X 
Arşiţa stiri: 186
Jocurile Olimpice stiri: 141
Transnistria stiri: 1412

Ce nu e în regulă cu referendumul?

11 iul. 17:55   Analitică
8809 2

„Artileria grea” – ONG-urile susținute de granturile occidentale – s-au alăturat campaniei pentru referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Cu titlul inițiative de jos, au fost puse în acțiune mișcările sociale „Pentru Europa” cu implicarea sportivilor, personalităților culturale și a altor „lucrători de primă linie”, spoturi de propagandă filmate pe bani din fondurile partenerilor de dezvoltare, precum și programe de granturi de zeci de mii de dolari pentru desfășurarea campaniilor de informare și propagandă, evenimente tematice, dezbateri electorale și emisiuni tematice „pentru a promova participarea la alegerile prezidențiale și la referendumul din 20 octombrie 2024”.

S-a activizat și președinta Maia Sandu, care a anunțat întrevederi cu diaspora din Londra, Dublin și Nizza pe 17, 19 și 27 iulie.

Aderarea la UE: „Vrei să aibă loc mai repede?”

“Se vede cu ochiul liber, că ne supun unor atacuri informaționale, vedem campanii propagandistice foarte agresive împotrivaUE”, - a declarant recent vicepreședinta parlamentului, deputata PAS Doina Gherman. Potrivit ei, scopul acestor atacuri este și perturbarea referendumului de aderare la UE, programat pentru 20 octombrie.


Asociația WatchDog, care a realizat recent un studiu special și a analizat „mii de postări care discreditează integrarea europeană a Moldovei și referendumul pentru aderarea la UE”, i-a numit pe Ilan Șor și Veaceslav Platon ca principali sponsori ai campaniilor de dezinformare pe Facebook și Google. Numai în luna mai a anului curent, susțin experții „Watchdog”, Șor și Platon au cheltuit peste 31 de mii de euro pe postări publicitare împotriva autorităților din Moldova, a referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană și în sprijinul Federației Ruse. Da într-un an și jumătate cheltuielilor lor comune în aceste scopuri au depășit suma de 500 mii de euro. Iar degrabă va începe campania electorală, și deci propagandă și dezinformare va fi și mai multă, spun cei de la WatchDog.

Însă adepții plebiscitului “Pentru euro” cheltuiesc sume nu mai mici. WatchDog, care a primit anul trecut 12,6 milioane de lei granturi de la Fundația Soros, Fundația Konrad Adenauer, Fundația Open Society, Ambasada SUA și alți donatori „pentru a combate dezinformarea și propaganda toxică”, este angajată în promovarea plătită a materialelor de sprijinire a referendumului sau a actualului guvern. Iar folosirea unui întreg arsenal de tehnici manipulative, de care susținătorii referendumului își acuză adversarii, nu-i este deloc străină.

În iunie, un grup de activiști în persoana ex-ministrului de externe Nicu Popescu, a businessmanului Vasile Tofan , a jurnalistei Nata Albot ca reprezentantă a diasporei, a solistei de operă Valentina Naforniță, a sportivei Irina Rîngaci, a jurnalistului Alex Cozer, a directorului executiv al Institutului de Inițiative Strategice (IPIS) Vadim Pistrinciuc și a șefului ONG WatchDog Valeriu Pașa, au lansat inițiativa socială “Cetățenii pentru Europa”. Scopul ei - “mobilizarea fără precedent a societății ”, pentru că „miza este prea mare”, iar integrarea europeană „este singura cale pentru dezvoltarea durabilă a țării noastre în pace și armonie”. Dar și „dușmanilor acestei țări, cărora le stăm ca un os în gît” și care „scrîșnesc din dinți: ce și-au închipuit moldovenii iștia!” nu ar strica să li se dea peste nas și să nu fie lăsați „să ne facă vasalii ambițiilor imperiale ale cuiva”.

Zilele trecute, reprezentanții inițiativei ”Cetățenii pentru Europa” au mai susținut o conferință de presă, și au raportat, că la o lună de la lansarea acesteia, i s-au alăturat aproximativ 360 de persoane, dintre care 100 din diaspora, și au promis că vor porni cu o caravană prin localitățile țării ca să comunice cu cetățenii privind subiectul referendumului, precum și să desfășoare o campanie online despre beneficiile aderării la Uniunea Europeană.

