vamale în bugetul tiraspolean.

Chișinăul oficial a explicat, că această decizie are la bază principiul echității – toți agenții economici ai Republicii Moldova (da nerecunoscuta RMN este, oficial, parte a RM) trebuie să aibă drepturi și obligațiuni egale. “Pentru a asigura principiul egalității pentru toți reprezentanții mediului de afaceri din Republica Moldova, impozitul vamal este perceput în baza Legii privind aprobarea Nomenclatorului combinat de mărfuri”, - se spune în mesajul Serviciului Vamal.

A doua explicație – Chișinăul respectă întocmai directivele UE. “Noul Cod vamal al țării este armonizat cu directivele și regulamentele UE și, respectiv, oferă posibilitatea de a desfășura activități economice într-un spațiu unic cu respectarea principiilor concurenței loiale și nediscriminării, în cadrul preferințelor comerciale și economice prevăzute de UE și alte acorduri internaționale, la care este parte Republica Moldova”, - se menționează în declarația Serviciului vamal.

Biroul pentru reintegrare a subliniat, că la introducerea taxelor vamale pentru companiile transnistrene au fost păstrate următoarele înlesniri, de care nu se bucură companiile de pe malul drept: eliberarea de plata TVA (20% sau 8%), eliberarea de plata accizelor, acordarea de avantaje tarifare preferențiale pentru plata taxelor vamale în cadrul acordurilor de liber schimb cu țările CSI, a acordului de asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană, a acordului de liber schimb între Moldova și Turcia, a acordului de liber schimb central european (CEFTA) etc.

Ce-i drept, zilele trecute Oleg Serebrean, șeful departamentului de reintegrare, în cadrul unui briefing a scăpat o afirmație curioasă. El a spus, că acordul privind zona de liber schimb cu CSI “deocamdată nu e anulat”. Reieșind din declarația anterioară a Doinei Gherman, președinta comisiei parlamentare pentru politică externă, în anul curent Moldova va părăsi definitiv Comunitatea statelor independente. Deci, în următorul an 2025, reieșind din regulile vamale comune, în comerțul cu țările CSI pentru toate companiile moldovenești, inclusiv cele transnistrene, vor apărea taxe.

La 16 ianuarie, după ședința reprezentanților politici în procesul negocierilor (care a avut loc la Tiraspol în oficial misiunii OSCE), vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrean, care este negociatorul principal din partea Chișinăului, a declarat că amendamentele la Codul vamal, care au provocat tensiuni între Chișinău și Tiraspol, “au menirea să aducă treptat activitățile antreprenorilor transnistreni în conformitate cu legislația națională, regulile de concurență loială și obligațiile asumate de Republica Moldova la nivel internațional”. După care, în cadrul briefingului, Serebrean a numit noile taxe “pur simbolice”, iar introducerea lor - “o discriminare pozitivă” pentru businessul transnistrean. “Întreprinderile care-s înregistrate la Chișinău, dar activează în Transnistria, nu plătesc nici TVA, nici accize, de aceea nu putem vorbi despre o discriminare negativă, din contra, este o discriminare pozitivă ”, - a spus el și a explicat de ce.

Conform cifrelor, prezentate de Chișinău, introducerea taxelor vamale va costa întreprinderile transnistrene 100-120 mln. de lei, sau 5,5-6,5 mln. de dolari pe an. Și deoarece în noul Cod vamal nu mai există plata taxelor de vămuire (introdusă pentru companiile de pe malul stîng în august ,2023 și, conform estimărilor, suma totală pe an ar putea fi de 60-70 de milioane de lei), odată cu introducerea taxelor businessul transnistrean va trebui să plătească suplimentar puțin mai mult – doar 50 mln. de lei pe an (120 - 70 = 50).

Presa transnistreană scrie că în situația creată este mai acceptabil nu termenul “discriminare pozitivă”, da altul, pe care l-a folosit Oleg Serebrean în timpul ședinței – asfixie. Vitalii Ignatiev, șeful MAE al nerecunoscutei RMN a spus pentru Primul post TV Transnistrean, că “explicații clare partea moldovenească nu a dat. Fraza “discriminare pozitivă” a fost folosită de omologul meu în comunicarea cu jurnaliștii, da în ședință el a numit aceste taxe “asfixie”.

Partea transnistreană are propriile calcule privind suma pe care o va plăti regiunea conform noilor taxe vamale, introduse de Chișinău. Conform datelor prealabile ale Comitetului vamal de stat al nerecunoscutei RNM, Transnistria ar putea suporta un prejudiciu de 16 mln. de dolari pe an. În plus, o consecință a acestor taxe va fi majorarea prețurilor.

