Ce se ascunde în spatele întrebării inofensive de la referendumul privind integrarea europeană?

Referendumul republican privind modificarea Constituției în legătură cu intenția de a deveni parte a Uniunii Europene, va avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Constituționaliștii atrag atenția asupra faptului că acest plebiscit poate duce la pierderea de către Constituție a statutului de Lege supremă, la suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și chiar la lichidarea statului moldovenesc, prin decizia unei simple majorități parlamentare. Unii experți vorbesc despre o conspirație criminală a cetățenilor români de la Curtea Constituțională (CC) și din conducerea țării, menită să priveze Republica Moldova de suveranitatea și independența sa prin voturile unei mici părți a electoratului.

În cadrul referendumului va fi supusă votului o întrebare aparent inofensivă: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. În același timp, în buletinul de vot nu este indicat ce modificări concrete ale Legii supreme se propun a fi introduse, iar campania se limitează la întrebarea „pentru” sau „împotriva” integrării europene/aderării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dacă cetățenii vor vota în favoarea aderării la UE, vor fi introduse, practic în mod fraudulos, mai multe modificări la Constituția țării, votate deja de Parlament, cu o majoritate simplă a PAS și aprobate, fără prea mare gălăgie, de Curtea Constituțională, care vor avea consecințe periculoase și imprevizibile.

Preambulul Constituției va conține mențiunea privind „identitatea europeană a poporului R. Moldova” și „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”. Constituția va fi completată cu un articol separat cu mențiunea că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Se propune indicarea în Constituție a faptului că, după aceasta, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și alte reglementări comunitare obligatorii vor avea prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.

Cu alte cuvinte, Moldova va transfera o parte semnificativă a suveranității sale organismelor supranaționale, privînd-o, în mare parte, de independența sa. Iar dacă vor lua în considerare planurile Comisiei Europene de a transforma treptat UE și într-o organizație militară, Republica Moldova își va pierde automat statutul de neutralitate - cea mai importantă condiție pentru pacea pe meleagurile noastre, consacrată de Constituție. Pentru aceasta, în opinia conducerii de vîrf a țării și a cetățenilor români din CC, sînt suficiente doar 17% din voturile alegătorilor și nu este nevoie de negocieri, care, în cazul aderării unor noi țări la UE, durează ani de zile și, de multe ori, decenii. În același timp, majoritatea absolută a populației, care nu citește Monitorul Oficial și presa necontrolată de autorități, așa și nu va ști pentru ce a votat.

Organizatorii acestei scheme au mers în mod clar pe o încălcare evidentă a articolului 142 din Constituție, care stipulează direct și clar că „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.

Potrivit experților, asistăm la înlocuirea conceptelor, care vizează realizarea unor interese politice de moment, deoarece, ascuns de majoritatea absolută a alegătorilor, subiectul modificărilor la Constituție este mult mai larg decît îl prezintă autoritățile. Se pare că acțiunile actuale ale autorităților și proiectul de modificare a Constituției promovat de acestea au toate șansele să ocupe primul loc pe lista manifestării absurdității constituționale și incompetenței juridice elementare, care a fost completată periodic în ultima perioadă. Însă asta în cel mai bun caz, dar aici, cel mai probabil, este vorba despre fraudă penală și trădare a intereselor statului.

Moldova a început să promoveze activ tema referendumului după ce, la sfîrșitul anului 2023, președintele Maia Sandu și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat și a solicitat parlamentului Moldovei să organizeze în toamna anului 2024 un plebiscit privind parcursul european al țării. În curînd parlamentul a prezentat o rezoluție privind organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, ceea ce, potrivit experților, poartă un context electoral evident.

Potrivit deciziei Parlamentului, pe 20 octombrie va fi supus votului un proiect de modificare, care, după cum a indicat Parlamentul, se exprimă prin întrebarea dacă cetățeanul susține modificarea Constituției pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană.

În același timp, marea majoritate a cetățenilor care vor primi buletine de vot pentru referendum nu vor ști că li se cere să voteze pentru ca Preambulul Constituției să fie completat cu două noi puncte. Acestea se referă la reafirmarea identității europene a poporului moldovenesc și a ireversibilității parcursului european al Republicii Moldova, precum și la proclamarea integrării în UE drept obiectiv strategic al Republicii Moldova.

De asemenea, marea majoritate a celor care doresc să participe la referendum nu vor realiza că li se cere să voteze în favoarea adăugării în textul Constituției a unei noi secțiuni, intitulată „Integrarea în Uniunea Europeană”. Această secțiune este menită să reglementeze aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale UE și la actele de modificare a tratatelor constitutive ale UE. Se stipulează că această chestiune intră în competența parlamentului țării, care va putea gestiona situația prin legi organice. În plus, după aderare, actele juridice obligatorii ale UE vor avea prioritate față de prevederile contradictorii ale legislației interne, inclusiv față de acele prevederi ale Constituției care reglementează problemele familiei, căsătoriei, genurilor multiple, justiției juvenile, libertății propagandei LGBT și alte invenții ale „democrației europene” care sînt străine societății moldovenești. Modificările la Legea Supremă ar trebui să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului național.