“ Cetățenii pentru Europa ” spun că intenționează să contribuie activ la asigurarea accesului fiecărui cetățean la „informații exacte și obiective” în așa fel, ca la referendumul din 20 octombrie toți alegătorii să poată vota, beneficiind de „ toate datele necesare pentru a lua o decizie informată și independentă, fără influență de propagandă sau manipulare”. Dar spotul propagandistic plătit, distribuit acum de reprezentanții acestei inițiative publice pe rețelele de socializare, este el însuși construit pe elemente de manipulare. La fel și campania video a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și a Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), lansată ca parte a campaniei sociale „Să ne apărăm viitorul” cu sprijinul Ambasadei Olandei.

Spotul inițiativei “Cetățenii pentru Europa” începe cu cuvintele: “Susuții aderarea la Uniunea Europeană și dorești ca ea să se aibă loc mai repede? Acest videoclip este pentru tine”. Ei, dar desfășurarea referendumului inițiat de președintă nu are legătură cu accelerarea procesului de aderarea la UE. Liderii UE au tot dat de înțeles, că pentru Republica Moldova drumul spre UE este puțin probabil să se limiteze la anul 2030, el va dura mai mult. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a spus că decizia Bruxelles-ului de a începe negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova este mai mult politică, mai puțin juridică. „Suntem foarte departe de extinderea reală a UE”, a spus el. Președintele României Klaus Iohannis, la întrebarea în ce măsură este realist scopul aderării RM la UE în anul 2030, a răspuns că nu este cazul să construim iluzii mari în această privință. Negocierile privind aderarea vor fi dificile din punct de vedere administrativ, așa că în ciuda optimismului e complicat să prevezi durata procesului de aderarea a Moldovei. Iar cancelarul Austriei Karl Nehammer a declarat, că țara sa intenționează să împiedice admiterea accelerată a Moldovei și Ucrainei în comunitatea europeană, iar în această privință Viena va fi de partea Balcanilor de Vest, care de mult timp se află pe linia de aderare la UE.

Plus la asta, chiar dacă referendumul din 20 octombrie va eșua, puțin probabil că aceasta va afecta procesul de negocieri cu Bruxellesul. UE a hrănit activ Moldova ani în șir nu pentru ca acum să accepte alegerea negativă a cetățenilor ei, așa cum a fost în cazul eșecului referendumurilor de aderare din Norvegia (1994) și Elveția (2015). Nu în condițiile geopolitice actuale. Cum a spus nu demult șeful delegației UE în Moldova, Janis Mažeix, într-un interviu pentru NordNews LIVE, acum are sens să organizăm în Moldova un referendum privind aderarea la UE pentru a afla dacă cetățenii doresc să se îndrepte spre integrare. Iar după finalizarea negocierilor de aderare va trebui organizat încă un referendum – pentru a întreba cetățenii dacă acceptă condițiile, la care s-a ajuns în cadrul negocierilor.

Așa că eșecul plebiscitului din 20 octombrie din cauza unui rezultat negativ sau al prezenței scăzute la vot amenință nu procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, mai degrabă ar fi o pierdere de imagine pentru Maia Sandu (puțin probabil ca partenerii occidentali să o ierte pentru inițiativa de a organiza în această toamnă un referendum, care nu a fost coordonat cu ei, și pentru ignorarea numeroaselor apeluri din partea ONG-urilor de a refuza organizarea acestuia concomitent cu alegerile prezidențiale), precum și pierderi electorale pentru partidul Acțiune și Solidaritate în ajunul alegerilor parlamentare din a.2025.

Dar să revenim la spotul video al inițiativei “Cetățenii pentru Europa”. “Referendumul programat pentru 20 octombrie trebuie să fie liber și echitabil”, se spune în el. Dar „alegerea noastră europeană este amenințată de dezinformare și manipulare”, iar „cei care cred în povești de groază și minciuni crase despre UE renunță automat de libertatea lor de a alege”. Cuvintele despre “minciunile crase despre UE” însoțesc și cadrele video, în care Bogdan Țîrdea spune că UE nu are destule resurse pentru extindere, investiții și sprijin real, deoarece UE se află acum într-o criză socială, politică, demografică și economică enormă . “Stop Fals!” scrie mășcat pe aceste cadre.