Chișinăul nu va ceda

Măsurile de răspuns ale părții transnistrene nu s-au lăsat așteptate. Tiraspolul a declarat că, dacă Chișinăul refuză să respecte înțelegerile precedente și prin acțiunile sale reduce semnificativ veniturile la bugetul regiunii, de ce le-ar respecta Tiraspolul?

În rezultat, guvernul republicii nerecunoscute a decis să anuleze “regimul vamal preferențial” pentru agricultorii moldoveni, care au terenuri pe malul stîng al Nistrului, dincolo de autostrada Rîbnița-Tiraspol. Este vorba despre locuitorii satelor Malovata Nouă, Cocieri, Coșnița, Doroțcaia și Pîrîta din raionul Dubăsari – mai bine de 5 mii de țărani, uniți în 250 de asociații agrare. Iar suprafața terenurilor agricole constituie 6 494, 8 ha. La 9 ianuarie partea transnistreană a anunțat că agricultorii moldoveni din raionul Dubăsari vor trebui acum să plătească taxe vamale în bugetul Transnistriei. Formularea prezentată este analogă celei prezentate de Chișinău în cazul taxelor vamale: dacă anterior pentru această categorie de utilizatori ai terenurilor exista un „regim vamal special”, acum „abordarea este unificată”.

Următoarea măsură de răspuns: din 1 februarie, pentru persoanele juridice amplasate în Transnistria, dar aflate în jurisdicția RM, costul tarifelor pentru serviciile comunale va corespunde celor din Moldova de pe malul drept. Aceste modificări se vor referi și la tarifele la serviciile comunale pentru angajații acestor instituții.

Da diferența între tarifele care acționează pe cele două maluri este colosală. Astfel, în RMN gazele naturale în limita consumului (500 m.c. pentru beneficiarii de înlesniri și 400 m.c. pentru ceilalți cetățeni în sezonul de încălzire) costă 81 copeici per metrul cub, în timp ce în Moldova de pe malul drept – 18 lei și 06 bani. O gicacalorie de căldură îi costă pe consumatorii transnistreni 324 ruble și 15 copeici, în timp ce la Chișinău - 2 774 lei (fără TVA) – o diferență de peste 7 ori. Și electricitatea este ieftină în Transnistria – 54 copeici în limitele stabilite și 72 copeici pentru depășire. În Moldova de pe malul drept tariful la electricitate este de 2,39 lei per kWt/h pentru consumatorii din sud și centru, și 2,88 lei per kWt/h la nord, adică de 3,5-5 mai mult ca pe celălalt mal.

Măsura de răspuns nr.3: “în scopul stabilirii condițiilor egale de transportare pentru menținerea suprafeței drumurilor publice și majorarea veniturilor la bugetul Transnistriei” s-a decis anularea înlesnirilor la introducerea temporară a mijloacelor de transport înregistrate în Moldova. Acum proprietarii de automobile cu numere moldovenești, care locuiesc în Transnistria, vor achita taxa de vinietă.

Aceste chestiuni au fost subiectele principale, discutate zilele trecute de reprezentanții Chișinăului și ai Tiraspolului în prezența intermediarilor și observatorilor. Dar fiecare dintre părți a rămas pe propriile poziții. Oleg Serebrean a declarat că “măsurile de răspuns” ale părții transnistrene nu vor impune partea moldovenească să-și schimbe poziția cu privire la noile prevederi ale Codului vamal. “Cedări cu privire la Codul vamal nu vor fi ”, - a spus el. Și dacă la Tiraspol nu va exista o înțelegere, Chișinăul va decide cum să compenseze pierderile suportate de agricultorii moldoveni. “Nu pentru prima dată apelăm la asemenea compensații. Deși sper să nu se ajungă la aceasta ”, - a declarat vicepremierul.

Și Victor Ignatiev în răspunsul la întrebările jurnaliștilor a rugat ca acțiunile Tiraspolului să nu fie numite “măsuri de răspuns”. Din spusele lui, mai degrabă este un mecanism de compensare. “Noi acum pierdem zeci de milioane de dolari, pe care partea moldovenească începe să le încaseze la bugetul său. Lipsind bugetul Transnistriei de venituri. Respectiv, guvernul caută măsuri pentru corectarea veniturilor pierdute. De aceea, desigur, revizuim anumite înlesniri aplicate anterior. Oamenii trebuie să se afle în condiții egale. Fermierii transnistreni nu au înlesniri. Respectiv, fermierii moldoveni trebuie să activeze în același regim”, - a spus el.