În aprilie curent, CC, la cererea a 46 de deputați ai partidului de guvernămînt, a permis organizarea unui referendum la 20 octombrie, odată cu alegerile prezidențiale, și a aprobat un proiect de lege privind modificarea Constituției în cazul în care la referendumul privind aderarea la UE cetățenii vor vota ”pentru”. Președintele CC, Domnica Manole, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că rezultatele referendumului constituțional vor avea forță juridică supremă fără nicio confirmare din partea parlamentului. Contrar articolului 142 din Constituție, Curtea Constituțională, alcătuită din deținători de pașapoarte românești, a aprobat faptul că soarta Republicii Moldova poate fi decisă de 17% dintre alegători (adică mai mult de jumătate din pragul minim de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale).

Pe lîngă faptul că este vorba despre o încălcare directă a Constituției Republicii Moldova, decizia CC a ridicat multe semne de întrebare în rîndul experților și constituționaliștilor, care vorbesc despre o încercare ilegală de a introduce în preambulul Legii supreme completări ideologice și de a desemna idei politice care reflectă interesele unei părți a clasei politice. În același timp, actuala Constituție interzice în mod expres instituirea oricăror ideologii, acest lucru fiind indicat clar în partea (2) a articolului 5. CC a ignorat interdicția directă de a introduce astfel de prevederi în Constituție, care este Legea supremă a țării.

Potrivit experților, acest tip de modificare ilegală a textului constituțional va duce la faptul că articolele din legea supremă vor fi în contradicție evidentă unele cu altele. Proiectul de lege conferă parlamentului dreptul de a stabili aderarea la documentele constitutive ale UE prin intermediul unei legi organice. Cu alte cuvinte, pentru aceasta va fi suficient votul majorității deputaților aleși, în timp ce în anumite acte și acorduri legate de aderarea la UE pot exista dispoziții care contravin Constituției. Într-o astfel de situație, așa cum prevede legislația națională, este necesară o revizuire a Legii Supreme și o majoritate constituțională în Parlament.

Din punctul de vedere al multor experți și constituționaliști cu autoritate, există o contradicție evidentă cu principiile de modificare a Legii supreme, care prevăd o procedură specială atunci cînd este vorba de caracterul suveran și independent al statului. De asemenea, în Titlul VI al Constituției sînt prezentate regulile de revizuire a textului constituțional, unde este clar conturat mecanismul pe care trebuie să-l urmeze autoritățile. Modificările propuse, așa cum am menționat mai sus, potrivit constituționaliștilor, intră sub incidența articolului 142 din Constituție, care stabilește limitele revizuirii: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.

Dispozițiile constituționale propuse acordă supremație actelor juridice ale UE, care, conform conceptului promovat de autorități, pot fi puse în aplicare prin legi organice. De facto, aceasta înseamnă că, în cazul aderării la UE, orice dispoziții ale documentelor constitutive ale UE și ale actelor juridice obligatorii adoptate și care urmează să fie adoptate în UE, vor intra automat în vigoare în Republica Moldova, inclusiv cele care contravin Constituției Republicii Moldova.

În opinia experților, indicarea priorității oricărui act juridic obligatoriu al Uniunii Europene față de dispozițiile legislației naționale, în cazul în care între acestea apar contradicții, prezintă și alte riscuri. Campania de informare și mobilizare lansată de autorități în sprijinul inițiativei lor, denumită simplu „Pentru referendum”, se concentrează pe încurajarea cetățenilor să meargă la secțiile de votare, în timp ce o parte explicativă privind proiectul de lege și consecințele sale, practic nu există.

Nimeni nu s-a deranjat să explice despre ce acte juridice obligatorii ale UE este vorba și dacă acestea conțin, de exemplu, norme care țin de subiecte legate de gen, justiție juvenilă, propagandă LGBT, adică aspecte care, contrar așteptărilor marii majorități a cetățenilor, ar putea deveni brusc o parte obligatorie a legislației naționale. În plus, după cum am menționat mai sus, există o mare probabilitate ca actele juridice ale UE să afecteze într-o mare măsură caracterul suveran, independent și unitar al statului sau să pună în pericol neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

Experții vorbesc despre substituirea conceptelor, atunci cînd munca de campanie a partidului de guvernămînt se reduce la întrebarea „pentru” sau „împotriva” integrării europene/aderării la Uniunea Europeană, în timp ce subiectul introducerii modificărilor la Constituție este mult mai larg, dar rămîne în culise.