Însă chiar și liderii UE au vorbit de multe ori despre aceasta. La finele anului trecut, Comisia Europeană a anunțat țările-membre, că haznaua comună a UE este epuizată - zguduirile economice provocate de pandemia de coronavirus, invazia Rusiei în Ucraina, criza energetică, inflația-record și dezastrele naturale devastatoare au lăsat bugetul UE sub presiune și fără flexibilitate financiară. Comisia Europeană a cerut apoi alocarea sumei suplimentare de 98,8 miliarde de euro, ceea ce a provocat o împotrivire puternică a membrilor UE. Drept urmare, s-a putut conveni asupra unor noi contribuții de doar 64,6 miliarde de euro.

Toate agențiile de presă și publicațiile internaționale de top au scris de mai multe ori că „locomotiva” Uniunii Europene și cel mai mare donator al bugetului UE, Germania, a avut o situație economică foarte dificilă în 2023, iar 2024 nu promite să fie mai bun. Într-un șir de țări ale Uniunii Europene (acest lucru este evident din ultimele alegeri) se înregistrează o creștere a euroscepticismului. Actuala diplomație-navetă a premierului ungar Orbán și bombăneala Bruxellesului și a unor capitale ale UE arată clar criza politică gravă și lipsa de unitate în UE. Problemele imigranților nu au dispărut, chiar s-au acutizat după valul de refugiați din Ucraina. Președintele francez Macron vorbește despre “criza fără precedent” și “criza democrației” în UE. Da în Moldova UE este în continuare prezentată drept “grădina înfloritoare a lui Borell” așa cum era acum 20 de ani – atunci Vladimir Voronin și PCRM din spatele său au proclamat pentru prima dată oficial drumul Republicii Moldova spre integrarea europeană și i-au ostracizat pe toți cei, care nu erau de acord cu acesta.

O altă poveste de groază și un fals în videoclipul de propagandă „Cetățenii pentru Europa” este afirmația, că Moldova poate urma calea Ucrainei (Dodon, Șor și alți politicieni de opoziție au vorbit despre asta). Imediat, pe rețelele de socializare este lansat spotul de agitație al IPRE și IPIS “Să ne apărăm viitorul”, construit în totalitate pe contrapunerea: dacă Moldova nu va adera la UE, la noi va fi ca în Ucraina. În loc de copii fericiți, care se joacă – copii care mor, în loc de întîlniri sub lună - un soldat care moare într-un șanț, în loc de nuntă - o înmormîntare. Și pentru a preveni acest lucru, se arată în videoclip, Moldova trebuie să se alăture marii familii europene, pentru că aceasta are „79 de ani de pace și respect pentru viața umană”.

Așa că în ajunul referendumului manipulare și propagandă este suficientă din ambele părți.

Substituirea noțiunilor

În timp ce susținătorii și oponenții referendumului își perfecționează abilitățile de a influența conștiința maselor, experții atrag atenția, că la această etapă nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere al „integrării europene”, Moldova nu are nevoie de un referendum de aderare la Uniunea Europeana. Și Janis Mažeix recunoaște acest lucru și spune, că Chișinăul va trebui să mai organizeze apoi un referendum - după finalizarea negocierilor de aderare.

Pe 20 octombrie alegătorii moldoveni vor fi întrebați: “Susțineți modificarea Constituției pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Radu Marian, vicepreședintele partidului aflat la guvernare, spune că este cea mai eficientă metodă de a demonstra unitatea societății întregi, nu doar a guvernării, și a consolida în Constituție aspirațiile spre UE, pentru ca în cazul accederii la putere a unui alt guvern acesta să nu poată renunța la idea integrării europene.

Expertul Dumitru Barbalat a scris pe rețelele de socializare că, potrivit legii „Cu privire la actele de reglementare” adoptate încă în a.2017, reglementările din Republica Moldova trebuie să corespundă: 1) prevederilor Constituției; 2) tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; 3) principiilor și normelor de drept internațional general recunoscute; 4) legislației Uniunii Europene. “Adică, din a.2017 încoace noi ar trebui să ținem cont de prevederile legislației în legislația națională. Este altceva, că cei 7 ani care s-au scurs nu au decis nimic. Deci, nu mai este nevoie să întrebăm ceva odată în plus, trebuie doar să îndeplinim prevederile legii în vigoare ”, - scrie expertul.