De ce Chișinăul a acceptat tensionarea?

După întrevederea din 16 ianuarie, Oleg Serebrean a dat de înțeles, că pe viitor ar putea urma alte măsuri în raport cu entitățile economice din Transnistria, ceea ce este parte a integrării economice. Probabil, este vorba despre perceperea TVA și a accizelor de la întreprinderile transnistrene. În plus, potrivit vicepremierului, de la 1 ianuarie, 2026 intrarea autovehiculelor cu numere transnistrene pe teritoriul Moldovei de pe malul drept va fi interzisă, deși conform decizie protocolare din a.2018 circulația mașinilor cu numere transnistrene pe autostrăzile RM nu trebuie să fie restricționată.

La Chișinău, experții spun că autoritățile moldovene au acest drept. Transnistria estre parte a Moldovei și cetățenii, și businessul trebuie să aibă aceleași drepturi și obligații. Chișinăul și așa timp de două decenii a respectat politețea, în loc să-și aplice dreptul suveran. Da Vladimir Iastrebceac, fostul șef al departamentului extern al Transnistriei, amintește că avem un conflict nesoluționat și regimul fără taxe pentru întreprinderile transnistrene nu a apărut pe loc gol, ci în rezultatul unor înțelegeri serioase, inclusiv prin mijlocirea Ucrainei, și Chișinăul a beneficiat de careva avantaje.

“Acum Chișinăul încearcă să creeze forțat un spațiu economic unic. Însă spațiul economic unic nu se creează cu forța. Ni se spune despre egalarea statutului agenților economici, dar pentru asta trebuie să existe un cadru de reglementare, ceea ce nu are loc. Să fie asta o activitate de sine stătătoare a autorităților moldovene, necoordonată cu partenerii? Posibil, Chișinăul crede că în condițiile anului electoral partenerii nu vor strica viața și nu vor critica guvernarea proeuropeană din Moldova pentru pașii făcuți. Dar în goana după niște milioane de lei poți pierde mult mai mult. Și în rezultat să crape nu numai bugetul, dar și sfera politică ”, - a declarat Iastrebceac în comentariul pentru site-ul Noi.md.

Economista Galina Șelari menționează, că nu este primul “război vamal” între Chișinău și Tiraspol și că asemenea acțiuni de regulă nu se termină cu bine pentru ambele părți. “De regulă, asemenea acțiuni la început dăunează mult ambelor maluri ale Nistrului – ba unul, ba celălalt capătă probleme și neplăceri. Acestea-s așa de mari, că la un moment dat se găsește un compromis, care permite stoparea sau soluționarea temporară a conflictului. Dar urmările își lasă pentru mult timp amprenta pe relațiile dintre părți, și nu vor fi uitate niciodată”, - a amintit Șelari.

Și atunci, de ce Chișinăul a acceptat tensionarea acum?

Versiunea nr.1 - Bugetară. Situația bugetului public este extrem de proastă. Și asta într-un an electoral, în care trebuie să fie manifestată grija pentru alegători prin consolidarea componentei sociale. Finanțarea occidentală, pe care conta PAS, se reduce brusc. Dacă în a. 2023 în bugetul consolidat creditele și granturile constituiau 25 mlrd. de lei, în a. 2024 acestea s-au redus cu 32% . Din datele partidului “Coaliția pentru unire și bunăstare” (CUB), în a.2024 volumul granturilor pe care le va putea atrage guvernul văr cădea triplu față de a. 2023 și vor ajunge la 2,5 mlrd. de lei. Dacă în anii 2010-2014 granturile constituiau 2/3 din ajutorul extern, în a. 2024 ele vor fi de patru ori mai puține.

În căutarea mijloacelor de completare a bugetului public, guvernarea a redus semnificativ bugetele teritoriilor cu “conducere incorectă” – Găgăuzia și Chișinăul, și au impus fiscal exporturile și importurile transnistrene. Conform celor mai modeste calcule, introducerea taxelor vamale pentru întreprinderile transnistrene va aduce în bugetul public 120 mln. de lei. Partea transnistreană crede că măsurile introduse de Chișinău pot însuma cel puțin 16 mln. de dolari pe an, sau cca 280 mln. de lei.

Versiunea nr.2 – Integrarea europeană. Chișinăul speră că negocierile de aderare la UE vor fi lansate oficial în martie,2024, la Consiliul pentru afaceri comune al Uniunii Europene.