Alexandru Muravschi, fost viceprim-ministru și fost ministru al Economiei al Republicii Moldova, spune că modificările la Constituție supuse referendumului transformă Legea Supremă, care ar trebui să fie fundamentul suveranității, într-o hîrtie goală. El a menționat că nici legislația actuală, nici Constituția nu creează obstacole în calea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, care va continua indiferent de rezultatele referendumului constituțional anunțat. Expertul a reamintit că acest lucru a fost confirmat în repetate rînduri de înalții reprezentanți ai autorităților moldovenești și de oficialii europeni.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, în cadrul unui briefing recent, a criticat dur atitudinea actualei guvernări față de Legea supremă a Statului. Bogdan Țîrdea a acuzat autoritățile că încalcă constant normele constituționale, menționînd că în țară doar se creează impresia că există o Constituție care este respectată. Adrian Albu a criticat modul în care guvernul modifică Constituția, subliniind că, în acest sens, legea stipulează clar că rezultatele referendumului sînt obligatorii doar dacă sînt susținute de majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale. Oleg Reidman a calificat actualul proces de modificare a Constituției drept o „crimă” pentru care vor trebui să răspundă.

Fostul președinte Igor Dodon a declarat că adevăratul scop al referendumului electoral nu este integrarea în Uniunea Europeană, ci schimbarea Constituției sub influența unor factori politici externi. Potrivit lui, prin referendum ar putea începe distrugerea tuturor conceptelor care au servit drept temelie în toate aceste trei decenii - independența, suveranitatea, statalitatea, neutralitatea, creștinismul, identitatea moldovenească.

La concluzia privind neconstituționalitatea inițiativei legislative a Parlamentului de a organiza un referendum a ajuns și doctorul habilitat în drept, profesorul universitar, cercetătorul principal la Institutul de Studii Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova, Gheorghe Costachi, și doctorul în drept, directorul Institutului de Justiție Constituțională, Valerii Cuciuc. Aceștia s-au întrebat de ce membrii CC, pronunțîndu-și hotărîrile în numele Republicii Moldova, au ignorat derogările de la cerințele Constituției, inclusiv interdicția de a institui o ideologie oficială a statului, prevăzută explicit în articolul 5.

Constituționaliștii atrag, de asemenea, atenția asupra normelor abstracte ale inițiativei legislative, care conferă Parlamentului competențe extinse prin adoptarea de legi organice și acordă prioritate actelor juridice ale UE în fața legislației interne. În opinia lor, aceste dispoziții contravin mai multor norme constituționale, inclusiv articolelor 1, 2, 4, 5 etc., încălcînd principiile unității materiei constituționale și statului de drept. Experții reamintesc că articolul 142 definește în mod clar limitele controlului constituțional, iar dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și principiul neutralității permanente, nu pot fi revizuite fără aprobarea în cadrul unui referendum de către majoritatea cetățenilor incluși în listele electorale.

În plus, subliniază constituționaliștii, nici o revizuire a Constituției nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Adoptarea prin lege organică a anumitor modificări ale Constituției duce la o abatere de la normele actuale ale Constituției, care stipulează în mod clar că aceasta poate fi modificată numai printr-o lege constituțională. În acest caz, se aplică alte proceduri, decît în cazul adoptării unei legi organice.

Evident, autorii acestor scheme se bazează pe faptul că cetățenii români de la Curtea Constituțională cu o imaginație bogată, vor face față și acestor probleme, remodelînd după referendum Constituția cu interpretările lor.

Potrivit constituționaliștilor, cu sprijinul CC, care a luat în mod conștient și criminal o astfel de decizie, în Moldova se formează o realitate cvasi-legală, în care revizuirea Constituției va avea loc dacă în favoarea acesteia va vota majoritatea simplă a cetățenilor care va participa la referendumul din 20 octombrie. Și, astfel, renunțarea la suveranitate, independență, integritate teritorială și neutralitate poate fi adoptată de deputați printr-o procedură ordinară.

Experții atrag atenția asupra pericolelor serioase pentru Republica Moldova în contextul acestui referendum, subliniind că Constituția țării riscă să-și piardă statutul de Lege supremă, iar majoritatea simplă a deputaților (51 de deputați) va avea dreptul de a revizui normele constituționale printr-o procedură legislativă ordinară, inclusiv prevederile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului și neutralitatea sa permanentă. În acest context, avînd în vedere dreptul la o revizuire nelimitată a Constituției, statul moldovenesc poate fi lichidat prin decizia a 51 de deputați care reprezentă majoritatea simplă a parlamentului.

În concluzie, vreau să atrag atenția cititorilor asupra faptului că autorul acestui material este un susținător convins al integrării europene - un proces de negocieri complex și destul de îndelungat, pe care Republica Moldova trebuie să-l parcurgă prin respectarea clară a Constituției și Legilor țării, ținînd cont de opinia majorității cetățenilor.

Vladislav Bordeianu