Dumitru Barbalat atrage atenția și asupra unui alt aspect al modificărilor „automate” (conform vicepreședintelui Parlamentului Doina German) aduse Constituției în cazul unui rezultat pozitiv al referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană.

“În baza rezultatelor referendumului, autoritățile intenționează să completeze Constituția cu articolul 140/1, care prevede că după aderare prevederile tratatelor fondatoare ale UE, precum și alte acte juridice obligatorii ale UE, vor avea prioritate fata de prevederile legislației interne care le contrazic. Și că aderarea Republicii Moldova la actele UE va fi stabilită de parlament prin legi organice. Astfel, articolul 140/1 ar fi contrar actualului articol 8(2) din Constituție. Intrarea în vigoare a oricărui tratat internațional, care conține dispoziții contrare Constituției, trebuie să fie precedată de o revizuire a Constituției”, - menționează expertul.

Adică, conform ideii PAS, dacă tratatele privind aderarea la UE, semnate de Moldova, vor conține puncte ce contravin Constituției țării, ele nu vor trebui adoptate cu 2/3 din voturile deputaților, cum cere legislația în vigoare – ele vor fi considerate legi organice și în mod automat vor deveni normă legală în Republica Moldova. Iar faptul că un articol din Constituție poate contrazice alt articol, care a fost adoptat anterior și nu permite introducerea în Constituție a unor modificări prin metoda propusă de PAS, nu mai contează.

Unii juriști, în ciuda avizului Curții Constituționale a RM, care funcționează în ultimii 15 ani, în principal din ordinul autorităților publice, indică faptul că aderarea la UE și subordonarea legislației interne față de legislația externă sunt legate de suveranitatea și natura independentă a statului moldovenesc și, prin urmare, astfel de decizii pot fi adoptate prin referendum numai în conformitate cu articolul 142 din Constituție, adică cu jumătate din voturile alegătorilor incluși în listele electorale.

Alexandru Muravschii, fost viceprim-ministru și ministru al economiei, într-un interviu pentru “КП” a declarat, că după referendumul din 29 octombrie Constituția țării se poate transforma de facto într-o simplă hîrtie: fracțiunea parlamentară a unui singur partid - cel aflat la guvernare - va putea adopta liniștit orice lege, o va putea introduce în Constituție cu trimitere la voința poporului, care la referendum a răspuns „da” la întrebarea „ Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană? ”.

În postarea sa pe rețelele de socializare, Alexandru Muravschii i-a îndemnat pe toți cei care decid să participe la referendumul din 20 octombrie 2024 să răspundă „Nu”, chiar dacă sprijină în totalitate integrarea europeană.

“ Citiți din nou întrebarea pusă la referendum: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Nu vă întreabă dacă susțineți integrarea europeană. Vă întreabă dacă acceptați modificarea Constituției. Adică, prin înșelăciune, au fost substituite acțiunile și noțiunile. Între timp, Constituția Republicii Moldova în actuala ei redacție nu încurcă deloc integrării europene și nu are nevoie de modificări”, - a menționat A.Muravschii.

Apropo, recent în emisia Rlive deputata PAS Olesea Stamate a declarat, că eșecul referendumului din toamnă nu se va solda cu renunțarea la integrarea europeană. Și indirect a confirmat spusele oponenților politici ai partidului de la guvernare și ale experților - referendumul din 20 octombrie este necesar nu pentru a accelera procesele de integrare europeană, ci pentru a consolida discursul politic al Maiei Sandu la alegerile prezidențiale și a-i spori șansele de a obține al doilea mandat prezidențial. Sau, cum a spus și fostul primar general de Chișinău Dorin Chirtoacă, referendumul de anul acesta privind aderarea la UE decide prea puține, dar „inspiră populația”.

Xenia Florea

11
2
0
2
43

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce va duce decizia de a fuziona fizica, chimia și biologia într-o singură materie școlară?
CAII MOLDOVENEȘTI, ÎN CENTRUL UNUI SCANDAL!Сандуляк Владислав