La început, guvernarea moldovenească promova ideea că Republica Moldova poate intra în UE fără Transnistria, iar republica nerecunoscută ar putea adera altă dată la UE, cu “eșalonul doi”. Primul care a vorbit despre aceasta în mai, trecut, a fost Nicu Popescu, acum ex-ministrul de externe, care susținea că în problema dată Chișinăul are sprijinul Bruxellesului. După care această idee a fost sonorizată de președinta Maia Sandu. Dar deja în decembrie, 2023 ritorica șefei statului în chestiunea dată s-a schimbat. Ea a declarat că Moldova dorește să rezolve situația în Transnistria înainte de aderarea la UE.

Da, unii funcționari europeni admiteau posibilitatea primirii RM în UE fără regiunile disputate. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell spunea, că problema transnistreană nu va încurca Moldova să adere la UE – Ciprul doar a devenit membru UE în ciuda problemelor teritoriale, deci și Moldova poate face același lucru. Despre aceea că UE poate examina posibilitatea de a primi Moldova și Georgia parțial, fără teritoriile Transnistriei, Abhaziei și Osetiei de Sud, a declarat și Peter Stano, reprezentant oficial al serviciului de politică externă al UE. Dar să nu uităm, că este vorba despre funcționari care pleacă – după alegerile în Parlamentul European în iunie, curent va fi numită o altă componență a Comisiei Europene. Și Bruxellesul nu în zadar se teme, că rezultatele acestor alegeri, reieșind din conjunctura politică și social-economică curentă, ar putea aduce surprize neplăcute și influența repartizarea forțelor în UE.

Chișinăul nu poate să nu înțeleagă, că după alegerile din iunie în UE atitudinea față de el poate să nu fie la fel de loială. Varianta cipriotă este unicul, și nu cel mai reușit exemplu de aderarea la UE a unui stat, care are un conflict nesoluționat. Și chiar în actuala componență a Comisiei Europene erau persoane, care nu aprobau această abordare a unor “neofiți” ca Ucraina, Moldova și Georgia. Și, cum a scris unul dintre observatori, e dificil să ne închipuim, că în Europa cineva va dori să vadă contingentul militarilor ruși în interiorul granițelor proprii.

Este clar, în decembrie,2023 în culisele Europei ceva a avut loc. Și anume de aceea autoritățile moldovene au decis să forțeze chestiunea transnistreană, inițiind procesul de readucere a republicii nerecunoscute sub controlul Chișinăului, pentru a reuși soluționarea problemei transnistrene înainte de a.2030, data la care PAS preconizează aderarea la UE. De aici și schimbarea poziției Chișinăului în chestiunea vamală.

Publicația “Коммерсант” scria, cu trimitere la sursele proprii, că la finele anului trecut autoritățile moldovene dădeau conducerii transnistrene asigurări (nepublic) , că amendamentul ”transnistrean” nu va apare în Codul vamal. Dar ulterior “ceva s-a schimbat și codul a fost aprobat în redacția care a revoltat partea transnistreană. Ce anume, sursa nu a putut spune ”.

Versiunea nr.3 – Forțată. Războiul din Ucraina a schimbat cardinal realitățile economice în Transnistria. După ce au început acțiunile militare, Kievul a blocat hotarul cu nerecunoscuta RMN din cauza amenințărilor de securitate. În rezultat, schimbul de mărfuri cu Ucraina s-a redus semnificativ. Din aceeași cauză a fost practic întreruptă direcția spre Rusia. În rezultat, principalul partener comercial al regiunii este acum UE, iar principala cale a livrărilor de export-import trece prin Moldova de pe malul drept.

Conform datelor Biroului pentru reintegrare pentru a. 2023, 70,48% din exporturi și 55,99% din importurile regiunii transnistrene au revenit țărilor UE. Cu puțini ani în urmă, acești indicatori nu depășeau 50% și 32% respectiv. Pe acest fundal, cum a scris editorialista Galia Ibraghimova pentru Carnegie Endowment. “Chișinăul a devenit mai încrezut în faptul, că regiunea separatistă va reveni, deoarece nu are încotro. Asta nu înseamnă că problema va dispare de la sine. Strategia constă în a complica maxim realitățile și așa complicate ale Transnistriei, și în acest fel a împinge regiunea spre reintegrare ”.

