Riscăm să nu mai avem învățămînt superior care să răspundă la necesitățile economiei, opinie

Universitățile din Republica Moldova sînt puternic influențate de migrația populației. În 2022 este înregistrată o reducere de 2900 de persoane, după ce timp de doi ani acest număr a fost în creștere.

S-a ajuns la 56800 de studenți în 2022 față de 59600 în 2021. Este cel mai mic nivel începînd cu anii 1997, 1998. „Am ajuns la nivelul de acum 25 de ani”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul ediției de vineri, 30 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, sînt trei factori care descriu această situație. Primul factor este pandemia de COVID-19, cînd din cauza restricțiilor o parte considerabilă a tinerilor nu au putut merge la studii peste hotare. Aceștia au făcut studii acasă. „Anul 2020 a fost primul an cînd s-a înregistrat o creștere a numărului de studenți. Această situație a fost și în 2021. În 2022 a revenit tendința de pînă la pandemie de a descrește numărului studenților”, a spus expertul.

Al doilea factor este demografia, susține economistul. În anii 2008-2009, Republica Moldova a avut 426-427 de mii de tineri de vîrsta de 19-24 de ani. În prezent, numărul acestora a scăzut la 234 de mii. Cu circa 200 de mii s-a redus numărul tinerilor de 19-24 de ani, ceea ce spune că Republica Moldova ar putea să nu mai aibă studenți deoarece nu mai sînt tineri.

Al treilea factor migrația, precizează analistul economic. În 2022 sînt în țară circa 155 de mii de tineri, iar 79,5 mii - peste hotare. Din 2014 și pînă în 2022 în Republica Moldova reducerea demografică este din contul celor care se află în țară, iar scăderea numărului de studenți este cel mai mult influențată de: demografie și migrație.

Veaceslav Ioniță a afirmat că în 2010, din toată populația țării, 11,6% erau tineri de la 19 la 24 de ani. În prezent ponderea lor a scăzut la 6%. Cuplurile au mai puțini copii, iar tinerii care sînt, pleacă peste hotare. „Ne așteptăm la următorul val, cînd acești tineri vor trebuie să devină părinți și atunci vom avea o situație din ce în ce mai dramatică”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre studenții de pe ambele maluri ale Nistrului, Veaceslav Ioniță a menționat că numărul maximum pe care l-am avut vreodată Republica Moldova a fost în 2006-2007 cînd au fost 140,7 mii, dintre care 128 de mii în dreapta Nistrului. În acest an se estimează că sînt 10200 de studenți în stînga Nistrului, iar în dreapta Nistrului – 56800 de mii. În total – 67 de mii.

Potrivit expertului, Republica Moldova pînă în anii 1990 avea 130 de studenți la 10 mii de locuitori. A urmat o creștere continuă, iar în prezent, în stînga Nistrului sînt mai mulți studenți la o mie de locuitori. Studenții din dreapta Nistrului, mai mulți pleacă peste hotare imediat cum au finalizat liceul, și din acest motiv în interiorul țării este un grad mai redus de studenți.

Pandemia, a remarcat expertul, a influențat frecvența la studii. În rîndul tinerilor de 19-21 de ani, care cei mai mulți merg să facă studii, circa 20% sînt băieți, iar 30% - fete. Deși tradițional, înclinația fetelor de a face studii superioare este mai mare față de cea a băieților, în pandemie înclinația pentru studii a crescut atît la băieți cît și la fete. Din cauza restricțiilor aceștia nu au putut merge peste hotare. Au rămas în țară și în felul acesta la noi a crescut înclinația spre studii.

Economistul susține că economia secolului 21 este economia serviciilor, iar unul dintre servicii sînt serviciile educaționale, pe care îl poate presta și Republica Moldova, care în 2010 a avut circa 1200-1300 de studenți străini. Estimativ, în acest an va avea cel puțin 5400. „Fiecare al zecelea student din Republica Moldova este străin. Ponderea acestora reprezintă 9,7% în numărul total al studenților moldoveni. Estimăm că veniturile pe care le încasează Republica Moldova de la studenții străini se ridică la circa 100 de milioane de dolari. În felul acesta universitățile noastre pot supraviețui, cînd la noi numărul studenților scade, deoarece ai noștri pleacă peste hotare. Ceea ce salvează universitățile noastre sînt studenții străini. Trebuie să creștem numărul acestora”, a spus economistul.

Analistul economic a mai remarcat că sînt trei țări de unde au venit cei mai mulți studenți străini. Din România au venit 2100 de studenți. Urmează Israel de unde avem 2000 de studenți. Însă, între timp am pierdut 700 de studenți din această țară, deoarece anumite specialități nu mai sînt cunoscute în Israel. În ultimii trei-patru ani este o creștere a numărului de studenți din India, care au ajuns la un număr de 700 de studenți. Am avut, dar acum nu mai avem, studenți din Ucraina. La fel, și din Iordania și Siria, de unde au fost cîte 300, 500 și 600 de studenți, însă în prezent practic nu a rămas nici unul. „Sunt țări care tradițional cunoșteau Republica Moldova, veneau aici să studieze și doar din ignoranța, neglijența noastră am pierdut acești studenți. Am putea ușor să creștem numărul de studenți la circa 10000”, a opinat analistul economic.

Potrivit expertului, din cei 56800 de studenți pe care îi are astăzi Republica Moldova, circa 5400 sînt străini. Astfel, studenții moldoveni reprezintă circa 51400. Astăzi Republica Moldova ar avea 87 de mii de studenți. În țară sînt 51400, iar peste hotare 35600 de mii. „Într-un viitor apropiat vom ajunge la situația cînd jumătate din toți tinerii moldoveni, care își fac studiile superioare, nu le vor face în Republica Moldova. Acum 15 ani am avut 154 de mii de studenți, dintre care 126 de mii erau în țară, iar 27-28 de mii peste hotare. Tendința a fost întotdeauna să scadă puternic numărul de studenți din țară și să crească ușor a celor de peste hotare”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova tinerii moldoveni au înclinația de a învăța, merg la studii, doar că peste hotare și nu în țară. Însă, afirmă expertul, putem compensa acest lucru prin aducerea studenților străini care să învețe în Republica Moldova. Într-o economie a globalizării, unde este o competiție globală, unde au dispărut frontierele, nu este un factor negativ că tinerii moldoveni să studieze peste hotare, dar cum asigurăm aceleași condiții ca tinerii străini să învețe în Republica Moldova.

„Trebuie să compensăm exodul de 35 de mii de studenți, care în prezent sînt moldoveni care învață peste hotare, cu străinii care să învețe în Republica Moldova. Fără acest lucru educația noastră din păcate riscă să nu devină competitivă și să nu mai avem învățămînt superior care să răspundă la necesitățile economiei”, a atenționat economistul.