Primul pas al Chișinăului în acest sens, crede ea, a fost adoptarea, în februarie,2023, a amendamentelor la Codul Penal, care prevăd privațiune de libertate pentru separatism. “Probabil, Chișinăul va ține aceste modificări legislative ca pe o posibilitate de a opri ritorica separatistă a Tiraspolului”, - crede Ibraghimova. Al doilea pas a fost înăsprirea controlului vamal asupra comerțului extern al Transnistriei. În august, 2023 agenții economici din Transnistria au fost obligați să achite impozitul pentru vămuire, în noiembrie au fost blocate exporturile spre Rusia a mărfurilor produse de trei întreprinderi transnistrene – “Электромаш”, “Молдавизолит” și “Потенциал”. Produsele au fost declarate mărfuri cu utilizare dublă, livrarea cărora în FR încalcă sancțiunile europene. Următorul pas în această strategie a fost anularea înlesnirilor vamale pentru businessul transnistrean.

Mai pe scurt, cum a declarat recent deputatul PAS Lilian Carp, “noi transmitem un semnal că e timpul să începem procesul de reintegrare a Moldovei. Anterior transnistrenii puteau cumva dicta condiții sau chiar șantaja. Odată cu începerea războiului în Ucraina toate lanțurile logistice, care traversau sectorul transnistrean al hotarului, s-au terminat. Ei nu au de ales: sau încep reintegrarea și termină jocul de-a separatismul, sau va trebui să discutăm despre aceasta ”.

Ce-i drept, menționează Galia Ibraghimova, sporind tensiunile Chișinăul nu a ținut cont de faptul, că acolo funcționează cca 2 mii de întreprinderi moldovenești, față de care autoritățile transnistrene au răspuns prin creșterea taxelor și a prețului serviciilor comunale. Și nici nu este clar dacă Chișinăul va face față reintegrării. Iar “unirea Moldovei va schimba tabloul electoral: există riscul ca adepții “lumii ruse” să devină din nou majoritari. Faptul că transnistrenii dețin pașapoarte moldovenești nu garantează că ei vor sprijini Chișinăul ”.

Versiunea nr.4 – Politică. Există și versiunea, cum că Chișinăul oficial subminează în mod deliberat situația în Transnistria, pentru ca să declare o nouă stare de urgență sau chiar aplicarea legii marțiale, și în acest context să anuleze alegerile prezidențiale, dat fiind că PAS nu este sigur de încă o victorie a Maiei Sandu.

Versiunea nr.5 – Politica externă. Jurnalistul Dmitrii Ciubașenco crede, că în prezent situația în jurul Transnistriei se tensionează, iar acest lucru este în interesul multora și în Est, și în Vest.

Din spusele lui, dacă mai înainte ambele părți erau cumva reținute, încercau să se înțeleagă reciproc, acum vedem declarații că Moldova poate adera la UE fără Transnistria, în România se discută despre schimbul Transnistriei cu Basarabia, “și asta nu se face pur și simplu”. Din partea unor activiști, politicieni ucraineni vin îndemnuri de a soluționa chestiunea transnistreană în mod forțat, cu acordul Chișinăului oficial. Există declarații ale politicienilor și experților ruși, că trebuie să se ajungă la Nistru. “Există două variante: ori o vor suprima și ea se va domoli treptat, ori spirala escaladării va fi derulată”, - crede Ciubașenco.

Pentru expertul în securitate Valerii Ostalep, fost viceministru de externe, scenariul care se conturează “nu-i foarte optimist”. În opinia sa, în regiunea transnistreană riscul provocărilor crește zilnic, și “orice provocare la adresa Transnistriei se va termina cu aceea, că a doua zi această regiune va deveni parte a Federației Ruse, și Rusia va ajunge la Vadul lui Vodă”. Da canalele ucrainene de telegram, cu trimitere la propriile surse, prognozează pentru Republica Moldova următorul scenariu: “Președinta Maia Sandu transmite treptat puterea favoriților români, care ocupă tot mai multe posturi înalte. În paralel, se pune presiune economică pe Transnistria. După care între Moldova și RMN se va pune categoric problema gazelor, mai ales după ce în a.2024 va expira contractul gazelor între Ucraina și FR. România va alipi Moldova ca pe o colonie proprie, iar războiul este necesar pentru a încheia și accelera acest proces ”.

Așa că pentru Republica Moldova a.2024 a început destul de zgomotos, cu aplicarea unor noi forme de presiuni economice asupra regiunii rebele. Principalul e ca acest zgomot să nu ducă spre o fază fierbinte a conflictului, reieșind din interesul prea multor actori politici externi.

Xenia Florea